1. Citologie şi Histologie Practică
2009

2. Scopul cursului Familiarizarea cu noţiunile de bază ale citologiei
Aspectele normale
Modificările inflamatorii
Tumori
Citologia clinică: absentă din curricula medicală din România
Criteriile de malignitate celulară
Corelarea noţiunilor citologice cu cele histologie şi patologie
Aplicarea lor în diagnosticul patologic
Acumularea noţiunilor: patologia chirurgicală
Clinicianul: utilizarea informaţiilor pe care le primeşte de la patolog
buletinul histopatologic
buletinul citologic

3. Patologia chirurgicală şi non-patologii
Acurateţea rezultatului depinde atât de clinician cât şi de patolog
Cunoaşterea de către patolog a datelor clinice, paraclinice şi procedurilor terapeutice
Avizaţi asupra limitei specialităţii lor
Examinarea microscopică este uneori subiectivă

4. Raportul patologic Document medical important
Descrierea concisă a aspectelor macro/microscopice relevante pentru caz
Se vor evita descrierile microscopice exhaustive
Se va evita “jargonul” histologic: nu are consecinţe clinice
Concentrat pe diagnostic, prognostic, terapie
Importantă colaborarea clinician-patolog

5. Componentele raportului
Date clinice, aspect intraoperator, biopsii anterioare
Decrierea macroscopică (anomalii, localizare, mărime, culoare, dimensiuni, greutate
Fără comparaţii “plastice” (“cât o cireaşă”)

6. Componentele raportului
Descrierea microscopică:
pentru clinician în majoritatea cazurilor inutilă
neinteresat de tipul nucleilor, caracterul citoplasmei
Diagnosticul:
cel mai important capitol;
ex: Carcinom ductal infiltrativ (varianta clasică) G2, pT2N1MX, cod ICD-O:
Comentarii: diagnostic diferenţial, interpretare, elemente prognostice şi cu impact terapeutic
Prezent: raportul patologic standardizat pentru fiecare organ şi tip de leziune

7. Biopsia Fragmentul prelevat pentru examinarea microscopică
Incizională: prelevă doar o parte din leziune
Excizională: prelevată întreaga leziune cu strat de ţesut normal
Biopsia excizională: valoare diagnostică şi terapeutică
Prelevare: cu bisturiul “rece”, cauterul, acul, endoscopic
Atenţie la cauter!

8. Recoltare Fragmente multiple: se trimit toate
Strivire cu pensa, incluzionarea incorectă: artefacte
Fixarea imediată, fără manipulare de către chirurg
La multe cazuri sunt necesare metode adiţionale (“speciale”)

9. Examenul intraoperator (extemporaneu)
Pentru examenul extemporaneu nu se pun fragmentele în fixator
Important/dificil
Experienţă, cunoaştere, capacitatea de a lua rapid decizii
Limitele metodei
Trebuie sau nu să fac “extemporaneu”?

10. Examenul intraoperator (extemporaneu)
Practicat pentru:
Prezenţa şi natura leziunii
Diagnosticul marginilor
Prezenţa elementelor diagnostice în material
Diagnostic microscopic sofisticat: inutil
Durata medie: 20 minute
Acurateţea: %
Fals negative: erori de interpretare, absenţa elementelor diagnostice
Diagnostic de certitudine la parafină

11. Prelucrarea primară Laborator în proximitatea sălii de operaţie
Specimen proaspăt, trimis imediat
Transport: container de plastic
NU se adaugă lichide!
Întârzierea trimiterii: păstrare la 4 C (ore, nu zile)

12. Fixarea
Întreruperea evoluţiei, previne autoliza, păstrează structurile
Formalina tamponată 10%
Compatibilă cu majoritatea coloraţiilor speciale
Păstrare specimen perioade îndelungate
Excepţie: IHC, 48 ore
Retracţia: datorată ţesutului muscular, nu formalinei (e.g. Biopsii colice, retracţie 57%)
Alte soluţii fixatoare: Zencker (B5), Bouin, Carnoy
Volumul de fixator: 10x volumul piesei

13. Fixarea - proceduri T camerei 4 C (formalina îngheaţă la -3 C)
Viteza de penetrare a fixatorului: 1 mm/h
Biopsia: 1,5/0.3 cm
Microunde: 300 MHz-300 GHz, 55 C, 1-2 min (poate induce artefacte)

14. Marginile de rezecţie Identificare Marcarea marginilor
Suprafaţă netedă, consistenţă dură: identificare uşoară
Includ limita periferică de rezecţie a specimenului
Dacă se găseşte tumoră: precizare anatomică

15. 1. orientarea
2. măsurarea
3. Marcarea marginilor cu cerneală
4. specimenul, evaluarea ,marginilor

16. Coloraţii “speciale” HE este coloraţia uzuală
Informaţii interpretate de patolog/citolog
Subiectivismul examinatorului
Introduse numeroase metode noi

17. Metode de colorare Morfologice (HE, tricrome)
Histochimice (PAS, AA, AT)
Histoenzimologice
Imunohistochimice
Metode cantitative
Citologice (Papanicolaou, APT-Drăgan, MGG)

18. Metode histochimice
Reacţia PAS: glicogen, glicoproteine, fungi, paraziţi, mucine neutre
Impregnări argentice
fibre de reticulină
celule neuroendocrine
neuroni şi celule gliale
Coloraţii pentru microorganisme (Giemsa pt HP)
Coloraţii pentru amiloid (roşu de Congo)
Coloraţii pentru fibre elastice (orceină)
Coloraţii pentru mucine (AA, AA-PAS)
Sialomucine : AA+ la pH 2,5 şi negative la 0,5
Sulfomucine : AA+ la ph 0,5 şi 2,5

20. Histoenzimologie Aplicare considerabil redusă Tehnici complexe
Necesită material proaspăt
Enzimele pot fi identificate şi IHC
Aplicare:
Miopatii
Megacolon (Ach-aza)
Seria mieloidă: cloroacetat esteraza
Fosfataza acidă

21. Imunohistochimia Esenţială calitatea procesării primare
Importantă acurateţea tehnicii
Necesară standardizarea procedurilor
Preparate control
Stabilirea indicaţiilor :
în special pentru tumorile slab diferenţiate
tumori cu origine neprecizată
evaluarea ratei de proliferare
evaluarea receptorilor
Panel de anticorpi:
Imunofenotipizare primară
Imunofenotipizare secundară
Semnalează diferenţierea celular tisulară
Preţ de cost relativ crescut
Utilizare limitată în citologie

22. HER-2/neu ER
ChrA
Ki67

23. Metode cantitative Măsurarea obiectivă a aspectelor microscopice
Indexul proliferativ: Ki67
Densitatea celulelor pozitive pentru receptori hormonali (ER, PR, AR etc)
Valoare prognostică pentru rata de succes la terapia adjuvantă.

24. Microscopia electronică
Utilizată în general pentru cercetare
Identificarea histogenezei şi diferenţierii
Patologia renală, tegumentară
Contribuţie diagnostică:
Tu celule granulare
Tu teacă nerv periferic
Histiocitoză Langerhans
Mezoteliom
Carcinoid
Carcinom cu celule mici

25. Limitele ME Examinarea de fragmente foarte mici
Absenţa criteriilor de mare specificitate
Erori de interpretare: ţesut non-neoplazic inclus
Dificultăţi de evaluare spaţială

26. Cursul următor: Diagnosticul citologic. Buletinul citologic.
De unde facem citologie?
Cum se efectuează un frotiu?
Criteriile de malignitate celulară.
Clasificarea Papanicolaou a frotiurilor.