1. SEXUALITATEA FEMEII

2. Câteva definiţii:
Sexualitatea reprezintă totalitatea comportamentelor observabile legate de activitatea sexuală, incluzând aici expresiile sale funcţionale, relaţionale şi afective (definiţia psihanaliştilor)
Sexualitatea reprezintă/cuprinde totalitatea comportamentelor şi activităţilor legate de instinctul sexual (dicţionar medical)
Sexualitatea include totalitatea gândurilor, sentimentelor, credinţelor şi comportamentelor referitoare la ceea ce înseamnă a fi o femeie sau un bărbat (definiţia “advocates for youth”)
Sexualitatea reprezintă totalitatea expresiilor fiziologice şi psihologice ale comportamentului sexual (PubMed)

3. Funcţiile sexualităţii
Funcţia biologică – repoducerea speciei
Funcţia hedonică – obţinerea unei plăceri
Funcţia relaţională – prin obţinerea şi oferirea plăcerii

4. Beneficiile activităţii sexuale (după SSSS – Society for Scientific Study of Sexuality)
activitatea sexuală prelungeşte viaţa
activitatea sexuală protejează de atacul de cord şi, posibil, şi de infarct
activitatea sexuală poate reduce riscul de cancer de sân şi de cancer de prostată
creşte imunitatea organismului
ajută la instalarea somnului şi păstrează aparenţa tinereţii
ajută la arderea caloriilor şi la consumul de grăsimi din organism
atenuează durerea cronică şi migrenele
este direct legată de calitatea generală a vieţii
protejează contra depresiilor
reduce stress-ul şi creşte respectul de sine
induce starea de intimitate şi contribuie la apariţia sentimentelor de afecţiune
îmbunătăţeşte sănătatea socială a individului (!)

5. Structuri anatomice implicate în răspunsul sexual ale femeii
Structuri cerebrale: - hipotalamusul (nucleul ventro-medial, corpii mamilari şi aria preoptică)
- sistemul limbic
- bulbii olfactivi
- neocortex (lobii temporali şi lobii frontali)
Structuri genitale: - vulva
- clitorisul
- vaginul
- bulbii vestibulului

6. Etapele răspunsului sexual al femeii
Modelul Masters Johnson (excitaţie, platou, orgasm, rezoluţie)
Modelul Kaplan ( dorinţă, excitaţie, orgasm)
Modelul Whipple şi Brash-McGreer
Modelul Basson

7. Modelul Masters Johnson

10. Disfuncţii sexuale feminine – factori determinanţi
1. Factori psiho-socio-emoţionali

11. Factori psiho-socio-emoţionali care afectează funcţia sexuală la femeie
Relaţia cu partenerul
Experienţe sexuale anterioare negative sau abuz sexual în antecedente
Femeia nu se consideră atrăgătoare din punct de vedere sexual
Nemulţumire faţă de propriul corp
Lipsa sentimentului de încredere, siguranţă
Emoţii negative asociate cu excitaţia sexuală
Stress-ul
Oboseala
Depresia sau tulburările anxioase

12. 2. Îmbătrânirea

13. Efectele îmbătrânirii asupra funcţiei sexuale a femeii
Scăderea tonusului muscular, ceea ce poate prelungi intervalul de timp dintre excitaţie şi orgasm, o scădere a intensităţii orgasmului şi o fază de rezoluţie mai abruptă
Distensia meatului urinar
Absenţa creşterii în volum a sânilor odată cu stimularea
Micşorarea clitorisului, reducerea perfuziei sanguine, a angorjării şi a timpului de reacţie
Scăderea vascularizaţiei vaginului şi lubrifiere vaginală întârzâiată sau absentă
Reducerea elasticităţii vaginului
Scăderea congestiei treimii externe a vaginului
Mai puţine contracţii uterine cu ocazia orgasmului, uneori şi dureroase
Atrofie genitală
Subţierea mucoasei vaginale
Creşterea pH-ului vaginal
Reducerea răspunsului erotic, a senzaţiilor tactile şi a capacităţii de a atinge orgamul

14. 3. Efectele menopauzei asupra sexualităţii

15. Modificări posibile ale funcţiei sexuale la menopauză
Reducerea dorinţei sexuale
Diminuarea răspunsului sexual
Uscăciune vaginală şi dispareunie
Scăderea activităţilor sexuale
Partener cu disfuncţionalităţi

