Presentation is loading. Please wait.

Presentation is loading. Please wait.

SUPORTUL SPAŢIAL ŞI LOCOMOŢIA Elaborat: profesor biologie Ion Bodean.

Similar presentations


Presentation on theme: "SUPORTUL SPAŢIAL ŞI LOCOMOŢIA Elaborat: profesor biologie Ion Bodean."— Presentation transcript:

1 SUPORTUL SPAŢIAL ŞI LOCOMOŢIA Elaborat: profesor biologie Ion Bodean

2 CHESTIONAR

3 Subcompetenţe

4  Sistemul osos: - Totalitatea formaţiunilor osoase ale organismului care îndeplinesc funcţia de susţinere, mişcare, cât şi un element important în conferirea configuraţiei spaţiale ale organismelor; protejarea organelor şi sistemelor de organe. (Scheletul organismului prezint ă partea pasiv ă a aparatului locomotor; partea activ ă o alc ă tuieşte sistemul neuromuscular)  Locomoţia: - se efectueaz ă prin intermediul sistemului locomotor, format din sistemul osos şi sistemul muscular: - sistemul muscular este dirijat de SNC care este informat despre totalitatea factorilor ce acţioneaz ă asupra organismului prin analizatori şi în final se emite comanda necesar ă.  Ţesutul osos: - reprezint ă o form ă de ţesut conjunctiv, adaptat ă îndeplinirii funcţiilor specifice din organism: - suport pentru muşchi, protecţie cavitar ă, form ă.  Celulele osoase:- osteoblaste, osteocite, osteoplaste. Osteoblastele – celulele tinere care secret ă substanţa primar ă de formare a osului.  Osteocitele: - reprezint ă osteoblaste care complet sînt înconjurate cu substanţ ă osificat ă şi au forma specific ă oval turtit ă.  Osteoplastele: - Cavit ă ţi stelate sau fusiforme care ad ă postesc în interiorul lor osteocistele şi printr-o reţea de canalicule subţiri comunic ă cu osteoplastele învecinate prin anastomozare  Osteoclastul:- reprezint ă o celul ă multinuclear ă gigantic ă care îndeplineşte funcţia de reglare a form ă rii şi distrugerii ţesutului osos în funcţie de necesit ă ţile fiziologice ale organismului.  Componenţa oaselor: - Substanţe organice - 34% şi neorganice – 66%. Oseina (partea organic ă a oaselor) împreun ă cu s ă rurile minerale formeaz ă structura osului. (lamelele osoase):- dispunerea lamelelor osoase determin ă 2 tipuri de ţesut osos: - compact şi spongios.

5  Forma oaselor: - Lungi late şi scurte. Oasele lungi formeaz ă scheletul extremit ă ţilor – la ele predomin ă lungimea. Corpul osului lung - se numeşte diafiz ă ; extremit ă ţile mai voluminoase, epifize. Toate tipurile de oase prezint ă suprafeţe de articulaţie cu alte oase şi o serie de neregularit ă ţi, încreţituri, creste şi apofize pe care se face inserţia muşchilor. Oasele late – în ă lţimea şi l ă ţimea mai mari decât grosimea.(craniul, bazinul, etc.) Oasele scurte au toate cele 3 dimensiuni aproape egale. Se afl ă în regiunile ce se caracterizeaz ă prin mişc ă ri variate ca form ă, dar de o amplitudine mic ă : - vertebrele, oasele tarsiene, carpiene etc. În afar ă de aceste 3 principale categorii de oase, mai sînt oase pneumatice – care au cavit ă ţi pline cu aer (maxilar, frontal)- oase care sînt situate în grosimea unui tendon (rotula).  Osteogeneza (formarea oaselor)- Dup ă origine oasele sunt:1. Oase de membran ă.2. Oase de cartilaj. Oasele de membran ă au 2 faze în formare: a. Faza de membran ă conjunctiv ă. b. Faza de os. Fibrele colagene tinere dintr-un anumit centru de osificare se înl ă nţuesc şi formeaz ă fascicole:- osteoblastele îmbrac ă aceste fascicole, secret ă oseina, care le inglobeaz ă, iar prin mineralizarea ei se formeaz ă o lamel ă osoas ă. Procesul de osificare înainteaz ă de la centru spre periferie, decurgând în mai multe centre simultan, prin fuzionare, formeaz ă osul definitiv.(oasele bolţii cutiei craniene, mandibula, clavicula etc)  Oasele cu faz ă de cartilaj şi de os. – Mai întâi se formeaz ă modelul cartilaginos al osului, care este acoperit de pericondru. Osificarea se începe în diafiz ă prin formarea unui manşon de os compact sub pericondru, care astfel devine periost. Sub acţiunea osificatoare a periostului, manşonul creşte în grosime, astfel are loc formarea osului. Totodat ă are loc creşterea osului în lungime care se realizeaz ă prin cartilajul de creştere (zona de creştere) care este situat la limita dintre diafiz ă şi epifiz ă.  Scheletul corpului uman: - Scheletul capului, scheletul trunchiului, scheletul membrelor.

