sindromul inflamator

Inflamaţia reacţie nespecifică de apărare a organismului, cu rolul de a localiza, a limita şi chiar de a elimina cauzele care au produs leziunea procesele inflamatorii şi unele afecţiuni maligne induc reacţia de faza acută (modificări în primele ore sau zile de la declanşarea infecţiei sau a leziunii)

Manifestări locale în inflamaţia acută

Manifestări sistemice în inflamaţia acută reacţie generalizată a gazdei, care apare datorită eliberării unor citokine (IL-1, IL-6, TNFα) febră leucocitoza reacţia de fază acută

Inflamaţia acută răspunsul de fază acută tipic - în caz de: infecţii bacteriene (pneumonie bacteriană, febră reumatică, tuberculoză, nefrită interstiţială) arsuri infarct miocardic leziuni multiple (inclusiv fracturi osoase) după intervenţii chirurgicale afecţiuni/infecţii cronice: artrită reumatoidă, boala Crohn, sindroame vasculare unele boli autoimune unele cancere (mai ales carcinomul renal şi boala Hodgkin)

Teste generale de inflamaţie Formula leucocitară VSH Reactanţii de fază acută Electroforeza proteinelor plasmatice Alte teste

Formula leucocitară Leucocitoza cu neutrofilie rezultatul acţiunii IL-1 care induce creşterea eliberării acestora din rezervele medulare în scopul activării fagocitozei

Fagocitoza

DEVIEREA LA STÂNGA A FORMULEI LEUCOCITARE

Teste generale de inflamaţie Formula leucocitară VSH Reactanţii de fază acută Electroforeza proteinelor plasmatice Alte teste

Vsh VSH = viteza de sedimentare a hematiilor cel mai popular test nespecific utilizat în diagnosticul inflamaţiei prezintă modificări precoce după debutul inflamaţiei

VSH metoda Westergreen procentul de hematii care se depun în plasmă tub cu sânge venos este poziţionat vertical - eritrocitele au tendinţa de a se depune pe fundul eprubetei viteza cu care se depun reprezintă VSH

VSH  concentraţiei proteinelor plasmatice: fibrinogen, PCR şi Ig în caz de: leziune tisulară, ca răspuns la stimuli inflamatori: hematiile se grupează în rulouri  vor sedimenta mai rapid   VSH afecţiuni cronice: tuberculoza sau bolile maligne - se asociază cu modificări ale Ig plasmatice   VSH Valori normale (sub 50 de ani) = 0 – 20 mm/h

Vsh ! VSH creşte cu vârsta Adulţi Valori normale Copil 0 – 10 mm/h Vârsta sub 50 ani Femei Bărbaţi 7 – 20 mm/h 3 – 15 mm/h Vârsta peste 50 ani 7 – 30 mm/h 3 – 20 mm/h ! VSH creşte cu vârsta

Vsh Creşterea VSH-ului: infecţii acute reumatisme inflamatorii şi colagenoze creşterea VSH în puseele de activitate ale bolii este proporţională cu severitatea acestora când scade, este util în urmărirea terapiei neoplasme creşterile VSH sunt constante şi prelungite testul poate fi normal la pacienţi cu neoplasme sau cu boli ale ţesutului conjunctiv VSH nu poate fi utilizat pentru excluderea acestor boli ca diagnostic la un pacient a cărui simptomatologie indică aceste afecţiuni

Vsh Creşterea VSH-ului: leziuni tisulare (infarct miocardic, intervenţii chirurgicale) anemii sarcină (ultimul trimestru), ciclu menstrual paraproteinemie (mielom multiplu, macroglobulinemia Waldenstrom)

Vsh Scăderea VSH-ului: poliglobulii anemii cu poikilocitoză (microsferocitoză ereditară, siclemie)

Teste generale de inflamaţie Formula leucocitară VSH Reactanţii de fază acută Electroforeza proteinelor plasmatice Alte teste

Reactanţii de fază acută proteine care se găsesc în cantităţi reduse în sângele persoanelor sănătoase sinteza lor creşte foarte mult la 8-12 ore de la infecţie sau de la evenimentul traumatic

Reactanţii de fază acută monocitele din sânge şi macrofagele activate eliberează mediatori chimici (IL-1, TNFα) care induc sinteza hepatică crescută a reactanţilor de fază acută

