1. TIMUSUL IN MIASTENIA GRAVIS
Morfopatologie

2. Timusul in MG 90 % - miastenia gravis
- hiperplazia limfoidă timică (70 %)
- timoame (20 %)  frecvent benigne

3. HIPERPLAZIA TIMICĂ Hiperplazia timică limfoida
foliculi limfoizi cu centrii germinativi in timus
marit, atrofiat, sau cu leziuni neoplazice
Hiperplazia timică adevarata
marirea timusului, pe baza cresterii tesutului timic

4. Hiperplazia timică limfoida vs Hiperplazia timică adevarata
HP limfoida
solitara sau se poate asocia cu alte leziuni:
Ex. timom invaziv stadiu II MA
timusul este marit difuz cu pastrarea formei timusului
nu se asociaza intotdeauna cu marirea timusului MI
- Un numar crescut de foliculi limfoizi;
mari cu centrii germinali
Tabloul clinic asociat
Miastenia gravis-MG
Boli mediate imun:LES
Hiperplazia timică adevarata MA
marirea timusului, în greutate şi volum, (tesutului timic, cortical si medular) comparativ cu aceea a timusului normal;
pentru diagnosticul de hiperplazie timică adevarata se raporteaza greutatea timusului gasită la greutatea standard din tabele corespunzatoare varstei de comparare
Circumstanţe de producere
se poate produce la indivizi normali (cauza X)
complicatii ale ChT (expresia unui fenomen immunologic rebound)
dupa administrarea de cortizon la arsi si sugari
asimptomatică
diagnostic imagistic
tratament - timectomie

5. TUMORILE EPITELIALE ALE TIMUSULUI
Timoamele sunt cele mai frecvente tumori epiteliale ale timusului
manifestă clinic prin boli autoimune: miastenia gravis.
“Timoamele sunt tumori fascinante prin tabloul clinic variat, incluzand BAI paraneoplazice si heterogenitatea histologica”
Muller Hermelink HK, Curr Opin Oncol 2000; 12:426-33
Aspectul histologic variat al acestor tumori a fost şi este o provocare pentru patologişti, care au răspuns prin elaborarea de clasificări numeroase, în încercarea de a stabili criterii de diagnostic morfologic, cât mai exacte.

6. Clasificarea histologică tradiţională a tumorilor epiteliale timice
după tipul citologic predominant şi forma celulei epiteliale
timom predominant limfocitic
timom mixt (epitelial şi limfocitic)
timom predominant epitelial
timom predominant cu celule fuziforme
 analiza morfologiei timoamelor trebuie să combine
tipul histologic
bazat pe proporţia de limfocite şi celule epiteliale
cu subtipul de celule epiteliale
rotunde sau fusiforme
Pentru o apreciere mai bună clinică şi prognostică, Rosai şi Levine au diferenţiat, pe baza
caracterului invaziv
prezenţei atipiilor citologice
timoame:
timoame benigne (ne-invazive)
timoame maligne
tip I - corespunzător timomului invaziv
tip II - corespunzător prezenţei atipiilor citologice
Levine GD, Rosai J. Thymic hyperplasia and neoplasia: a review of current concepts. Hum Pathol. 1978;9:
Rosai J, Sobin LH. Histological typing of tumors of the thymus. In: World Health Organization. International Histological Classification of Tumors. 2nd ed. New York, NY: Springer Co; 1999:9.
Bernatz, 1961

7. Clasificarea histogenetică Muller-Hermelink a tumorilor epiteliale timice-TET
Muller şi Hermelink au propus o clasificare histogenetica pe baza
asemănării morfologice ale celulelor epiteliale neoplazice cu subtipuri de celule epiteliale timice normale
TET
timomul medular
timomul mixt (medular şi cortical)
timomul predominant cortical (organoid)
timomul cortical
carcinomul timic bine diferenţiat
- acest concept histogenetic nu a fost unanim acceptat
Această clasificare este utilizata pe scară largă în Europa, dar nu este acceptata de multi patologisti americani, datorita unor discordante intre observatori
Marino M, Muller-Hermelink HK. Thymoma and thymic carcinoma: relation of thymic epithelial cells to the cortical and medullary differentiation of thymus. Virchows Arch. 1985:407:

8. Clasificarea histologică OMS a tumorilor epiteliale timice
TET
Timom
Tip A
Tip AB
Tip B1
Tip B2
Tip B3
Carcinom timic
Carcinom scuamocelular
Carcinom bazaloid
Carcinom Mucoepidermoid
Carcinom limf-oepiteliom like
Carcinom sarcomatoid (carcinosarcoma)
Carcinom cu cellule clare
ADC
ADC papilar
Carcinom cu celule NE BD( carcinoid tipic, atipic)
Carcinom cu celule NE PD
Carcinom cu celule ND
TET combinate
1999, un grup de experţi OMS a sugerat o nouă terminologie, folosind litere şi numere pentru desemnarea entităţilor tumorale.
criterii morfologice si funcţionale 4 subgrupuri de timoame - distincte morfolo-clinic: A AB
B (B1, B2, B3) C
Avantaje
oferă o comparaţie accesibilă a studiilor clinice, patologice şi imunologice 
Rosai J. Histologic typing of thymoma according to the new World Health Organization classification.
Chest Surg Clin North Am. 2001;11(2):

9. Principii de clasificare OMS ale timoamelor
Există doua tipuri majore de timoame, tip A si tip B, în funcţie de forma celulelor epiteliale neoplazice
celulele au formă ovală sau fusiformă, sunt uniforme (timoame tip A)
celulele au aspect predominant rotund sau poligonal (timoame tip B).
Timoamele tip B sunt subdivizate, pe baza
extensiei infiltratului limfocitic
gradului de atipie al celulelor epiteliale neoplazice
 în trei subtipuri
B1 (cel mai bogat în limfocite) B2
B3 (cel mai bogat în celule epiteliale)
Timoamele care combină trăsăturile tipurilor A şi B1 sau (rar, A şi B2) sunt denumite timoame tip AB.
Timom tip Ccarcinoamele timice sunt denumite conform diferenţierii lor (scuamocelulară, mucoepidermoidă, etc).
In clasificarea OMS din 1999, termenul de timom tip C a fost utilizat pentru a accentua originea lor epitelială timică.
În clasificarea OMS actuală, acest termen a fost eliminat, deoarece toate neoplasmele epiteliale maligne sunt non-organotipice (inclusiv carcinoamele timice).

10. Timomul tip A Denumiri sinonime: timom cu celule fusiforme, timom medular
TET organotipica alcătuita din celule tumorale epiteliale ovale/fusiforme cu sau fara limfocite.
Histogeneză
derivă din celulele epiteliale timice medulare normale MA
SE-tumora bine circumscrisa şi încapsulata.
SS-o lobulaţie vagă, cu benzi fibroase albe disecante puţin distincte fata de alte tipuri tumorale.
+modificari chistice sau calcificarea capsulei
mărimea medie a tumorii este de 10.5 cm.
Localizare - in mediastinul anterior
Stadierea- Masaoka
stadiul I (80%)
stadiul II (17%)
şi rar stadiul III (3%).
excepţional, un caz unic a fost raportat în stadiul IV.
Prognostic- comportament benign
Supravietuirea la 5 si 10 ani este 100%, chiar daca aprox 20% din ele sunt in stadiul II sau III.
Tumora bine incapsulata, cu aspect lobulat vag si benzi fibroase albe fine

11. TIMOM tip A lobulatie si benzi fibroase disecante m.p. evidente
spaţiile perivasculare sunt mai puţine
Citologic,
- CE
A - tumora compusa din celule fusiforme
B - tumora compusa din celule ovale
- număr redus de limfocite
Arhitectural,
 mod de crestere tip storiform (A)
plaje solide fara un tip de crestere particular (B)
Majoritatea CE tumorale sunt înconjurate individual de fibre de reticulină

12. TIMOM tip A varietate aspecte histologiceb a
a-chisturi de marime variata
b-vasele stromale cu aspect hemangiopericitom-like

13. TIMOM tip A C-Rozete fara lumenD
C-Rozete fara lumen
D-Celulele anaplazice cu origine in timom A
nuclei hipercromatici, anaplazici şi/sau figuri mitotice
 In evolutie, rar, carcinoamele timice pot să plece din timoame tip A
ariile de necroză pot constitui un indiciu privind acest fenomen;