16. 4. Afecţiuni care pot afecta sexualitatea femeii

17. Afecţiuni care influenţează sexualitatea femeii
Afecţiuni neurologice
leziuni craniene
scleroza multiplă
epilepsia psiho-motorie
leziuni ale măduvii spinării
accidente vasculare cerebrale
Afecţiuni vasculare
hipertensiune arterială şi alte boli cardiovasculare
leucemia
siclemia
Afecţiuni cronice
diabetul
hepatita cronică
afecţiuni renale
Afecţiuni debilitante
cancere
boli degenarative
disfuncţii pulmonare
Afecţiuni psihiatrice
anxietatea
depresia
Afecţiuni ale vezicii urinare
vezica hiperreactivă
incontinenţa urinară de stress

18. 5. Medicamente care pot afecta sexualitatea femeii

19. Medicamente care pot determina probleme sexuale la femeie
Medicamente care determină tulburări ale dorinţei sexuale
Medicamente psihoactive:
antipsihotice
barbiturice
benzodiazepine
litiul
SSRI
Antidepresive triciclice
Medicaţia cardiovasculară şi antihipertensivă:
medicaţia antilipidică
beta blocantele
clonidina
digoxinul
spironolactona
Preparate hormonale:
danazolul
agoniştii Gn-RH
contraceptivele orale
Alte medicamente:
blocanţii de receptori H2 şi agenţii pro-kinetici
indometacinul
ketoconazolul
fenitoina sodică

20. Medicamente care determină perturbări ale excitaţiei sexuale
Anticolinergice
Antihistaminice
Antihipertensive
Medicaţia psihoactivă:
benzodiazepine
IMAO
SSRI
antidepresive triciclice
Medicamente care determină perturbări ale orgasmului
Amfetaminele şi medicaţia anorexică conexă
Antipsihoticele
Benzodiazepinele
Metildopa
Narcoticele
Trazodone
Antidepresive triciclice (asociate şi cu orgasmul dureros)

21. Clasificarea disfuncţiilor sexuale feminine
Clasificarea DSM-IV (Diagnostic and Statistics Manual) şi ICD-10
(International Statistical Clasification of Diseases and Related Health Problems)
1.Disfuncţii ale dorinţei sexuale
Dorinţă sexuală hipoactivă
Aversiune sexuală
2.Disfuncţii ale excitaţiei sexuale
3.Disfuncţii orgasmice
4.Disfuncţii legate de durerea în timpul contactului sexual
Dispareunia
Vaginismul
5.Disfuncţii sexuale datorate unei patologii medicale
6.Disfuncţii sexuale induse de substanţe
7.Alte disfuncţii sexuale neîncadrate în altă parte

22. 2. Clasificarea CCFSD (Consensus-Based Classification of Female Sexual Disfunction)
1. Disfuncţii hipoactive ale dorinţei sexuale
Dorinţă sexuală hipoactivă
Aversiune sexuală
2. Disfuncţii ale excitaţiei sexuale
3. Disfuncţii orgasmice
4. Disfuncţii legate de durerea în timpul contactului sexual
Dispareunia
Vaginismul
Alte disfuncţii legate de durerea sexuală

23. Sexualitatea post-histerectomie
Nu există încă un consens general privind calitatea vieţii sexuale a femeii după histerectomie
Există opinii care susţin îmbunătăţirea calităţii vieţii sexuale şi opinii care susţin contrariul.
Există păreri diferite, în funcţie şi de tipul de intervenţie practicată.

24. Sexualitatea femeii s-ar putea deteriora după histerctomie datorită:
Scurtării vaginului
Dispariţiei colului uterin (subiect controversat)
Degradării imaginii de sine
Ovarectomiei eventuale

25. Sexualitatea femeii s-ar putea îmbunătăţi după histerctomie datorită:
Dispariţiei durerilor pelvine produse de patologia uterină
Dispariţiei meno-metroragiilor şi a sângerărilor genitale neprevăzute
Dispariţiei stării de anxietate datorate existenţei patologiei uterine
Dispariţiei eventuale a fricii de concepţie

