CONSFĂTUIRILE JUDEȚENE ALE PROFESORILOR DE LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ An școlar 2018-2019 ANUL ȘCOLAR 2018-2019 SEPTEMBRIE 2018

Insert the title of your subtitle Here BINE AȚI VENIT! Insert the title of your subtitle Here

PRIORITĂȚI EDUCAȚIONALE Insert the title of your subtitle Here Centrarea predării pe formarea competențelor Crearea unor contexte de învățare care să determine exprimarea perspectivei personale și creativitatea Relaționarea formării competențelor cu evaluarea acestora Elaborarea unor sarcini de lucru care să evite simpla reproducere a unor informații, a regulilor gramaticale, a canoanelor Accentuarea dimensiunii conștiente a învățării, prin proiectarea activităților de învățare care să stimuleze gândirea critică și creativă a elevilor; Utilizarea elementelor de noutate (input audio – video, sarcini de lucru di-versificate, atractive etc.) PREDAREA – ÎNVĂȚAREA – FORMAREA COMPETENȚELOR

EVALUAREA COMPETENȚELOR Insert the title of your subtitle Here Elaborarea itemilor/sarcinilor de evaluare pe competență. 2 2 Utilizarea unor sarcini de lucru diverse, inedite, atractive, care să stimuleze participarea elevilor; Utilizarea mijloacelor de evaluare alternative 3 Proiectarea și diversificarea activităților de evaluare, astfel încât să stimuleze gândirea analitică, sintetică, creativă 1 1 3

Curriculum la limba și literatura română Clasa a VI-a Programele școlare pentru clasa a V-a, cuprinse în Anexa 2 a OMEN nr. 3393/28.02.2017 se aplică în sistemul de învățământ începând cu anul școlar 2017-2018; - programele școlare pentru clasa a VI-a începând cu anul școlar 2018-2019 sugerează tipuri de activități de evaluare specifice fiecărei competențe este structurată pe formarea – evaluarea competențelor 01 02 include procesele de construcție a competenței stimulează exprimarea punctului de vedere și creativitatea 03 04 indică tipuri de activități specifice formării acestora Introducerea elementelor de interculturalitate 05 06

Opțiuni ale noii programe aprobate prin OMEN nr. 3393/28.02.2017 Noua programă repune în poziție centrală identitatea proprie inserată în contextul identității naționale, care implică și asumarea de către elevi a valorilor românești, în raport cu valorile universale. Identitate națională și interculturalitate Noua programă a eliminat din procesul de învățare teoretizarea excesivă și abstractizarea, înlocuindu-le cu elemente concrete, accesibile pentru acest ni-vel de vârstă și care pot conduce, prin înțelegerea celor învățate, la formarea de competențe Competențe Componentele programei urmează logica domeniului, dezvoltând competențe generale care se circumscriu competențelor- cheie, a căror miză este să faciliteze integrarea lingvistică și culturală a elevului în spațiul național Integrare lingvistică În domeniul studiului gramaticii, frecvența erorilor de utilizare a limbii române a condus la eliminarea unor conținuturi care nu pot fi înțelese corect de către elevii de gimnaziu (diateza reflexivă cu toate nuanțele, subiectiva și predicativa, tipuri mai dificile de circumstanțiale etc.) Studiul gramaticii

Important! Foarte important este ca elevul să poată face și lectura imaginii, transferând astfel alte coduri de comunicare, în codul lingvistic. Procesul este complex, dar aspectul funcțional are o importanță majoră în asigurarea inserției sociale (reclama, opera de artă plastică etc.). Prin acest transfer dintr-un cod în altul (proces de codare-decodare), elevul face un exercițiu de logică, prin care se ating toate competențele-cheie, cu focalizare pe dezvoltarea abilității de a participa într-un mod eficient și constructiv la viața socială și de a se implica în mod activ și democratic în societățile din ce în ce mai variate. La fiecare oră, profesorul va avea grijă ca proiectarea personalizată a demersului didactic să cuprindă toate domeniile de conținut, cu pondere adaptată.