6  Sistemul muscular.- sistemul efector prin inermediul c ă ruia se îndeplinesc comenzile S.N. pentru,deplasare, oprire, etc. Muşchii sunt organe contractile; prin scurtarea lor, sau revenirea la poziţia iniţial ă produc mişcare. Amplitudinea fiec ă rei mişc ă ri depinde de gradul de mobilitate al articulaţiei asupra c ă reia acţioneaz ă muşchii, lungimea fibrei musculare.  La contracţia maxim posibil ă, fibra muscular ă se scurteaz ă la ½ din lungime în stare de relaxare maxim ă.Capacitatea de lucru a oric ă rui muşchi depinde de num ă rul de fibre din care este constituit muşchiul. Muşchii constituie partea activ ă a aparatului locomotor, dar în afar ă de aceasta ei contribuie la realizarea formei generale a corpului şi menţinerea poziţiei în spaţiu;- musculatura scheletic ă sau somatic ă care este format ă din ţesut muscular striat.  Muşchii ce îndeplinesc activitatea motorie a organelor interne (organele sistemelor circulator, digestiv, excretor, respirator), alc ă tuiesc musculatura viscerelor şi sânt formaţi din fibre musculare netede (cu excepţia musculaturii cardiace)  Forma muşchilor:- este variat ă : fusiform ă, circular ă (orbicular ă ) la muşchii din jurul orificiilor orbitale, nazale, bucal, sfincter. Muşchii au şi alte forme – trapezoidali, triunghiulari, dreptunchiulari, etc.  Dup ă dimensiune muşchii pot fi: lungi, laţi şi scurţi.  Dup ă num ă rul capetelor de fixare- cu un singur cap ă t, cu 2 capete (biceps), cu 3 capete (triceps), cu 4 – (cvadriceps). Muşchii care se prind de os numai cu un cap ă t, iar cu cel ă lalt pe tegument, se numesc muşchi cutanaţi(muşchii mimicii).  Structura muşchilor: La muşchiul scheletic distingem partea c ă rnoas ă – corpul muşchiului (pântec) şi 2 extremit ă ţi;- originea – partea prin care se fixeaz ă de osul imobil;- inserţie- partea prin care se prinde de osul mobil.  Originea şi inserţia sânt realizate prin intermediul tendoanelor, formaţiuni structurale alc ă tuite din ţesut conjuctiv fibros, de form ă cilindric ă sau turtit ă,(aponevrozele) de culoare alb ă - sidefie.

7 GGruparea muşchilor somatici se efectueaz ă dup ă segmentele corpului – capului, gâtului, trunchiului şi membrelor. MMuşchii capului – sânt formaţi din 2 grupe: -cutanaţi, sau mimici, care schimb ă expresia feţii prin contracţia lor şi muşchii masticatori. MMuşchii gâtului: - Mai importanţi: - sternocleidomastoidienii, (denumirea dup ă locurile de fixare- cu un cap ă t pe apofizele mastoide, cu celelalte 2 – pe stern şi clavicule). La contracţia unilateral ă înclin ă capul de aceeaşi parte şi îl rotesc în partea opus ă ; prin contracţie bilateral ă înclin ă capul înainte. La gât de asemenea se afl ă muşchii hioidieni care sânt fixaţi de osul hioid;- o parte din ei într ă în componenţa limbii; acţioneaz ă asupra laringelui pe care în ridic ă în timpul deglutaţiei şi coboar ă mandibula. MMuşchii trunchiului:- pot fi grupaţi în muşchii spatelui şi ai cefei, toracici şi abdominali. MMuşchii spatelui şi cefei.În aceast ă regiune o parte din muşchi sânt situaţi în plan superficial, iar alţii ă n plan profund. MMuşchii toracelui: - anterior - muşchii mari pectorali – apropie braţele de trunchi şi le rotesc în ă untru; ei acoper ă muşchii mici pectorali şi muşchii dinţaţi. În spaţiile intercostale sînt situaţi muşchii intercostali externi şi interni, care sânt muşchii respiratori. DDiafragma - muşchiul ce separ ă cavitatea toracic ă de cea abdominal ă ; este de asemenea muşchi al respiraţiei. MMuşchii abdomenului - sânt muşchi laţi. Ei sânt inseraţi pe ultimele coaste şi pe crestele oaselor coxale; prin contracţiile lor m ă resc presiunea în interiorul cavit ă ţii abdominale, înlesnind astfel unele acte fiziologice (voma, expiraţia, micţiunea, (eliminarea urinei) defecaţia, etc.)- muşchii drepţi abdominali, muşchii oblici externi şi oblici interni.