Reactanţii de fază acută în răspunsul de fază acută  de mai multe ori faţă de normal concentraţia mai multor proteine plasmatice: haptoglobina proteaze inhibitorii: 1-antitriipsina, 1-antichimotripsina, 2-macroglobulina glicoproteina acidă  componentele complementului (C1 – C4) ceruloplasmina feritina fibrinogenul

Reactanţii de fază acută adevăraţii reactanţi de fază acută cresc de câteva sute de ori: amiloidul seric A proteina C reactivă markeri ai reacţiei de fază acută: fibrinogenul, proteina C reactivă şi amiloidul seric A cei mai importanţi din punct de vedere clinic pot fi dozaţi în majoritatea laboratoarelor clinice

Reactanţii de fază acută

a) Fibrinogenul proteină fibrilară sintetizată de ficat şi care se transformă în fibrină insolubilă în cursul procesului de coagulare

a) Fibrinogenul VN = 200-400 mg/dl creşte rapid în primele 24 h de la debutul infecţiei valori persistent crescute constituie un factor de risc independent şi foarte important atât pentru dezvoltarea bolii arteriale coronariane cât şi a afecţiunilor cerebrovasculare

b) Proteina c reactivă gamaglobulină cu funcţie analogă IgG, sintetizată de hepatocite numele - capacitatea sa de a precipita polizaharidul C extras din peretele pneumococului sinteza sa - iniţiată de antigeni, complexe imune, bacterii, fungi sau traumatisme (chiar la 4-6 h după injurie) activează complementul via calea clasică - opsonizarea şi îndepărtarea microorganismelor prin fagocitoză proteină reglatoare în activarea complementului pe cale alternă

b) Proteina c reactivă VN < 1 mg/dl Modificări patologice: infecţii acute bacteriene  de 10-1000 ori (>100 mg/L) marker al infecţiilor acute bacteriene rezoluţia acestor infecţii = PCR  în câteva zile concentraţiile măsurate în dinamică - monitorizarea răspunsului la terapia antimicrobiană NU creşte semnificativ în infecţiile virale şi cu spirochete

b) Proteina c reactivă Modificări patologice: nivele foarte crescute de PCR pot fi indicator al sechelelor neurologice la pacienţii cu meningită bacteriană

b) Proteina c reactivă Modificări patologice: boli inflamatorii (lupusul eritematos sistemic - LES), bolile maligne, insuficienţa cardiacă congestivă, sarcină: nivele moderat crescute: 10-100 mg/L infecţii virale: PCR normal până în momentul suprainfecţiei bacteriene

b) Proteina c reactivă Modificări patologice: marker inflamator de urmărire a pacienţilor operaţi: cazuri necomplicate - nivelul PCR , vârf în primele 48-72 h postoperator, revine la normal în primele 7 zile complicaţii postoperatorii (inflamaţii sau stare septică) - nivelul PCR 

b) Proteina c reactivă nivelul său seric NU este influenţat de hormonii estrogeni sarcină consumul de anticoncepţionale orale medicamente antiinflamatoare sau imuno-supresoare

b) Proteina c reactivă Modificări patologice: PCR este utilizată în evaluarea clinică şi în urmărirea evoluţiei anumitor boli: artrita reumatoidă lupusul eritematos sistemic infarct miocardic boala Crohn

b) Proteina c reactivă de înaltă sensibilitate Se ştie acum că inflamaţia joacă un rol important în ateroscleroză

b) Proteina c reactivă de înaltă sensibilitate testul hs-CRP (High Sensitivity PCR) poate detecta mai exact concentraţii mici ale proteinei studii - au demonstrat că dozarea hs-CRP poate identifica riscul de boală coronariană la persoane aparent sănătoase valori predictive pentru riscul de: infarct miocardic, accident vascular cerebral, moarte subită cardiacă şi boala arterelor periferice, chiar la o concentraţie de colesterol în limite acceptabile Se ştie acum că inflamaţia joacă un rol important în ateroscleroză

b) Proteina c reactivă de înaltă sensibilitate Grupe de risc pentru dezvoltarea bolii coronariene: risc scăzut < 1,0 mg/dL risc moderat 1,0-3,0 mg/dL risc major > 3,0 mg/dL Se ştie acum că inflamaţia joacă un rol important în ateroscleroză

c) Amiloidul seric A face parte dintr-o clasă de apolipoproteine asociate cel mai frecvent cu lipoproteinele plasmatice cu densitate mare (HDL) exprimat diferit la diverşi indivizi ca răspuns la stimuli inflamatori sinteza primară la nivelul ficatului există şi alte ţesuturi care exprimă ASA

c) Amiloidul seric A HDL !!!