Planul-cadru – OMEN 3590/05.04.2016 Așteptările exprimate față de elevi la sfârșitul învățământului gimnazial, prin raportare la: Cerințele exprimate în Legea educației naționale nr.1, cu modificările și completările ulterioare Documente de politică educațională Studii de specialitate

Planul-cadru pentru învățământul gimnazial

Structura programei şcolare Programa cuprinde: o notă de prezentare, competenţe generale, competenţe specifice şi conţinuturi, activități de învățare, sugestii metodologice.

Competenţele generale au un grad ridicat de generalitate şi complexitate şi au rolul de a orienta demersul didactic către achiziţiile finale ale elevului. Ele sunt urmărite pe întreg parcursul ciclului gimnazial. Competenţele specifice sunt derivate din competenţele generale, fiind etape în dobândirea acestora şi sunt vizate pe parcursul fiecărei clase Competenţelor specifice li se asociază prin programă unităţi de conţinut. Componenta fundamentală a programei este cea referitoare la competenţe specifice şi conţinuturi. Activităţile de învăţare reprezintă exemple de sarcini de lucru prin care se dezvoltă competenţele specifice (aceste enunţuri sunt orientative). Conţinuturile constituie baza de operare pentru dezvoltarea competenţelor Sugestiile metodologice au rolul de a orienta profesorul în organizarea demersului didactic pentru a reuşi să faciliteze dezvoltarea competenţelor.

programate, este o obligație elementară a fiecărui cadru didactic. Proiectarea didactică reprezintă un demers care asigură organizarea și desfășurarea corectă și eficientă a activității de predare-învățare-evaluare în cadrul învățământului preuniversitar. În acest context, realizarea unor planificări eficiente, în baza programelor și a planurilor-cadru în vigoare și corelate cu nivelul inițial al beneficiarilor primari ai educației și contextul în care urmează a se desfășura activitățile de predare-învățare-evaluare programate, este o obligație elementară a fiecărui cadru didactic. Proiectarea demersului didactic presupune: 3.1. lectura personalizată a programelor şcolare; 3.2. planificarea calendaristică; 3.3. proiectarea secvenţială (a unităţilor de învăţare). Lectura programei se realizează „pe orizontală” în următoarea succesiune: Competenţe generale – Competenţe specifice – Conţinuturi – Activităţi de învăţare  

În realizarea planificărilor, cadrele didactice vor ține cont de Planificările trebuie adaptate de fiecare cadru didactic situației concrete în care acesta își desfășoară activitatea, respectiv nivelului inițial al elevilor (stabilit prin teste predictive la începutul anului școlar), contextului obiectiv (socio-economic) și contextului motivațional specific unității școlare și comunității locale în ansamblu. Din acest motiv, prezentarea acestor planificări nu are ca scop preluarea lor de către cadrele didactice în forma prezentată, ci stimularea acestora pentru realizarea unor planificări proprii, prin prelucrarea și adaptarea de către profesor, prin contextualizare la specificul fiecărei clase. În realizarea planificărilor, cadrele didactice vor ține cont de obligativitatea respectării programelor, nu a unui manual anume.

Competenţe specifice vizate Planificarea anuală Din punct de vedere formal, planificarea anuală are anumite elemente de specificitate și poate fi realizată potrivit rubricaţiei de mai jos: Unitatea de învăţare Competenţe specifice vizate Conţinuturi Număr de ore Săptămâna Observaţii

Din punct de vedere formal, proiectul unei unități de învățare poate fi realizat potrivit modelului de mai jos: Conținuturi (detalieri) Competențe specifice Activități de învățare Resurse Evaluare [se menționează detalieri de conținut care explicitează anumite parcursuri] [se precizează competențele specifice din programa școlară] [vizate/ recomandate de programa școlară sau altele adecvate pentru realizarea competențelor specifice] [se precizează resurse de timp, de loc, material didactic, forme de organizare a clasei] [se menționează metodele, instrumentele sau modalitățile de evaluare utilizate]