26. După histerectomie, este posibil ca:
Percepţiile din regiunea vaginală profundă şi a cervixului să se atenueze
Scurtarea vaginului (în cazul histerectomiei totale) să determine dispareunie, cel puţin în primele săptămâni de la reluarea contactelor sexuale
Eventuala anexectomie bilaterală să determine uscăciune vaginală şi disconfort local
Femeia să experimenteze o scădere a libidoului, tot ca o consecinţă a extirpării ovarelor
Să dispară riscul de prolaps genital, dar să apară tulburări de continenţă vezicală

27. Studiile efectuate până în prezent arată că:
Pacientele descriu, în majoritate, o îmbunătăţire a calităţii vieţii sexuale după histerectomie
Lubrifianţii sexuali pot rezolva uşor problema uscăciunii vaginale. La aceasta se pot adăuga şi preparatele topice cu estrogeni, în cazul adăugării ovarectomiei bilaterale.
Utilizarea testosteronului ca stimulator al libidoului la persoanele ovarectomizate pare să fie eficientă.
Calitatea vieţii sexuale după o histerectomie depinde într-o bună măsură de cea de dinainte de histerectomie. Relaţia cu partenerul pare a fi de o importanţă aparte.

28. Consecinţele histerectomiei asupra vieţii sexuale a femeii rămân insuficient cunoscute, din următoarele motive :
nu se ştie care este impactul histerectomiei asupra imaginii de sine a pacientei
nu se ştie care este impactul histerectomiei asupra partenerului sexual al femeii
slaba comunicare a pacientei cu medicul operator despre această problemă
sexualitatea are o importanţă diferită de la o pacientă la alta
de multe ori există o patologie perineală asociată, de obicei de cauză post-traumatică (post-natală), care va persista şi după histerectomie
nu se ştie dacă histerectomia vaginală are un impact diferit asupra sexualităţii femeii faţă de histerectomia abdominală

29. CLASIFICAREA DISFUNCŢIILOR SEXUALE FEMININE
Reducerea interesului şi dorinţei sexuale: reducerea interesului si dorintei sexuale, a fanteziilor leagte de sex, absenţa răspunsului la excitaţie efectuată de partener
Aversiunea sexuală: anxietatea extremă sau dezgust la anticiparea relaţiei sexuale sau a tentativelor de relaţie sexuală
Tulburarea excitaţiei sexuale subiective: absenţa sau diminuarea marcată a excitaţiei şi plăcerii sexuale resimţită din punct de vedere cognitiv faţă de orice fel de excitaţie sexuală, chiar dacă apar semnele fizice ale excitaţiei. Lubrifiere sau angorjarea genitală
Tulburarea excitaţiei sexuale genitale: absenţa sau tulburarea marcată a excitaţiei genitale cu minimă lubrifierea sau angorjare genitală la stimulare, absenţa lubrifierii vaginale la orice tip de stimulare genitală
Tulburarea combinată a excitaţiei subiective şi genitale:Absenţa sau diminuarea marcată a oricărui tip de de excitaţie sexuală, independent de stimularea aplicată, incapacitatea de a simţi semnele excitaţiei sexuale genitale ( angorjarea genitală sau lubirfierea

30. CLASIFICAREA DISFUNCŢIILOR SEXUALE FEMININE
Sindromul de excitaţie sexuală persistentă: excitaţie sexuală care aapre spontan, neaşteptat manifestată prin lubrifiere, pulsaţii vaginale, in absenţa oricărui tip de stimulare sexuală sau a dorinţei sexuale. Sindromul nu este neapărat o manifestare neplăcută, dar excitaţie nu poate fi eliberată după unul sau mai multe orgasme si poate dura ore sau zile
Dezordini ale orgasmului feminin: Deşi femeia resimte excitaţie şi dorinţa sexuală, nu poate ajunge la orgasm sau sentimentul de orgasm este nesatisfăcător independent de tipul de stimulare
Dispareaunia – durerea sexuală: durerea persistentă si recurentă la orice tentativă de penetraţie sau in timpul actului sexual
Vaginismul: Dificultatea persistentă sau recurentă a femeii de a permite penetraţia vaginală a penisului, degetului sau oricărui alt obiect cu toate că femeia işi manifestă dorinţa de a avea un act sexual. Este o manifestare fobică de evitare şi teamă de a experimenta durerea si care se asociază cu contracţia involuntară a musculaturii pelvine.