8  Muşchii membrelor superioare. Mai mulţi muşchi sânt grupaţi în jurul articulaţiei scapulo-humerale care acţioneaz ă asupra braţului. Superficial- muşchii deltoizi- prin contracţie îndep ă rteaz ă braţele de trunchi, ridicându-la pân ă la orizontal ă.  Pe faţa anterioar ă a braţului;- muşchiul biceps brahial şi muşchiul brahial- muşchi flexori care îndoaie antebraţul pe braţ. Posterior este situat un singur muşchi  triceps brahial - este antagonist bicepsului, face extensia, aduce antebraţul în continuarea braţului (îl îndreapt ă ). Antebraţul are muşchi anteriori şi posteriori.  Pe faţa anterioar ă se situiaz ă muşchii flexori ai degetelor şi pronatori ai mânii.  (Pronaţia- rotaţia mânii ca s ă vin ă cu palma înapoi şi degetul mare spre corp)  Pe partea posterioar ă - muşchii extensori ai degetelor şi supinatori ai mânii.  (Supinaţia- rotaţia mânii ca s ă vin ă cu palma înainte şi degetul mare în afar ă )  Muşchii membrelor inferioare. Muşchii fesieri - sânt grupaţi câte 3 de fiecare parte în jurul articulaţiei coxo – femurale - au rol de menţinere a poziţiei verticale a corpului şi imprimarea anumitor mişc ă ri a membrelor inferioare; sânt inseraţi cu capetele superioare pe oasele bazinului şi cu cele inferioare pe femur.  Pe faţa anterioar ă a coapsei, aşezat pe diagonal ă se afl ă muşchiul croitor- flexor al coapsei. Sub muşchiul croitor este aşezat un muşchi foarte puternic - muşchiul cvadriceps femural- cel mai puternic extensor al gambei pe coaps ă. Mai în profunzime se afl ă 3 muşchi aductori, care apropie coapsele între ele.  Gamba- pe feţele anterioar ă şi lateral ă are muşchii extensori ai degetelor (tot ei fac şi flexia piciorului pe gamb ă ) şi muşchii pronatori ai piciorului (ridic ă marginea extern ă şi coboar ă pe cea intern ă ). Pe faţa posterioar ă se g ă seşte muşchiul triceps sural (format din 2 gemeni şi un solear)- se prinde cu cap ă tul superior pe femur şi tibie; - cu cel inferior, prin intermediul tendonului lui Achile, pe calcaneu; - este un extensor al piciorului pe gamb ă, are rol important în menţinerea poziţiei verticale şi mers; ridic ă piciorul în vârful degetelor.  Planta; - suprafaţa de sprigin a piciorului pe sol - posed ă mai mulţi muşchi care prin contracţiile lor flecteaz ă sau extind degetele, le apropie sau le dep ă rteaz ă între ele.(sânt analogi muşchilor din palm ă )

9

10

11

12

13

14

15

16

17

18

19

20

21

22

23

24 Excluderea consumului de alcool, substanţe stupefiante, fumatului. Raţie alimentară echilibrată conform vârstei, apartenenţei la sex, mod de activitate Testări medicale conform prescrierii medicului de familie Practicarea sportului activ în timpul liber Evitarea suprasolicităr ilor fizice, stresurilor Sistem locomotor dezvoltat armonios Sistem locomotor dezvoltat armonios

25  ipedia.ro;  herbmentor.com;  emc.maricopa.edu;  scoalav.org;  revistacafeneauasufletelor.ro;  hobbydance.ro;  dic.academic.ru;  cancan.ro;  medipedia.ro;  220.ro;  ro.wikipedia.org;  corpul-uman.com;  e-scoala.ro;  sislocomotor.3x.ro;  fitness-god.ro;  define-beginning.blogspot.com;  haipemunte.wordpress.com;  anatomymd.go.ro;  highjumpkangoo.wordpress.com;  doctor.info.ro ;  sanatate.ele.ro;  antrenorulmeupersonal.ro;  sfatulmedicului.ro


Download ppt "SUPORTUL SPAŢIAL ŞI LOCOMOŢIA Elaborat: profesor biologie Ion Bodean."

Similar presentations


Ads by Google