14. TIMOM tip A tipuri histologice
A structuri glandulare
B corpi glomeruloizi

15. TIMOM tip A tipuri histologice
C Rozete cu lumene
D Spatii perivasculare

16. TIMOM tip A A B B A
A - CE tumorale IR + pentru CK acida AE1 - pe structuri glandulare
B - CE tumorale sunt inconjurate de colagen tip IV abundent
CE=celule epiteliale

17. 2. Timomul tip AB Denumiri sinonime: timom mixt
TET organotipica alcătuit dintr-o
componentă tip A, săraca în limfocite,
componentă tip B, mai bogata în limfocite.
Histogeneză
componenta tip A, derivă din celule epiteliale timice medulare
componenta tip B, este similară cu celule epiteliale timice subcapsulare ce exprimă CK1;
Macroscopie - timomul tip AB
tumora încapsulata
SS-noduli multiplii separati de benzi fibroase albe.
mărimea medie a tumorii este 7.7 cm.
Localizare-în mediastinul anterior
Stadializare Masaoka
stadiul I (71.7%), stadiul II (21.6%) şi stadiul III (5.6%).
s-au raportat cazuri rare de timomul tip AB stadiul IV (1,1%).
Prognostic
RS este de %, la 5 si 10 ani
rezolvate prin chirurgie radicala 
sunt considerate clinic ca tumori benigne.

18. TIMOM tip AB B- Microscopie - timomul tip AB compus din
arii tip A sarace in limfocite;
noduli tip B bogati in limfocite
ambele componente pot fi prezente in acelasi nodul
- Componenta A- trăsătuirle histologice ale timomului tip A
- Componenta B
CE tumorale sunt alcătuite din
celule epiteliale poligonale mici cu nuclei rotunzi sau ovali şi nucleoli foarte puţin vizibili (B1).
celulele epiteliale mari cu nuclei veziculari si nucleoli evidenti (caracteristice timomului de tip B2), sunt observate rar.
Limfocitele sunt mai numeroase decât în componenta tip A a timomului, dar mai puţin numeroase decât în timomul tip B1.
Componentele tip A şi B ale timomului fie formează noduli separaţi sau se gasesc împreună;
Există o marie variaţie în proporţia celor două componente
ambele componente sunt prezente în majoritatea secţiunilor
pot fi prezente arii în care se pot găsi predominant fie componenta tip A sau fie cea tip B
TIMOM tip AB
Lobuli tumorali separati de benzi fibroase

19. TIMOM tip AB A
A- arii mixte, componenta tip B mai bogata in limfocite si componenta tip A, saraca in limfocite; componenta tip A contine celule fusiforme alungite, fibroblast-like
B- componenta tip B este compusa din CE poligonale mici, cu nuclei rotunzi sau ovali, cu nucleoli ne-evidenti
C- componenta tip A este saraca in limfocite (stg) si componenta tip B este bogata in limfocite (dr)
Spre deosebire de ariile tip A ale timomului, ariile tip B prezintă fibre de reticulină dispuse în jurul nodulilor tumorali, mai mult decât în jurul fiecărei celule tumorale.

20. TIMOM tip AB A - diferentiere medulara in componenta tip B1
B - limfocitele din focarul de diferentiere medulara sunt distinctiv ly T CD5+

21. TIMOM tip AB A B
A -Celulele epiteliale ale componentei tip B dau IR+ la CK14
B- Celulele epiteliale ale componentei tip A dau IR+ la Ac anti-laminin

22. 3. Timomul tip B1 Denumiri sinonime: timom bogat în limfocite, timom limfocitic, timom organoid, timom predominant cortical.
TET alcătuita predominant din arii asemănătoare cortexului timic, in care CE sunt dispersate într-o populaţie proieminentă de limfocite imature;
+ arii de diferenţiere medulară, cu sau fără corpusculii Hassall.
Histogeneză.
Celula de origine, este o celulă epitelială timică capabilă de diferenţieze atât către tipul cortical cât şi cel medular.
Localizare.
mediastinul anterosuperior
au fost descrise tumori localizate în zona gâtului, a pleurei sau plămânilor.
MA-tumoră bine definită sau încapsulată - capsula fibroasă groasă
+ poate prezenta septuri, spaţii chistice sau zone mici hemoragice şi necrozate
Stadierea - conform clasificării Masaoka
este complet încapsulata (stadiul I) %
invadează grăsimea mediasinală (stadiul II)-24-27%
mai rar, poate invada pleura, pericardul, vasele mari sau organele adiacente (stadiul III)
metastazele sunt extrem de rare.
Tumora are un grad de malignitate scăzut-invaziv
Prognostic
RS-la 10 ani este 90%, datorita diferitelor stadii de prezentare.