31. FACTORI PREDISPOZANŢI PENTRU DISFUNCŢIA SEXUALĂ FEMININĂ
BIOLOGICI:
Afecţiuni endocrine: hipoandrogenie, hipoestrogenie, disfuncţii adrenale, disfuncţii tiroidiene, diabetul
Vaginita sau cistita recurentă
Tulburări ale planseului pelvin congenitale sau câştigate
Tratamente care interferează cu producţia de steroizi sau care interferează cu căile de trasmitere ale excitaţiei sexuale
Boli cronice: cardio-vasculaer, neurologice sau psihice
Boli benigne genitale: endometrioza care predispun la menopauza iatrogenă sau dispareunie

32. FACTORI PREDISPOZANŢI PENTRU DISFUNCŢIA SEXUALĂ FEMININĂ
FACTORI PSIHO-SEXUALI:
Dezvoltare psihosexuală inadecvată
Tulburări la limită ale personalităţii
Experineţie sexuale traumatizante in antecedente abuz sexual sau traumatism psihologic in copilărie, coerciţie sexuală
Tulburări ale imaginii corporeale
Boli afective: distimie, depresie, manie sau dezordini leagte de anxietate
Educaţie sexuală inadecvată
Incapacitatea de a stabili relaţii cordiale cu partenerul

33. FACTORI PREDISPOZANŢI PENTRU DISFUNCŢIA SEXUALĂ FEMININĂ
FACTORI DE CONTEXT:
Mesaje etnice, culturale sau religioase negative in relaţie cu sexualitatea
Constrângeri in mediul familial legate se sexualitate
Ambivalenţa faţă de activitatea sexuală în sensul disocietii intre reproducere şi sexualitate sau căsătorie
Atitudini negative faţă de contracepţie
Nivel socio-econimic redus, lipsa de acces la servicii sanitare sau de consilierea asupra sexualităţii

34. FACTORI PRECIPITANŢI PENTRU DISFUNCŢIA SEXUALĂ FEMININĂ
FACTORI BIOLOGICI :
EVENIMENTE REPRODUCTIVE RAUMATIZANTE: sarcini nedorite, avorturi, delivrare traumatică cu traumatizarea planseului pelvin, probleme legate de copii, infertilitate
Depresie de post partum
Boli cu transmitere sexuală
Tulburări legate de durerea sexuală
Vârsta la menopauză: preamtură , inainte de 40 sau chiar 45 de ani
Menopauza chirurgicală cu deficiti estrogenic si androgenic secundar
Tulburări severe determinate de menopauză
Boli cronice sau acute
Droguri care interferează cu funcţia sexuală
Abuzul de alcoo sau opiacee

35. FACTORI PRECIPITANŢI PENTRU DISFUNCŢIA SEXUALĂ FEMININĂ
FACTORI PSIHOSEXUALI :
Pierderea afecţiunii faţă de partener
Experienţe sexuale neplăcute sau umilitoare
Dezordini afective si anxietate
Pierderea fertilităţii sau incapacitatea de a a tinge ţintele propuse
FACTORI CONTEXTULI
Tulburări ale relaţiei cu partenerul
Stressori din mediu: boli ale copiilor, divorţul, separatia, infidelitatea partenerului
Pierederea unui membru drag la familiei sau a unui prieten
Incapacitatea de a avea acces la servicii medicale sau la servicii de consiliere sexuală
Dificultăţi economice

36. FACTORI DE MENŢINERE PENTRU DISFUNCŢIA SEXUALĂ FEMININĂ
FACTORI BIOLOGICI :
Femeia nu se adresează sau nu este consultată pentru disfuncţii ale planseului pelvin
Comorbidităţi netratate sau incomplet tratate:
Tulburări ale funcţiei planseului pelvin
Urologici: incontinenţă urinară, prolaps genital
Proctologici: constipaţie cronică, fisuri anale
Metabolici: diabetul
Tratamente farmacologice
Boli cronice asociate sau secundare menopauzei: modificări locale vasculare, hormonale, musculare, imunologice
Contraindicaţi pentru terapia hormonală de substituţie
Terapie hormonală de substituţie inadecvată

