1. DINAMICA RESPIRATIEI COORDONATOR Conf. Dr. Gogulescu Nicolae STUDENTI: Basalic Ana-Maria Chiper Luminita Talpau Ana-Maria Anul I, Grupa 1

2. GENERALITATI Respiratia reprezinta ansamblul fenomenelor fizice, chimice si biologice prin care se asigura schimburile de gaze intre organism si mediu, necesare proceselor de oxidare tisulara.

3. Sistemul respirator - Componentele sistemului respirator sunt caile respiratorii (cavitatea nazala, faringele, laringele, traheea, bronhiile) si plamanii

4. TIPURI DE RESPIRATIE 1. Respiraţia înalt ă sau clavicular ă 2. Respiraţia mijlocie sau costal ă 3. Respiraţia abdominal ă sau diafragmatic ă 4. Respiraţia complet ă

5. ETAPELE RESPIRATIEI Respiratia se realizeaza cu participarea cailor aeriene si a plamanilor,pe de o parte si a pompei cardiace,pe de alta parte. Respiratia se desfasoara in trei etape:  pulmonara  sanguina  tisulara

6.  Plamanii sunt situati in cutia toracica,formata dintr-un schelet osos si muschi.Scheletul osos este alcatuit din segmentul toracal al coloanei vertebrale,coaste si stern,articulate intre ele.

7. TORACELE OSOS  Este delimitat posterior de vertebrele dorsale, iar anterior de coaste si stern.

8. MUSCULATURA TORACELUI Muschii intrinseci sunt muschi proprii cutiei toracice, cu aceeasi origine embrionara si inervatie asigurata de nervii intercostali. Sunt dispusi in trei straturi:  extern: muschii intercostali externi  mijlociu: muschii intercostali interni  intern: muschii subcostali, transvers al toracelui si ridicatori ai coastelor

9. Muschii extrinseci se prind de torace, pe oasele centurii scapulare si ale articulatiei scapulo-humerale, prin care se leaga de torace si asupra carora actioneaza. Prin asezare, apartin toracelui, dar prin actiune si inervatiei asigurata de plexul brahial, apartin memebrelos superioare. Muschii extrinseci sunt:  pectoralul mare  pectoralul mic  dintatul anterior

10. MECANICA VENTILATIEI PULMONARE Actul complex al respiratiei incepe cu fenomene mecanice de distensie si retractie a cutiei toracice si a plamanului, care formeaza sitemul toraco-pulmonar alcatuit din:  organe active, reprezentate de muschii respiratori  organe pasive, reprezentate de plamani si scheletul cutiei toracice

11. FAZELE VENTILATIEI SI DIAMETRELE CUTIEI TORACICE

12. Inspiratia consta in deplasarea aerului atmosferic in plamani si se realizeaza printr-un mecanism activ, prin contractia muschilor inspiratori care produc marirea tuturor diametrelor cutiei toracice

13.  Diametrul antero-posterior se mareste datorita orizontalizarii coastelor (de la a II-a, pana la a VI- a) si miscarilor de la nivelul articulatiei primei coaste cu sternul.  In inspir, manubriul sternal este impins in sus si inainte, luand o pozitie de 1° pana la 16° fata de orizontala. Aceasta miscare mareste diametrul antero-posterior al jumatatii superioare a toracelui si antreneaza expansionarea portiunii anterioare a varfului pulmonar.

14.  Faptul ca fiecare coasta este mai lunga si cu o directie mai oblica decat cea superioara explica de ce sternul, executand o miscare din articulatia manubrio-sternala, este impins inainte, marind diametrul antero-posterior al cutiei toracice.

15.  Diametrul transversal al cutiei toracice se mareste datorita unei miscari de rotatie care are loc atat la nivelul coastelor a II-a - a VII-a, cat si al coastelor de la a VII-a la a X-a.  Portiunea medie a coastelor a II-a - a VI-a, fiind mai ridicata fata de capete, favorizeaza cresterea diametrului transversal prin rotirea in jurul unui ax oblic antero-posterior.

16.  Miscarea de rotatie pe care o efectueaza coastele de la a VlI-a Ia a X-a se face in jurul unui ax care anterior strabate linia mediana, iar posterior gaturile coastelor, largind astfel unghiul realizat de coaste cu coloana vertebrala si marind diametrul transvers al portiunii inferioare a toracelui.

17.  Cresterea diametrului vertical, cranio-caudal, este consecinta alungirii exclusiv in jos a cavitatii toracice, care rezulta din coborarea plan-seului format de muschiul diafragm.  Acest muschi este considerat principalul muschi inspirator, deoarece, prin actiunea sa, asigura vehicularea unei cote importante din volumele respiratorii

18.  In repaus diafragmul are forma unei cupote cu convexitatea in sus, iar in timpul contractiei coboara si se aplatizeaza, presand asupra viscerelor care, la randul lor, vor exercita o presiune laterala asupra rebordurilor ultimelor coaste.

19.  In cursul unei respiratii normale, nivelul diafragmului variaza cu 1,2—1,5 cm, dar cursa sa poate sa depaseasca 10 cm in respiratiile ample.  Considerand ca toate zonele diafragmului coboara in mod egal in timpul unui inspir, s-a evaluat ca la o deplasare de 1 cm a diafragmului, capacitatea toracica creste cu aproape 270 cm 3, antrenand spre plaman un volum egal de aer.

20. In inspiratia de repaus se contracta muschii inspiratori principali:  supracostali  intercostali externi  diafragm.

21.  In inspirul profund coloana vertebrala nu mai constituie punct fix. Aceasta va efectua o miscare de extensie accentuand orizontalizarea coastelor si, prin cresterea suplimentara a volumului toracic, va permite antrenarea unei cantitati suplimentare de aer.

22. In inspiratia fortata participa si muschii inspiratori accesori:  sternocleidomastoidieni  scaleni  trapez  pectoral mare si mic  mare dorsal  mare dintat  fibrele superioare ale sacrolombarilor

23.  Incetarea stimularii muschilor respiratori este urmata de revenirea, la dimensiunile anterioare inspiratiei, a tuturor elementelor elastice ale sistemului toraco-pulmonar. Ca urmare, presiunea din interiorul sistemului capata o valoare superioara celei atmosferice, conducand aerul din interior spre exterior.  Astfel expiratia de repaus este un act pasiv care implica muschii expiratori principali

24.  In expiratia fortata intervin muschii expiratori accesori (drepti abdominali, oblici abdominali externi si interni,dorsalul mare, dintatul mic si patratul lombelor), iar pe de alta parte, intervine modificarea comportamentului unor structui implicate anterior (coloana vertebrala executa o miscare de flexie proportionala cu profunzimea expiratie).

25. BIBLIOGRAFIE  Gogulescu Nicolae, Gogulescu Bogdan-Adrian, “Biomecanica articulara in practica medicala”, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2008  Harrison’s – „Principles and Practice of Internal Medicine”, 15th Edition (2001);  Haulica I. – „Fiziologia Umana”, editia a II-a, Ed. Medicala”, 2002.  Nechita Aurel, Musat Carmina Liana, “Fiziologia aparatului respirator”, Ed. Fundatiei Universitare “Dunarea de Jos”, Galati, 2006  Papilian Victor, “Anatomia omului”, vol. I, Editia a V-a, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1974  www.youtube.com