23. TIMOM tip B1 Histopatologie
Arhitectural, tumora creştere lobulară organoidă care recapitulează cortexul timic normal (zona corticală bogată în limfocite) timom predominant cortical
Lobulii pot varia în mărime, fiind separaţi de benzi fibroase fine sau acelulare.
Spaţiile perivasculare nu sunt atât de frecvente ca in alte timoame tip B.
+ Spaţiile chistice şi zonele necrozate, dacă există, sunt obişnuit mici.
Citologic, CE neoplazice sunt puţine si înconjurate de limfocite T non-neoplazice.
Componenta epitelială neoplazică este relativ indistinctă (celule ovale, cu nuclei rotunzi palizi şi nucleoli mici);
CE sunt dispersate printre limfocite şi nu formează grupuri celulare.
Componenta limfoidă este o populaţie densă de limfocite mici.
Pot fi prezente macrofage cu corpi tingibili un aspect starry-sky. +
sunt prezente întotdeauna arii palide de diferenţiere medulară
prezintă limfocite rare, dispersate;
corpusculii Hassall sunt mai puţin numeroşi decât în medulara normală
variază de la grupuri de celule epiteliale slab formate la structuri mari cu centrii proeminent cheratinizaţi

24. TIMOM tip B1
A – localizare anormala a insulei medulare-corpusculi Hassall, adiacent septului, sau capsulei tumorale
B – arie cortex like in timom tip B1 - numeroase limfocite comparativ cu celulele epiteliale rare, neevidente, caracterizate de nuclei mari veziculari, si nucleoli mici distincti
C – insula medulara mica (luminoasa), lipsita de corpusculi Hassall, inconjurata de o componenta cortex-like bogata in Ly T imature (intunecata); acest aspect este ratiunea pentru etichetarea timomului tip B1 ca timom organoid
D – IR+ la CK19 releva o retea de CE, care este mai delicata decat in timomul tip B2

25. TIMOM tip B1 A - Ly T imature IR+ CD1a in ariile cortex-like
B - Ly B IR+ CD20 in ariile medulare

26. TET organotipica alcătuita din
CE tumorale (mari, poligonale cu nuclei mari veziculari şi nucleoli proeminenţi), care sunt aranjate într-o reţea laxă, asemănătoare celulelor epiteliale ale cortexului timic normal.
O populaţie de limfocite T imature care de obicei depăşesc numărul celulelor epiteliale neoplazice.
Histogeneză
origine in celula epitelială timică capabilă să se diferenţieze către celule epiteliale de tip cortical
Localizare.
în mediastinul anterior.
s-au înregistrat şi cazuri ectopice, în regiunea capului şi gâtului, a pleurei şi plămânilor, cu implicarea extinsă a pleurei (timom pleural). MA
tumori încapsulate sau vag circumscrise şi au un diametru mediu de 6.3 cm.
ele pot invada grăsimea mediastinală sau organele adiacente
suprafaţa de secţiune este moale sau fermă şi prezintă noduli separaţi de septuri fibroase albe.
pot fi prezente modificări chistice
Stadierea - conform clasificării Masaoka
Tumorile, sunt în stadiile I (10-48%), II (13-53%), sau III (19-49%).
Timoamele tip B2 sunt mai puţin frecvente în stadiul metastatic IV (în medie 8.9%)
Prognostic -Tumora este adesea invaziva; grad de mg moderat
Recurentele, raportate dupa rezectia completa, au fost de 5-9%  recurentele 1-7 ani;
Ratele de supravietuire la 10 ani variaza intre %.;
4. Timomul tip B2 Denumiri sinonime: timom cortical, timom mixt limfocitic şi epitelial