37. FACTORI DE MENŢINERE PENTRU DISFUNCŢIA SEXUALĂ FEMININĂ
FACTORI PSIHOSEXUALI :
Pierderea încrederi in sine
Anxientatea de performanţă
Tristeţe personală, ocupaţională, sexuală
Diminuarea afecţiunii faţă de partener
Depresie sau anxietate
Perceptia negativă a imaginii corporale care apare după menopauză
FACTORI CONTEXTULI
Omisiunea mediciului de a intreba femeia asupra funcţiei si satisfacţiei sale sexuale
Lipsa de acees la îngrijire adecvată şi consiliere
Probleme de sănătate ale partenerului
Conflicte permanente cu partenerul sau cu etrţi
Probleme de mediu: lipsa de intimitate, lipsa de timp

38. CUM SE ABORRDEAZĂ FEMEIA CU DISFUNCŢII SEXUALE
Se impune o conduită empatică
Utlizarea de termeni simpli
Se manifestă sensibilitate atunci când se abordează problemele emoţionale
Atenţie la manifestările nonn-verbale care pot manifesta anxietatea sau nesiguranţa femeii în discutarea problemelor sexuale
Atenţie când se abordează problema avortului sau a traumelor sexuale: abuz
Dacă nu există siguranţă asupra orientării sexuale a femeii se vor utiliza termeni neutri in legătura cu partenerul sau partenera ( lesbiene)
Explicarea si justificarea manevrelor de investigare ginecologice
Interveniti până la punctul în care cunoştinţele dumneavosată sunt suficiente. Atunci când problemele cazului depăsesc posibilităţile şi calificarea unui practician pacienta va fi îndrumată către alt specialist

39. CĂTRE CINE SE TRIMITE FEMEIA CU DISFUNCŢII SEXUALE
Ginecolog: cond este necesară evaluarea durerii sexuale sau necesitatea terapiei horminale de substituţie
UROLOG: când partenerul are disfuncţii sexuale
INTERNIST: pentru tulburările metabolice
ONCOLOG: pentru tratamentul de substituţie hormonală este indicat la o femeie cu afectiune oncologică în antecedente
PSIHIATRU: cînd există depresie sau anxietate care se asociază disfuncţiei sexuale
SEX TERAPEUT: când sunt probleme de cuplu de natură psihosexuală, pierderea interesului sexual, disfuncţii sexuale psihogene ale partenerului
TERAPIE DE CUPLU: când relaţia interpersonală este deteriorată
TERAPEUT INDIVIDUAL: când femeia nu doreşte să-şi antreneze partenerul în rezolvarea problemei
FIZIOTERAPEUT: când există tulburări ale planseului pelvin, hipo sau hipertonicitate

40. DISFUNCŢIA DORINŢEI SEXUALE LA FEMEI
Definiţie: dezordinea dorinţei sexuale hipoactive este absenţa sau diminuarea interesului sexual, absenţa fanteziilor sexuale, lipsa dorinţei ca răspuns la încercările partenrului
Prevalenţă:
32 % din populaţia feminină între 18 şi 59 de ani
29 % înainte de 40 de ani
42 % la femeile cu menopauză fiziologică
46 % dintre femeile cu menopauză chirurgicală
De investigat:
problemele menopauzei si impreganrea hormonală locală
detrminarea androgenilor, estrogenilor si hjormonilor tiroidieni
Troficitatea planseului pelvin
Factorii psihosexuali şi afectivi

41. DISFUNCŢIA DORINŢEI SEXUALE LA FEMEI
TRATAMENT:
Terapia de substituţie hormonală sistemică sau locală
Droguri antiprolactinice dacă este o hiperprolactinemie
Tiroxina in cazul hipotiroidiei
Antidepresive uşoare care nu interferează cu metabolismul serotoninei
Controlul glicemic la diabetici
Cautarea factorilor iatrogeni care determină reducerea libidoului
Modificarea stilului de viaţă cu abandonarea fumatului si a consumului de alcool
Consilierea sexuală specializată
Tratamentul comorbidităţilor

42. AVERSIUNEA SEXUALĂ
DEFINIŢIE: sentiment de anxietate şi dezgust faţă de tot ceea ce priveşte actiivitatea sexuală. Se caracterizează prin fobie faţă de orice stimulare sexuală care recunoaşte în antecedente prin experienţe sexuale traumatice .
Femeia are mereu emoţii negative întărite intermitent şi manifestă vigilenţă faţă de orice eveniment care ţine de activitatea sexuală
PREVALENŢĂ: 75 % dintre femeile abuzate sexual demonstrează aversiunea faţă de 21 % dintre cele care nu au fost abuzate
Femeia are o claustrofobie emoţională, cu atacuri de panică, anxietate, sau are un partener inadecvta sexual
TRATAMENT: Abordarea de către un specialist în patologia de cuplu, psiholog, psihiatru care efectuează în aceste cazuri o activitate de echipă.
MEDICAL: se adresează femeilor care au fost victime ale mutilării sexaule rituale

