1. Abdomenul acut

2. Durerea abdominala = simptom comun al unor afectiuni abdominale si extraabdominale Durerea abdominala -acuta -debut recent (ore – zile) -evolutie rapida -intensitate mare -cronica -istoric mai indelungat (zile – saptamani – luni) -evolutie mai inceata -intensitate mica-medie

3. Durerea abdominala – dupa mecanismele de producere si caile de transmitere viscerala durere somatica

4. Durerea viscerala -produsa de spasm, distensie sau inflamatie -transmitere prin caile senzitive vegetative -proiectie corticala larga, imprecisa -caracter difuz, centroabdominal -resimtita la distanta de viscerul de origine (durere raportata) -forma extrema = colica, dar de obicei intensitate redusa -insotita de fenomene vegetative (greata, varsaturi, modificari ale tranzitului intestinal, cefalee, transpiratii)

5. Durerea somatica -produsa de agresiune mecanica, chimica, inflamatie -originea la nivelul peretelui abdominal, peritoneului parietal, diafragmului -transmitere somatica; proiectie corticala precisa =› bine localizata -intensa, exacerbata de miscare, tuse -poate fi insotita de fenomene vegetative -mecanism reflex

7. Durere de origine abdominală – dată de organele digestive (esofag, stomac, duoden, intestin subţire, colon, căi biliare, pancreas) - dată de afecţiuni peritoneale - peritonite - dată de boli vasculare: tromboza mezenterică, angor abdominal, anevrism de aortă abdominală - afecţiuni care determină distensia capsulelor unor organe (ficat, splina)

8. Durere de cauze extraabdominale -toracică: pleurezie bazală, pericardită, IMA -de perete abdominal: miozite, zona zoster -renourinară: litiaza renală, PNA şi PNC -iradiere de la procese ale coloanei vertebrale şi ale măduvei spinării -dureri în afecţiuni metabolice: uremie, porfirie, DZ, tetanie

9. AA= un grup larg de afecţiuni abdominale care se manifestă clinic prin durere, însoţită de semne locale şi generale şi care necesită un tratament chirurgical de urgenţă In absenţa tratamentului chirurgical survin alterari fiziopatologice progresive, care conduc într-un timp variabil la decesul pacientului.

10. AA medical = afecţiunile abdominale care se manifesta prin durere abdominală acuta care beneficiază de tratament prin mijloace nechirurgicale (medicale) Ex.: -colicile biliară şi renală -ulcerul gastric şi duodenal în puseu acut -limfadenita mezenterică.

11. AA medico-chirurgical = afecţiunile abdominale care au ca primă indicaţie terapeutică tratamentul medical, dar care pot necesita intervenţia chirurgicală Ex.: pancreatita acută hemoragia digestiva superioara

12. Fals AA = afecţiunile extraabdominale care se manifesta prin durere abdominală pot simula un abdomen acut Ex.: pneumonia / pleurezia bazală infarctul feţei inferioare a miocardului acidoza diabetică porfiria colica saturnină

13. Forme de AA -sindromul de iritaţie peritoneală (AA peritonitic) -sindromul de ocluzie intestinală (AA ocluziv) -sindromul de hemoragie internă (AA hemoragic) -sindromul de ischemie viscerală (AA ischemic) +/- AA traumatic

14. Elementele fiziopatologice comune: -hipovolemia -staza digestivă -distensia abdominală -tulburările hidro-electrolitice -tulburările acido-bazice

16. 1.Stabilirea dg. de abdomen acut Which of them has an ‘acute abdomen’?

17. 2.Stabilirea dg. pozitiv al afectiunii Acute abdomen!!!

18. Diagnosticul de abdomen acut = un dg. provizoriu -atrage atenţia asupra necesităţii intervenţiei terapeutice imediate -tratamentul chirurgical = esenţial Uneori diagnosticul etiologic nici nu poate fi stabilit preoperator! Important = stabilirea indicaţiei operatorii! -intervenţia chirurgicală - în timp util (de obicei câteva ore)

19. Trei tipuri de indicaţie operatorie de urgenţa: -extrema urgenţa -operaţia - câteva minute-ore Ex.: hemoragia importanta (o ruptur ǎ de splina, ficat) -urgenţa imediata -operaţia - dupa o pregatire scurta - pân ǎ la 6 ore Ex.: peritonita -urgenţa amânata -operaţia - dupa un interval mai lung de pregatire (de obicei 12-24 de ore) Ex.: ocluzia intestinala