27. Timomul tip B2 Histopatologie Arhitectura lobulara
lobuli tumorali mari cu septuri delicate, ce se aseamănâ într-o oarecare măsură cu arhitectura lobulară a cortexului timic normal.
Citologie
Celulele epiteliale neoplazice sunt mari şi poligonale, cu nuclei mari şi nucleoli proeminenţi, asemănător cu celulele epiteliale timice corticale normale.
CE neoplazice formează o reţea laxă delicată, si se dispun in palisada în jurul spaţiilor perivasculare şi de-a lungul septurilor;
în peste 25% din cazuri se pot forma focare mici epidermoide care se aseamănă cu corpusculii Hassall abortivi; dar, insulele medulare lipsesc, iar corpusculii Hassall tipici sunt prezenţi excepţional.
Limfocitele ne-neoplazice depăşesc ca număr CE tumorale
In evolutie, ariile tip B3 se produc în asociere cu timomul B2 în 17-29% din cazuri.
Acestea sunt recunoscute ca arii sărace în limfocite, în care celulele tumorale sunt adesea mai mici, cu nuclei mai neregulaţi, şi nucleoli mai puţin evidenţi.
Foliculii limfoizi din spaţiile perivasculare sau septuri sunt mult mai frecvenţi la cazurile asociate cu MG.
Modificările regresive, fie spontane sau induse prin tratament imunosuppresiv
necroza şi depleţia limfocitară
colabarea reţelei epiteliale
infiltrate de macrofage spumoase.

28. TIMOM tip B2
A-tip de crestere lobular si invazie in grasimea mediastinala (stadiu III Masaoka) B
- CE neoplazice sunt in numar mai mic decat limfocitele ne-neoplazice;
- CE neoplazice cu citoplasma neevidenta, au nuclei mari, cu nucleoli proieminenti

29. A-folicul limfoid cu CG proieminent subcapsular, asociat cu MG;
B- Timom tip B2 dupa tratament CT:
- rare celule limfoide
- zbarcirea nucleilor CE tumorale
- infiltrarea cu Mf spumoase
C-spatiu perivascular delimitat de CE tumorale mari dispuse in palisada; - celule limfoide in spatiul perivascular (centru) si la periferia imaginii
D- IR+ la CK19 a CE neoplazice evidentiaza tipul de crestere lobular al timomului tip B2
TIMOM tip B2

30. TIMOM tip B2 A B
A- CE tumorale cu nucleoli proieminenti, interpuse printre numeroase limfocite mici (populatie majoritara)
B- Ly T imature, CD1a+, printre CE tumorale ale timomului tip B2 (nuclei mari, clari si nucleoli evidenti).

31. 5. Timomul tip B3 Denumiri sinonime: carcinom timic BD-bine diferenţiat; timom epitelial; timom scuamoid.
TET organotipica compusa predominant din celule epiteliale poligonale sau rotunde de marime medie cu atipii usoare.
Componenta limfoida este minora.
Histogeneza
- origine in celula epiteliala timica capabila de diferentiere catre celule epiteliale de tip cortical, care sunt mai putin diferentiate decat in timomul tip B2.
Macroscopie
sunt tumori neincapsulate, cu o margine infiltrativa vaga cu extensie in grasimea mediastinala sau organele adiacente; diametrul mediu este de 7,6 cm.
SS - ferma si prezinta noduli albi-cenusii separati de septuri fibroase groase.
Localizare
Majoritatea timoamelor tip B3 se produc in mediastinul anterior
Stadiul- Masaoka -tumorile corespund stadiilor:
stadiul II (15-30%) sau stadiul III (38-66%), in timp ce cazurile din stadiul I sunt rare (in medie 4,2%).
Timoamele tip B3 din stadiul IV - se produc in 6-26% (medie 15%).
Metastazele la distanta: pulmon, ficat, os si tesuturi moi.
Prognostic
Timomul tip B3 este o tumora cu malignitate intermediara, aproape intotdeauna invaziva
RS - 10 ani intre 50-70%
Timom tip B3 cu invazia pericardului

32. TIMOM tip B3 Timom tip B3 (stg) si timusul restant (dreapta);
SS a tumorii este lobulata, alba cu infiltrarea grasimii mediastinale inconjuratoare; modificari regresive, focale in stg centrului tumorii
Focarele moi galbui, formarea de chisturi sau regiunile greu calcificate indica modificari regresive.