43. DISFUNCŢII ALE EXCITAŢIEI SEXUALE
DEFINIŢIE:
Tulburarea excitaţiei subiective: absenţa sau diminuarea puternică a sentimentului subiectiv, cognitiv, al excitaţiei sexuale si a plăcerii sexuale, independent de tipul de stimulare. Cu toate acestea răspunsul obiectiv genital lubrifierea şi angorjarea vaginală pot apare
Tulburarea excitaţiei genitale: Absenţa sau insuficienţa excitaţiei vaginale cu minimă lubrifiere si angorjării genitale independent de modul de stimulare efectuat de partener. Excitaţia subiectivă poate să apară din stimulare non-genitală.
Tulburarea combinată a excitaţiei subiective şi genitale: Absenţa excitaţiei şi plăcerii sexuale atât sub aspect cognitiv cât şi sub aspectul reacţiilor genitale caracteristice excitaţiei: lubrifiere şi angorjare genitală, independent de stimularea aplicată

44. DISFUNCŢII ALE EXCITAŢIEI SEXUALE
FACTORI BIOLOGICI:
Hipoestrogenia care precede sau se asociază menopauzei
Afectarea căilor neurologice implicare în excitaţia sexuală
Diabetul
Neuropatiile
Infectii urinare recurente
Precedee chirurgicale sau rituale aplicare la nivel genital
FACTORI CONTEXTUALI
Lipsa dorinţei sexuale
Inhibiţia sexuală
Anxietatea, teama, lipsa de energie
Lipsa de intimitate sau de stimulare sexuală suficientă
Probleme ale partenerului
Alte situaţii de viaţă: traume, doliu, teama de sarcină, probleme interpersonale

45. DISFUNCŢII ALE EXCITAŢIEI SEXUALE
Principii de tratament:
Se va baza pe cauzalitate
Sensate focus: concentrarea asupra senzaţiei, o modalitate de terapie imaginată de Masters şi Johnson care permite femeii să abadoneze anxietatea şi să se concentreze asupra senzatiilor de plăcere
Tratamentul farmacologic:
Terapia hormonală de substituţie
Tratamentul cu Tibolone
Terapie non-hormonală:
sildenafilul cu rezultate incerte, lubrifiante locale
Utilizarea EROS CTD un dispozitiv care emite vibraţii care determină angorjarea clitoridiană atunci când este aplicat la nivel local

46. SINDROMUL DE EXCITAŢIE SEXUALĂ PERSISTENTĂ
Prevalenţa nu este cunoscută
Fiziopatologie: nu este decât prezumată:
Modificări la nivelul sistemului nervos central
Modificări neurologice periferice
Exercitarea unei presiuni mecanice asupra organelor genitale
Indus de anumite medicaţii
Tulburări psihologice
Combinaţii între factorii menţionaţi
Tratamentul : nu a fost identificat

47. TULBURĂRILE ORGASMICE LA FEMEI
DEFINIŢIE: absenţa persistentă şi recurentă sau întârzierea orgasmului după stimulare genitală eficientă şi în condiţiile în care femeia îl doreşte. Femeile au o mare variabilitate în ceea ce priveste modul şi timpul de stimulare pentru a ajunge la orgasm. Problema deficienţelor orgasmului este una care trebuie judecată de practician in functie de expectativele femeii, dar si de experienţa sa sexuală şi nivelul de stimulare care este aplicat.
PREVALENŢĂ: anorgamsia afectează dintre femei, dar sunt studii care dau o prevalenţă de 50%. Orgasmul femeilor vârstnice este de ami scurtă durată şi impune o stimulare mai prelungită decît cea necesară femeilor tinere.
Anorgasmia este primară sau secundară unor experienţe traumatizante sau unor probleme de ordin general, local sau relaţional

48. TULBURĂRILE ORGASMICE LA FEMEI
TRATAMENT:
In cazul in care sunt indepărtate cauzele organice se apelează la tehnici de reeducare sexuală, consiliere
Se efectuează consilierea pentru reducerea inhibitiilor generate de educaţia restrictivă in legătură cu sexualitate
Se apelează la exerciţii de tip sensate focus
Initial femeia este invaţată să-şi cunoscă prin autostimulare modul în care poate ajunge la orgasm: prin stimulare clitoridiană de exemplu
Apoi partenerul aplică stimulare clitoridiană până la orgasm
Se adoptă apoi poziţii în care stuimularea clitoridiană poate fi aplicată în timpul penetraţiei vaginale: poziţia cu femeia deasupra este cea mai potrivită.