Conținuturi – Comunicare orală Contextul de comunicare: locul şi momentul interacţiunii, relaţia dintre interlocutori, identitatea interlocutorilor, cunoştinţele comune legate de tema discuţiei Strategii de ascultare activă: verificarea gradului de înţelegere a mesajului prin formularea unor întrebări de clarificare, de reformulare; semnale nonverbale de încurajare Dicţia, importanța ei în interacțiunile verbale; Atitudini comunicative: interes, curiozitate, implicare, cooperare în activităţi de grup. Inteligenţa emoţională: exprimarea adecvată a emoţiilor Strategii de concepere și de comprehensiune a textului oral: parafrazare, informații explicite și implicite, rezumare Performarea actelor de limbaj: relaţia dintre structura lingvistică a actului de limbaj, intenţia de comunicare şi efectul actului de limbaj Insert the title of your subtitle Here

Conținuturi – Comunicare orală Insert the title of your subtitle Here Textul narativ literar – în proză, în versuri Textul descriptiv literar – în proză, în versuri Textul argumentativ Versificație: rima, strofa, măsura versurilor, ritmul (intuitiv)

Elemente de construcție a comunicării − Predicatul nominal. Verbul copulativ a fi; numele predicativ. Acordul numelui predicativ − Subiectul neexprimat (inclus, subînțeles) − Complementul. Complementul direct, complementul indirect în dativ și complementul prepozițional. Circumstanțialul de mod, circumstanțialul de timp, circumstanțialul de loc. Norme de punctuaţie (virgula) − Verbul. Moduri verbale și timpurile lor: conjunctivul şi condiţionalul optativ. Posibilități combinatorii ale verbului. Prepoziţia − Substantivul. Substantive colective. Substantive defective. Cazul. Articolul genitival. Punctuaţia vocativului. Corelarea funcției sintactice cu cazul morfologic. Posibilități combinatorii ale substantivului

Gramatică − Pronumele personal (flexiune cazuală). Pronumele reflexiv (diferența între pronumele reflexiv și pronumele personal). Posibilități combinatorii ale pronumelui. Anticiparea și reluarea prin clitice pronominale în cazul unor complemente. Aspecte ortografice. − Adjectivul. Posibilități combinatorii ale adjectivului − Adverbul. Tipuri de adverbe (de mod, de timp, de loc). Gradele de comparație Ortoepie şi ortografie − Structura fonologică a cuvintelor: diftong, triftong, hiat − Despărțirea în silabe (principiul fonetic) Vocabular − Cuvântul: formă şi sens (sensul de bază și sensul secundar; sensul propriu, sensul figurat) − Rolul contextului în crearea sensului − Omonime. Cuvinte polisemantice

ELEMENTE DE INTERCULTURALITATE Variaţie stilistică − Limbă vorbită. Limbă scrisă Valori etice în legendele popoarelor − Limba română în Europa; comunitatea lingvistică a vorbitorilor de limbă română de pretutindeni − Valori ale culturii populare în spațiul românesc

Competențe generale ale programei aprobate prin OMEN nr. 3393/28.02.2017 Participarea la interacţiuni verbale în diverse situaţii de comunicare, prin receptarea şi producerea textului oral Receptarea textului scris de diverse tipuri Redactarea textului scris de diverse tipuri Utilizarea corectă, adecvată şi eficientă a limbii în procesul comunicării orale și scrise Exprimarea identității lingvistice și culturale proprii în context național și internațional