c) Amiloidul seric A legat de inflamaţie, apărarea antimicrobiană, metabolismul HDL şi transportul colesterolului implicat în mai multe afecţiuni: ateroscleroză artrită reumatoidă boala Alzheimer cancer reactant de fază acută: concentraţia sa poate să crească de până la 1000 de ori în cursul inflamaţiei acute

d) Inhibitorii proteazelor Alfa-1-antitripsina (1-AT) constituentul major al 1 – proteinelor plasmatice rol fiziologic major - inhibiţia enzimelor proteolitice (elastaza) eliberate din leucocite în cadrul fagocitozei Valorile crescute în: inflamaţie (infecţii, boli reumatice) necroză tisulară (infarct miocardic, arsuri), boli maligne traumatisme (inclusiv intervenţii chirurgicale) terapie estrogenică

d) Inhibitorii proteazelor Alfa-1-antichimotripsina (1-X) proteină de fază acută foarte sensibilă inhibitor al proteazelor serinice Alfa-2-macroglobulina (2-M) constituent major al 2-globulinelor inhibitor cu spectru larg al majorităţii proteazelor active (colagenaza leucocitară, catepsinele lizozomale şi tripsina şi chimotripsina pancreatice)

e) Haptoglobina 2-globulină care leagă rapid dimerii de Hb eliberaţi în hemoliza intravasculară complexele - rapid înlăturate din circulaţie de către celulele hepatice Kuppfer funcţia fiziologică primară a haptoglobinei = conservarea fierului

Hemoliza intravasculară

e) Haptoglobina complexul Hb- haptoglobină = peroxidază puternică rol în controlul local al leziunii tisulare secundar procesului inflamator

f) Ceruloplasmina 2-globulină oxidează cuprul

f) Ceruloplasmina rol important în reglarea oxidării: îndepărtează radicalii liberi de oxigen de la nivelul ariei inflamate concentraţia de ceruloplasmină creşte mai lent decât cea a PCR, ASA sau haptoglobina: reactant de fază „sub-acută”

g) Glicoproteina acidă  unul din cei mai precoce reactanţi de fază acută sinteza sa hepatică - stimulată de lipopolizaharidele eliberate din macrofagele activate de IL-1

g) Glicoproteina acidă  răspunsul de fază acută concentraţie  de glicoproteină acidă  concentraţie  de ceruloplasmină, 1-AT şi alţi reactanţi de fază acută efectul estrogenilor concentraţie N sau  de glicoproteină acidă 

g) Glicoproteina acidă  cea mai bună metodă de evidenţiere a hemolizei in vivo împreună cu haptoglobina concentraţie  de glicoproteină acidă  cu o concentraţie N de haptoglobină = răspuns de fază acută cu uşoară hemoliză in vivo se indică dozarea sa în evaluarea tumorilor recurente (mai ales de sân şi plămân)

Teste generale de inflamaţie Formula leucocitară VSH Reactanţii de fază acută Electroforeza proteinelor plasmatice Alte teste

Electroforeza proteinelor plasmatice Disproteinemia din inflamaţia acută: scăderea albuminelor creşterea -1 şi -2 globulinelor

Teste generale de inflamaţie Formula leucocitară VSH Reactanţii de fază acută Electroforeza proteinelor plasmatice Alte teste

Zincul şi fierul plasmatic concentraţiile scăzute de Fe + anemie + depozite normale de Fe = situaţie caracteristică pentru răspunsul de fază acută Inflamaţia – eliberarea IL6 din macrofage: inducerea producţiei hepatice de hepcidină Inhibă eliberarea Fe din macrofage inhibă absorbţia intestinală de fier

Zincul şi fierul plasmatic scăderea fierului seric - rol important în protecţia anti- bacteriană poate suprima creşterea mai multor microorganisme şi a anumitor celule tumorale care necesită o anumită cantitate de fier ca factor de creştere

PASTE FERICIT !