33. TIMOM tip B3 Histopatologie
Celulele epiteliale tumorale formeaza lobuli care sunt separati de septuri hialinizate si fibroase groase.
Un criteriu de diagnostic major este raritatea limfocitelor, cu formarea de plaje de celule tumorale cu aspect vag solid sau epidermoid.
Palisarea in jurul spatiilor perivasculare si septurilor este evidenta.
Insulele medulare prezintă obisnuit focare mici de keratinizare, cu formare de corpusculii Hassall.
Ca si in timoamele tip B2, pot fi prezenti foliculi limfoizi in septuri, in special in cazurile asociate cu MG.
Tratamentul steroid poate produce acumulare de celule spumoase in microchisturile intraepiteliale.

34. TIMOM tip B3
A-tip de crestere lobular cu infiltrarea grasimii mediastinale (stadiu III Masaoka)
B- arii cu celule clare (sus, dr) adiacent unei arii cu histologie obisnuita (stg) A B

35. TIMOM tip B3
A - varianta cu celule epiteliale mari, cu nuclei mari si nucleoli evidenti; rare limfocite
B - spatiu perivascular (SPV) cu palisarea celulelor epiteliale inconjuratoare
C- varianta cu celule epiteliale mari, tip de crestere lobular, si putine limfocite
D - HPF-C
D- corpuscul Hassall intr-un timom tip B3 (obisnuit rar)
E- formare abortiva de corpusculi Hassall

36. TIMOM tip B3 .
A-IR+ CK19, arata tip de crestere in placa al celulelor tumorale si palisarea in jurul spatiilor vasculare
B- CD1a+ arata un numar mic de ly imature interepiteliale si in spatiu perivascular – SPV
C- Timom tip B3 cu un numar neobisnuit de mare de celule mioide, desmin +

37. Noi criterii morfologice propuse în diagnosticul neoplasmelor epiteliale timice
Diagnosticul de TET a fost un subiect controversat mulţi ani
lipsei valorii predictive asociate morfologiei acestor tumori
numeroaselor sisteme de clasificare şi terminologii propuse de-a lungul anilor
Clasificarea OMS
nu a fost iniţial concepută ca o nouă clasificare histologică
 un mijloc de traducere al unor termeni echivalenţi din clasificările existente
Dezavantaje - există probleme cu schema OMS
cu privire la unele criterii de definire a subtipurilor histologice
precum şi cu problema concordanţei dintre interobservatori
Aceste probleme limitează utilizarea schemei OMS în practica clinică.
Maron si Suster propun
o abordare simplificată a clasificării morfologice a timoamelor
 un model de abordare personal al diagnosticului de timom

38. Clasificarea MORAN şi SUSTER a timoamelor
în clasificarea morfologica simplificată, Suster  trei categorii TET
- în funcţie de gradul de diferenţiere organotipică
în aprecierea gradului histologic a TET
 TET primare formează un spectru continuu de leziuni care variază de la neoplasme bine diferenţiate la moderat diferenţiate pana la slab diferenţiate:
tumorile bine diferenţiate corespund timoamelor;
tumorile slab diferenţiate - carcinoamelor timice;
tumorile cu trăsături intermediare de diferenţiere timoame atipice.
determinarea gradului de diferenţiere a TET
prezenţa sau absenţa trăsăturilor organotipice de diferenţiere ale timusului normal
gradul atipiilor citologice ale celulelor epiteliale proliferate
- Suster S, Rosai J. Thymic carcinoma: a clinicopathologic study of 60 cases. Cancer. 1991;67:
- Moran CA, Suster S. On the histologic heterogeneity of thymic epithelial neoplasms: impact of sampling in subtyping and classification of thymomas. Am J Clin Pathol. 2000;114(5):

39. Clasificarea MORAN şi SUSTER a timoamelor
Arhitectura
Citologie
neoplasme epiteliale timice bine diferenţiate (timoame)
prezintă cele mai multe trăsături organotipice de diferenţiere timică (lobulaţie, populaţie celulară dublă, un amestec de celule epiteliale timice şi limfocite T imature, spatii perivasculare, arii de aşa-numită diferenţiere medulară)
absenţa atipiilor citologice
neoplasme epiteliale timice moderat diferenţiate (timoame atipice);
tumori care păstrează câteva din caracteristicile organotipice de diferenţiere ale timusului,
prezintă atipii citologice uşoare până la moderate
neoplasme epiteliale timice slab diferenţiate (carcinoame timice)
absenţa totală a trăsăturilor organotipice de diferenţiere timică
arată trăsături citologice de malignitate
Moran CA, Suster S. On the histologic heterogeneity of thymic epithelial neoplasms: impact of sampling in subtyping and classification of thymomas. Am J Clin Pathol. 2000;114(5):

40. Avantaje Această clasificare este simplă
nu necesita utilizarea unor tehnici speciale de colorare
poate fi uşor de aplicat pe baza examinării unor secţiuni histologice colorate de rutină (hematoxilin – eozină)
necesită familiarizarea
trăsăturile organotipice de diferenţiere ale timusului normal pentru diferite stadii de maturare
gradul de atipie citologică al celulelor epiteliale neoplazice.