Competențe specifice ale programei aprobate prin OMEN nr. 3393/28.02.2017 1.1. Rezumarea, pe baza informațiilor explicite şi implicite, a unor pasaje din diverse tipuri de texte orale narative, monologate şi dialogate 1.2. Prezentarea unor informații, idei, sentimente şi puncte de vedere în texte orale, participând la discuții pe diverse teme sau pornind de la textele citite/ascultate 1.3. Adecvarea comunicării nonverbale şi paraverbale la o situație dată, evidențiind ideile și atitudinile, în situații de comunicare faţă-în-faţă sau mediată 1.4. Participarea la interacțiuni verbale simple cu mai mulți interlocutori, având în vedere cantitatea şi relevanța informației transmise și primite

Competențe specifice ale programei aprobate prin OMEN nr. 3393/28.02.2017 2.1. Corelarea informațiilor explicite şi implicite din texte literare și nonliterare, continue, discontinue și multimodale 2.2. Rezumarea unor texte, cu grade diverse de dificultate 2.3. Prezentarea unor răspunsuri personale, creative şi critice pe marginea unor texte diverse 2.4. Manifestarea preocupării de a înţelege diverse tipuri de texte citite 2.5. Identificarea strategiilor de lectură, a volumului și a diversității materialelor citite

Competențe specifice ale programei aprobate prin OMEN nr. 3393/28.02.2017 3.1. Redactarea unui rezumat, a unui text, pe un subiect la alegere, având în vedere etapele procesului de scriere și structurile specifice, pentru a comunica idei și informații sau pentru a relata experiențe trăite sau imaginate 3.2. Redactarea, individual şi/sau în echipă, a unui text complex, cu integrarea unor tabele 3.3. Adecvarea textului scris la situația și scopul de comunicare 3.4. Analizarea dificultăților de redactare, oferind soluții, pe baza criteriilor propuse de profesor şi discutate cu colegii

Competențe specifice ale programei aprobate prin OMEN nr. 3393/28.02.2017 4.1. Utilizarea structurilor sintactice şi morfologice de bază ale limbii române standard pentru înțelegerea şi exprimarea corectă şi precisă a intenţiilor comunicative 4.2. Aplicarea conștientă a achizițiilor lexicale şi semantice de bază, din limba română standard, pentru exprimarea corectă a intenției comunicative 4.3. Valorificarea achizițiilor fonetice de bază, în realizarea propriei pronunții şi scrieri şi pentru evaluarea pronunției şi scrierii celorlalţi, prin raportarea la normă, cu scopul corectării erorilor în comunicare 4.4. Utilizarea deprinderilor dobândite pentru monitorizarea corectitudinii comunicării, prin raportarea la normă 4.5. Redactarea unor texte, valorificând gândirea logică şi competenta lingvistică, în procesul de învățare pe tot parcursul vieţii

Competențe specifice ale programei aprobate prin OMEN nr. 3393/28.02.2017 5.1. Investigarea unor obiceiuri și tradiții românești și ale unor comunități etnice de pe teritoriul României 5.2. Analiza unor elemente comune identificate în cultura proprie și în cultura altor popoare

CONCLUZII

Din perspectiva demersului educaţional centrat pe competenţe și pe nevoile elevului, programa şcolarặ pentru Limba și literatura română recomandă: proiectarea curriculară centrată pe competenţe şi dezvoltarea unei strategii didactice care să urmărească formarea acestor competenţe; utilizarea cu preponderenţă a evaluării continue, formative; dozarea conţinuturilor predării în funcţie de nevoile de comunicare ale celui care învaţă; corelarea competenţelor specifice cu o serie de forme de prezentare a conţinuturilor; utilizarea, alături de formele şi instrumentele clasice de evaluare şi unor forme şi instrumente complementare, aşa cum sunt: proiectul, portofoliul, autoevaluarea, evaluarea în perechi, observarea sistematică a activităţii şi a comportamentului elevilor;

corelarea directă a rezultatelor evaluării cu competenţele specifice vizate de programa şcolară; valorizarea rezultatelor învăţării prin raportarea la progresul şcolar al fiecărui elev; recunoaşterea, la nivelul evaluării, a experienţelor de învăţare şi a competenţelor dobândite în contexte non-formale sau informale; asigurarea continuităţii şi a progresiei de la o clasă la alta, ţinând cont de competenţele care se formează la elevi; asigurarea unui demers didactic personalizat, instrumentul acestuia fiind unitatea de învăţare; dezvoltarea abilităţilor de comunicare ale elevilor în contextul realităţii lor imediate