20. DURERE SOC IRITATIE PERITONEALA GENERALIZATA IRITATIE PERITONEALA LOCALIZATA OPRIREA TRANZITULUI VARSATURI DISTENSIE ABDMINALA

21. -cel mai dramatic şi mai rar tablou clinic de abdomen acut -cauzele obişnuite: -sarcina ectopica rupta -anevrismul rupt al aortei abdominale Tabloul clinic: - durerea cu semnele şocului hemoragic -hipotensiunea, tahicardia, -paloarea -ameţeala şi vertijul, lipotimie Gravitatea: hemoragie -se opereaz ǎ de urgenţa (extrema sau imediata) Atentie: IEM, pancreatita acuta

22. -peritonita generalizatea asociaza durerea abdominala cu semnele de iritaţie peritoneal (contractura musculara, apărarea musculara). -cele mai frecvente cauze de peritonita generalizata: -perforaţia ulceroasa -perforaţia colica -apendicita perforata -indicaţie de operaţie în decurs de câteva ore Uneori pancreatita acuta determin ǎ aparare musculara periombilicala, putând fi confundata cu peritonita. => dozarea amilazemiei

23. 1.Cadranul superior drept 2.Cadranul superior stâng 3.Cadranul inferior drept 4.Cadranul inferior stâng Rebordul costal Plica inghinală procesul inflamator intraperitoneal este limitat la o regiune a abdomenului semnele de iritaţie peritoneala (aparare musculara, semnul Blumberg, durere la tuse sau la percuţie) = limitate la acest nivel

24. rebordul costal plica inghinală Cele mai frecvente cauze de iritaţie peritoneala localizata colecistita acută apendicita acută cadranul tăcut diverticulita sigmoidiană Cu excepţia apendicitei acute, afecţiunile responsabile de iritaţie peritoneal ǎ localizata nu se opereaz ǎ imediat.

25. Tabloul clinic: -durere abdominala -distensie abdominala (meteorism) -oprirea tranzitului intestinal -varsaturi În funcţie de localizarea obstrucţiei unele din aceste semne clinice pot fi predominante, altele pot fi estompate. Obligatoriu: -cercetarea punctelor herniare -tuşeul rectal

27. Afecţiuni medicale grave care pot mima un abdomen acut -unele afecţiuni medicale (non-chirurgicale) – abdominale sau extraabdominale – pot mima un abdomen acut! Doua trebuie avute întotdeauna în minte: -infarctul miocardic inferior -ceto-acidoza diabetica o eroare diagnostica laparotomie inutila, dar posibil catastrofala! -anamneza şi examinare atenta -electrocardiograma, glicemia

28. Pentru diagnosticul AA in pracica ne folosim de: -examin ǎ ri citologice sanguine : H,Hb,Hct, L, VSH -amilazemia -glicemia -parametrii acido-bazici; inograma serica; probele renale -gonadotrofina corionica umana -examenul sumar de urina -electrocardiograma -radioscopia abdominală simplă; radioscopia toracică -ecografia abdominală -computer-tomografia abdominala

29. Nu risipiţi timpul cu investigaţii inutile!

30. 1. La un pacient cu durere acuta -diferenţa între un abdomen acut chirurgical un abdomen acut medical un fals abdomen acut Conduita terapeutica depinde de aceasta diferenţiere! 2. Exist ǎ patru tablouri clinice principale de abdomen acut Pe baza acestora se stabileşte indicaţia operatorie. E mai puţin important s ǎ se stabileasc ǎ cu exactitate diagnosticul etiologic.

31. 3. Timpul e un excelent diagnostician. La un pacient cu un tablou clinic neclar repetati examinarea peste 1-2 ore! -apar “semnele lipsa” În acest timp: investigaţii în funcţie de suspiciunea clinica. 4. NU administrati antialgice pâna la stabilirea diagnosticului! Odata stabilit diagnosticul şi strategia terapeutic ǎ nici o întâziere a tratamentului antialgic nu se justifica.

32. 5. Pregătirea preoperatorie -durată mai scurtă sau mai lungă Cuprinde: -corectarea hipovolemiei -corectarea tulburărilor hido-electrolitice şi acido-bazice -combaterea distensiei abdominale şi a stazei digestive -corectarea hipoxiei tisulare (oxigenoterapie) -antibioticoterapie -combaterea durerii

33. 6. Intervenţia chirurgicală este actul terapeutic esenţial! NU există alternativă la tratamentul chirurgical! 7. Prognosticul pacienţilor cu abdomen acut chirurgical depinde de precocitatea diagnosticului şi a tratamentului adecvat.