1. Selectie naturala, rase si timpul etnologic
EVOLUTIONISM SI ADAPTARE
RASE
OAMENII MODERNI
APARITIA AGRICULTURII K

2. Secolul 19: Teorii concurente
Secolul 18: Teologie-stiinta-istoria naturala.
Secolul 19: Teorii concurente
Creationismul
Carolus Linnaeus
Speciile sint imuabile.
Catastrofismul
Cicluri de distrugere – re-creere
Lamarkianism – ‘somatizarea’ experientei traite
Evolutionismul

3. Evolutionismul - Charles Darwin
Charles Lyell – principiul uniformitarianismului – Principiile Geologiei, 1837
Geologie > specii:
Speciile apar din alte specii.
Numărul speciilor nu este fix.

4. Selecţia naturală
Procesul prin care natura selectează forţele cele mai competitive pentru supravieţuire şi reproducere.
Competiţie pentru resurse.
Indivizii necompetitivi dispar.
Ex: girafele.

5. Legea lui Thompson – forma nasului Nasurile sint mai lungi in zonele:
Selectie naturala la oameni
Legea lui Thompson – forma nasului
Nasurile sint mai lungi in zonele:
(1) calde şi aride: Membranele nazale umezesc aerul.
(2) foarte reci : Distanţa între aerul rece şi creier.

6. Forma dintilor
Populaţiile de vînători şi pescari – dinti mari
Inghiteau mai mult nisip.

7. Legea lui Allen
Mărimea relativă a membrelor (urechi, degete, mîini, picioare) creşte odată cu temperatura.
Climat cald: Mîinile şi picioarele lungi – dispersează căldura.
Climat rece: Mîinile şi picioarele sînt mai scurte.

8. Forma părului
Creţ - disipa căldura
Drept pentru a o păstra.
Culoarea pielii
Melanina – element care se află în piele.
Produsă de contactul cu soarele.
La tropice – oamenii sînt mai închişi la culoare.
Spre poli, sînt mai deschişi.

9. “RASELE” UMANE

10. Rasele umane: un proces de clasificare.
Arbitrară;
Nu aleatoare, ci slaba.
Variaza intre societati

11. Rasele :
“grupuri sociale despre care se presupune că au o bază biologică.”
Interpretarea socială a diferenţelor biologice.
Nu exista

12. Fenotipul – anatomie şi fizionimie
Culoarea pielii, forma părului, culoarea ochiului, tipul de sînge, capacitatea de a distinge culorii, greutate, forma corpului, trăsături faciale, etc

13. Rasele nu se suprapun 100% cu fenotipul.
Biologia oamenilor variază gradual, nu brusc.
Polinezienii, indienii americani: bruneţi şi cu trăsături asiatice – nici ‘albi, nici galbeni, nici negrii.
Indienii: piele neagră, dar nu sînt clasificaţi ca negrii.
Aborigenii australieni: trăsături africane, dar păr blond.
!Kung – Sun: negrii sau mongoloizi?
Combinaţii numeroase

14. Rasa în Brazilia şi America

15. Sistem diferit de clasificare – 500 de categorii;
Brazilia
Sistem diferit de clasificare – 500 de categorii;
Studiu dintr-o localitate de 750 de oameni
40 de categorii rasiale
Antropologul
Branco - alb
Claro – deschis la culoare
Louro ­- blond
Sarara ­­– roşcovan cu piele deschisă
Mulato claro – amestecătură spălăcită
Mulato - amestecătură
In prieten de-al lui cu pielea închisă la culoare apelat în feluri diferite
Escuro - închis la culoare
Preto – negru
Moreno escuro – brunet închis la culoare

16. “Banii te fac alb”;
Fratii pot fi clasificati diferit daca difera clasa.
Albi şi săraci - percepuţi ca fiind mai negrii;
Negrii şi bogaţi sînt percepuţi ca fiind mai albi;
Mama negresa – tata alb: copiii pot fi clasificati ca albi sau ca negrii.

17. Sursa: Edward Eric Telles (2004). "Racial Classification"
Sursa: Edward Eric Telles (2004). "Racial Classification". Race in Another America: the significance of skin color in Brazil. Princeton University Press. pp. 81–84. ISBN 

18. rasa dobîndită la naştere; 4 rase;
America
rasa dobîndită la naştere;
4 rase;
Regula hipodescendenţa: copiii rezultaţi din căsătoriile mixte sînt automat plasaţi în rasele non-albe.
Mostenirea genetica are valaoare mult mai mare decit aspectul fizic.

19. APARITIA OAMENILOR MODERNI
Ultimul strămoş comun cu stramosii cimpanzeilor si ai gorilelor:
Kenya, Tanzania.
Acum 8 milioane de ani.
In urmă cu 5-8 milioane de ani datorită răcirii climei au apărut suprafeţe întinse de savană;

20. Maimuţele >>> Oameni moderni – Tendinţe
Deget opozabil;
Favorizarea vederii, în dauna mirosului;
Favorizarea mîinilor, în dauna nasului;
Complexitatea creierului mai ridicată;
Investiţie parentală – un singur copil produs;
Socialitate – ajutor reciproc;

21. APARITIA OMULUI MODERN
Volumul craniului a crescut; cimpanzeu 390 cm3 – oameni 1200cm3;
Dismorfism sexual: Diferenţiere femei - bărbaţi – datorită măririi craniului;
Vegetarieni – mestecau iarbă : dinţi foarte mari, creastă craniană;

22. Mersul biped -Formă de adaptare
Abilitatea de a vedea pe suprafeţe întinse
Capacitatea de a transporta cu mîinile
Reducerea expunerii la caldura solară

23. APARITIA OMULUI MODERN
Homo erectus
1.8 milioane de ani în urmă;
Controlul focului;
Au ieşit din Africa, în Asia şi Europa;
Unelte mai complexe;
Vînat în grup;
S-a dublat capacitatea craniană – 900 cm2.

24. APARITIA OMULUI MODERN
Homo sapiens – de ani în urmă
Neandertalii
Craniu foarte mare 1300 cm2;
Au trăit în Europa, trunchiuri masive, mediu rece.
Homo sapiens modern
de ani in urma în Africa Sub-sahariană.
Descendenţii au plecat din Africa în urmă cu de ani.
In urmă cu s-a încheiat ultima glaciaţiunie – teritorii noi.
In locul mamiferelor mari – mamuţi, oamenii s-au orientat spre cules/pescuit/vînat.

25. APARITIA AGRICULTURII: PERIOADA NEOLITICA
Paleolitic – neolitic!
Orientul apropiat în urmă cu – ani;
Colectarea de grîu sălbatic >> Sedentarism >> Pastoralism;
Un kg de grîu se poate aduna acum într-o oră cu unelte din neolitic;
Creşterea populaţiei – presiune asupra resurselor;
Experimente de creşterea grîului în zonele aride;
Irigaţii: apărute în urmă cu 7000 de ani;

26. Economiile “hidraulice”: Unde a apărut agricultura prin irigatii, au apărut şi statele

27. APARITIA AGRICULTURII
Definitie stat: societate cu guvern centralizat şi diviziunea societăţii în clase sociale.
Au apărut:
Diviziunea muncii
taxarea
scrierea
banii
pieţele
clădiri publice
oraşe– funcţii administrative
Munca neliberă – sclavia
Armata obligatorie
Bolile de dinţi
Boli contagioase