Competențe generale, sociale și civice Programa clasa a VI-a – abordare comparativă Competențe generale, sociale și civice OMEN nr. 5097/09.09.2009 OMEN nr. 3393/ 28.02.2017 1. Receptarea mesajului oral în diferite situații de comunicare 2. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje orale în situaţii de comunicare monologată și dialogată 3. Receptarea mesajului scris, din texte literare și nonliterare, în scopuri diverse 4. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse 1. Participarea la interacţiuni verbale în diverse situaţii de comunicare, prin receptarea şi producerea textului oral 2. Receptarea textului scris de diverse tipuri 3. Redactarea textului scris de diverse tipuri 4. Utilizarea corectă, adecvată şi eficientă a limbii în procesul comunicării orale și scrise 5. Exprimarea identității lingvistice și culturale proprii în context național și internațional

Programa clasa a VI-a – abordare comparativă Conținuturi - COMUNICARE ORALĂ OMEN nr. 5097/09.09.2009 OMEN nr. 3393/ 28.02.2017 Structurarea textului oral. Ordonarea ideilor în comunicare (actualizare). Textul dialogat și cel monologat. Organizarea replicilor într-un dialog complex. Adaptarea la interlocutor. *Modalităţi de conectare a elementelor nonverbale la cele verbale. Monologul: text narativ, text descriptiv, text informativ. Rezumatul oral (actualizare). − Contextul de comunicare: locul şi momentul interacţiunii, relaţia dintre interlocutori, identitatea interlocutori-lor, cunoştinţele comune legate de tema discuţiei − Dicţia, importanța ei în interacțiunile verbale − Strategii de concepere și de comprehensiune a textului oral: parafrazare, informații explicite și implicite, rezumare

Programa clasa a VI-a – abordare comparativă Conținuturi - COMUNICARE ORALĂ OMEN nr. 5097/09.09.2009 OMEN nr. 3393/ 28.02.2017 Structurarea textului oral. Textul dialogat și cel monologat. Organizarea replicilor într-un dialog complex. Adaptarea la interlocutor. *Modalităţi de conectare a elementelor nonverbale la cele verbale. Monologul: text narativ, text descriptiv, text informativ. Rezumatul oral (actualizare). − Strategii de ascultare activă: verificarea gradului de înţelegere a mesajului prin formularea unor întrebări de clarificare, de reformulare; semnale nonverbale de încurajare. − Performarea actelor de limbaj: relaţia dintre structura lingvistică a actului de limbaj, intenţia de comunicare şi efectul actului de limbaj. − Atitudini comunicative: interes, curiozitate, implicare, cooperare în activităţi de grup. Inteligenţa emoţională: exprimarea adecvată a emoţiilor.

Abordare comparativă - Elemente de construcție a comunicării OMEN nr. 5097/09.09.2009 OMEN nr. 3393/ 28.02.2017 3.1. Lexicul Noțiunea de vocabular. Mijloacele interne de îmbogăţire a vocabularului. Derivarea (actualizare). b. Compunerea. c. Schimbarea valorii gramaticale (conversiunea). Vocabular − Cuvântul: formă şi sens (sensul de bază și sensul secundar; sensul propriu, sensul figurat) − Rolul contextului în crearea sensului − Omonime. Cuvinte polisemantice Familia lexicală Câmpurile lexico-semantice (aplicativ). Sinonimele. Antonimele (actualizare). Omonimele (omofone şi omografe). Arhaismele şi regionalismele.