41. Neoplasmele epiteliale timice bine diferenţiate (timoame)
TET BD prezinta un spectru larg de aspecte morfologice
celulele epiteliale neoplazice încearcă să recapituleze
a- timusul matur normal, al sugarului sau adolescentului
b-timusul normal involuat al adultului

42. Neoplasmele epiteliale timice bine diferenţiate (timoame)
a -Tumorile care recapitulează timusul normal de la sugari şi adolescenţi sunt caracterizate prin
lobuli bine dezvoltaţi, cu o predominanţă de limfocite T mici, imature şi câteva celule epiteliale timice neoplazice amestecate
lobulii sunt, separaţi prin benzi fibroase de grosime variabilă
tumorile prezinta spaţii perivasculare dilatate
tumorile prezinta arii focale de diferenţiere medulară
focare palide, care conţin un număr mai mic de limfocite decât în ţesutul înconjurător.
proporţia de limfocite mici la celulele epiteliale poate varia pe scară largă
Corespondenta TET BD (timus la copil) aceste tumori sunt echivalentul
timomului bogat în limfocite şi a timomului mixt (limfo-epitelial) din clasificarea tradiţională
timomului cortical şi predominant cortical din clasificarea Kirchner şi Muller-Hermelink
cu tipurile B1 şi B2, din clasificarea OMS

43. Neoplasmele epiteliale timice bine diferenţiate (timoame)
b-Tumorile care recapitulează timusul involuat normal de la adult sunt caracterizate prin
proliferare solidă de celule ovale sau fusiforme
celulele adesea prezintă un mod de creştere fascicular, dar pot forma plaje de celule epiteliale amestecate cu un număr variabil de limfocite mici
celulele epiteliale tumorale sunt complet lipsite de atipii citologice sau activitate mitotică.
aceste tumori prezinta, de obicei, un număr mic de limfocite
Corespondenta TET BD (timus la adult)aceste tumori corespund cu
timomul cu celule fusiforme din clasificarea tradiţională
timomul medular din clasificarea Kirchner şi Muller-Hermelink
timomul tip A din clasificarea OMS

44. Neoplasmele epiteliale timice moderat diferenţiate (timoame atipice)
TET MD
păstrează câteva trăsături organotipice de diferenţiere ale timusului
prezintă un anumit grad de atipii citologice ale celulelor epiteliale neoplazice
Corespondenta TET MDaceste tumori sunt echivalentul
timoamelor predominant epiteliale din clasificarea tradiţională
carcinomului timic bine diferenţiat din clasificarea Kirchner şi Muller-Hermelink
timomului tip B3 din clasificarea OMS

45. Carcinomul timic reprezintă un diagnostic de excludere
Neoplasmele epiteliale timice slab sau puţin diferentiate (carcinoame timice)
TET PD
pierderea trasaturilor organoide de diferentiere timică
prezenţa marcată a trasaturilor citologice de malignitate
Corespondenta TET PDaceste tumori sunt echivalentul
timomului tip C, în clasificarea originală OMS
ele se aseamănă cu toate carcinoamele ce pleacă din alte organe epiteliale
Carcinomul timic reprezintă un diagnostic de excludere
principala problemă asociată cu diagnosticul lor constă în a stabili dacă aceste tumori timice sunt primare sau metastatice

46. Importanta clasificarii Moran si Suster
Deşi clasificarea Moran si Suster a fost iniţial sever criticată, această abordare a fost ulterior validată printr-un studiu larg al timoamelor în care s-a demonstrat simplificarea schemei OMS în trei subgrupuri
BD-cu includerea tipurilor A, AB, B1 şi B2
MD- tipul B3 ca un grup separat
PD-tipul C ca un alt grup
Avantaje – aceste trei subgrupe diagnostice
simple
valoare prognostica
prezinta un acord superior al interobservatorilor
permite patologiştilor să raporteze timoamele intr-un mod clar, fără necesitatea de a se lupta cu diverse criterii histologice conflictuale sau confuze
Verley MM, Hollman KH. Thymoma: a comparative study of clinical stages,
histologic features, and survival in 200 cases. Cancer. 1985;55:

47. Abordarea diagnosticului de timom după Suster
1. Cel mai important pas în diagnosticul timomului este de a ne asigura că tumora este un timom
Trăsăturile clinice ar trebui să sugereze posibilitatea unui timom
în diagnosticul diferenţial al unei tumori mediastinale localizate în compartimentul mediastinal anterior sau antero-superior
descrierea unei mase lobulate, bine circumscrise, înconjurate de o capsulă fibroasă
absenţa unei malignitaţi cu altă localizare
pe baza istoricului şi examenului clinic aprofundat
pe baza unui istoric de miastenia gravis sau alte sdr paraneoplazice
2. Următorul pas în diagnosticul timomului constă în examenul histologic al unei biopsii chirurgicale
identificarea trăsăturilor organotipice de diferenţiere ale timusului in raport cu diferitele etape de maturare ale timusului normal
studiul morfologiei celulelor epiteliale 
neoplasm epitelial timic bine diferenţiat (timom)
neoplasm epitelial timic moderat diferenţiat (timom atipic)
neoplasm epitelial timic slab diferenţiat (carcinom timic)

48. Raportul de patologie chirurgicala după Suster
Odată ce a fost stabilit diagnosticul de timom, raportul de patologie chirurgical ar trebui să includă trei componente esenţiale:
(1) diagnosticul principal;
Diagnosticul, trebuie să precizeze dacă tumora corespunde unui timom sau unui timom atipic, dacă este încapsulată sau invazivă.
(2) comentariu sau nota;
În comentariu se face o scurtă descriere morfologica, însoţita de o încadrare în unul din cele 4 tipuri histologice ale clasificării tradiţionale (dacă este posibil), şi cu indicarea tumorii echivalente din schema OMS actuală (dacă este posibil).
Se precizează, cazul în care tumora nu poate fi încadrată în nici un tip OMS, sau dacă dacă nu este posibilă o clasificare precisă.
Se notează rezultatele oricăror ex imunohistochimice, relevante care sprijină diagnosticul, sau rezultatele oricăror altor studii auxiliare efectuate (de exemplu, microscopie electronică, citogenetică, citometrie în flux şi aşa mai departe).
(3) raportul sinoptic;
Raportul sinoptic pentru TET

49. (3) Raportul sinoptic pentru TET
Tipul piesei: Timectomie.
Localizarea tumorii: Lobul drept al timusului.
Dimensiunea tumorii: 12 x 10 x 8.5 cm.
Tipul histologic: Timom.
Gradul tumorii: bine diferenţiată (grad scăzut).
Invazie limfatică sau vasculară: Nr
Invazie perineurală: Nr
Extensia tumorii:
Statusul capsulei: incapsulat
Pleură şi pulmon: Nr
Pericard: Nr
Perete toracic/ţesuturi moi: Nr
Margini: suprafaţa exterioară a specimenului marcată-tus: libera de tumoră.
Ganglioni limfatici: Numărul total examinat: N / A
Constatări patologice suplimentare: modificări chistice benigne secundare ce implică parenchimul înconjurător.
Studii speciale: imunohistochimice
Stadiul Masaoka modificat de Koga et al.

50. Concluzii
In raportarea TET este preferată, unei clasificării histologice complexe, o clasificarea histologică simplificată, în 3 trepte:
(timom, timom atipic, şi carcinom timic); sau tumori LG, MG, şi HG
la tipul histologic gasit este ataşat tipul echivalent, din clasificarea OMS curentă, pentru a facilita comparaţia cu alte scheme de clasificare
pentru prognostic, stadiul este parametrul predictiv cel mai important
in stadiere este recomandată utilizarea schemei clinice Masaoka simplificate-modificate de Koga, care divide aceste tumori în ne-invazive (limitate la mediastin) şi invazive (cu infiltrarea structurilor adiacente)

51. 3 R’s of success: Respect for self, Respect for others and Responsibility for all your actions.