49. DISPAREUNIA ŞI VAGINISMUL
DEFINIŢIE:
Dispareunia: durerea persistentă şi recurentă asociată cu tentativa de penetraţie sau cu penetraţia în timpul actului sexual.
Vaginismul: dificultatea persistentă şi recurentă a femeii de a permite penetraţia penisului, a degetului sau oricărui alt obiect cu toate că femeia vrea acest lucru
Severitatea vaginismuluiŞ
Gradul I: spasmul ridicătorului anal care dispare în condiţii de relaxare
Gradul II: spasmul persită la orice examinare genitală , oricât de blândă
Gradul III: spasm al ridicătorilor si tensiunea fesierilor care nu permite nici o examinare
Gradul IV: la reacţiile anterioare se adaugă adducţia coapselor , atitudine defensivă şi retracţie
Gradul XO: reacţie defensivă intensă care nu permite nici un fel de examinare

50. DISPAREUNIA ŞI VAGINISMUL
PREVALENŢĂ
dispareauni apare la % dintre femeile care sunt active sexual
Vaginismul apare la 0.5 – 1 5 dintre femei
ETIOLOGIA DISPAREUNIIEI superficiale
Afecţiuni inflamatorii ale vulvei sau vaginului
Atrofia vaginală la menopauză
Hieprreactivitatea musculatorii ridicătorilor anali
După perineorafie incorectă
Iatrogenă : radioterapie, boli vasculare şi neurologice

51. DISPAREUNIA ŞI VAGINISMUL
ETIOLOGIA DISPAREUNIIEI profunde
Endometrioza
Boala inflamatorie pelvină
Varicele pelvine
Durerea pelvină cronică
După iradiere vaginală şi uterină
În comorbiditate cu disfuncţia excitaţiei sau orgasmului
Istoric de abuz sexual
Boli afective: depresie şi anxietate
Lipsa de intimitate emoţională
Preludiu inadecvat
Incompatibilitate anatomică
Insatisfacţie sexuală

52. DISPAREUNIA ŞI VAGINISMUL
TRATAMENTUL DISPAREUNIEI
De etiologie inflamatorie: tratamentul inflamţiei, aplicarea de gel lubrifiant
De etiologie musculară: automasaj al ridicătorului anal, fizioterapie, electroterapie, injectarea de toxină botulinică pentru vaginism
De etiologie neurologic㪠analgezice sistemice: gabapentin, amitriptilina, pregabalin, analgezie locală prin electroanalgezie, blocarea ganglionară cu analgetice
Terapie hormonală
Aplicarea locală de estrogeni sau testosteron
Terapia de subsitutţie hormonală
Terapie comportamentală simplă sau de grup, terapie de cuplu

53. DISFUNCŢII SEXUALE FEMININE IATROGENE SI POST TRAUMATICE
Droguri care induc hiperprolactinemie
Antidepresivele
Contraceptia hormonală care reduce impreganrea estrogenică
Chemoterapia
Chirurgia oncologică a sânului sau organelor genitale – histerectomia
Radiotarepia în zona genitală
Traumatisme spinale

54. DISFUNCŢII SEXUALE FEMININE IATROGENE SI POST TRAUMATICE
MUTILAREA GENITALĂ RITUALĂ
Tipul 1 – excizia prepuţului clitoridian sau clitorectomie parţială (Sunna)
Tipul 2 – excizia completă a corpului clitorissului şi excizie parţială a labiilor mici
Tipul 3 – clitorectomie, excizia labiilor mari şi a celor mici şi coaserea plăgii cu lăsarea unui orificiu pentru actul sexual şi micţiune ( mutilarea faraonică)
Tipul 4 – se referă la alte genuri de mutilare: arderea clitorisului sau piercing