Abordare comparativă - Elemente de construcție a comunicării OMEN nr. 5097/09.09.2009 OMEN nr. 3393/ 28.02.2017 3.2. Noţiuni de fonetică. Regulile de despărţire a cuvintelor în silabe. Ortografia pentru despărţirea în silabe inclusiv folosirea cratimei şi a apostrofului Ortoepie şi ortografie − Structura fonologică a cuvintelor: diftong, triftong, hiat − Despărțirea în silabe (principiul fonetic)

Abordare comparativă - Elemente de construcție a comunicării OMEN nr. 5097/09.09.2009 OMEN nr. 3393/ 28.02.2017 Variaţie stilistică − Limbă vorbită Limbă scrisă 3.3. Noţiuni de sintaxă (actualizare). Felul propoziţiilor. Fraza. Propoziţia regentă. Elementul regent. Coordonarea şi subordonarea.

Abordare comparativă - Elemente de construcție a comunicării OMEN nr. 5097/09.09.2009 OMEN nr. 3393/ 28.02.2017 Verbul (actualizare). Verbele predicative şi verbele nepredicative copulative (numai a fi, a deveni) şi auxiliare Modurile personale: indicativ, imperativ, conjunctiv, condiţional-optativ. Timpuri. Modurile nepersonale: infinitiv, gerunziu, participiu, supin. − Verbul. Moduri verbale și timpurile lor: conjunctivul şi condiţionalul-optativ Posibilități combinatorii ale verbului Prepoziţia Substantivul (actualizare). Substantivele defective de singular sau de plural. Substantivele colective. Cazurile şi funcţiile sintactice ale Substantivului. − Substantivul. Substantive colective. Substantive defective. Cazul. Articolul genitival Punctuația vocativului Corelarea funcției cu cazul Posibilități combinatorii ale substantivului.

Programa clasa a VI-a – abordare comparativă OMEN nr. 5097/09.09.2009 OMEN nr. 3393/ 28.02.2017 Pronumele Pronumele personal. Pronumele posesiv şi adj. pron. posesiv. Forme, cazuri şi funcţii sintactice. Pronumele demonstrativ şi adj. pron. demonstrativ. 3.4.3.2. Numeralul Pronumele personal (flexiune cazuală). Pronumele reflexiv (diferența între pronumele reflexiv și pronumele personal). Posibilități combinatorii ale pronumelui. Anticiparea și reluarea prin clitice pronominale în cazul unor complemente. Aspecte ortografice. Adjectivul (actualizare). Formele flexionare. Articolul demonstrativ (adjectival). Gradele de comparație. Funcţii sintactice. − Adjectivul. Posibilități combinatorii ale adjectivului Adverbul (actualizare). Gradele de comparaţie. Funcţiile sintactice: compl. circ. de loc, de timp, de mod, atribut adverbial. − Adverbul. Tipuri de adverbe (de mod, de timp, de loc). Gradele de comparație.

Programa clasa a VI-a – abordare comparativă OMEN nr. 5097/09.09.2009 OMEN nr. 3393/ 28.02.2017 Prepoziţia (actualizare). Regimul cazual. Conjuncţia (actualizare). Exerciţii de folosire corectă a adverbului, a prepoziţiei şi conjuncţiei. Interjecţia (actualizare). Interjecţii predicative.

Abordare comparativă – Sintaxa propoziției OMEN nr. 5097/09.09.2009 OMEN nr. 3393/ 28.02.2017 Predicatul. Predicatul verbal şi predicatul nominal (numai cu verbele copulative a fi şi a deveni). Subiectul. Subiectul exprimat şi subiectul neexprimat (subînţeles şi inclus). Acordul predicatului cu subiectul Predicatul nominal. Verbul copulativ a fi; numele predicativ Acordul numelui predicativ Subiectul neexprimat (inclus, subînțeles) Atributul (actualizare). Atributul adj., Atributul subst., Atributul pron., Atributul adv. Complementul (actualizare). Complementele circumstanţiale: de loc, de timp, de mod. Complementele necircumstanţiale. Complementul direct. Complementul indirect. Complementul. Complementul direct, complementul indirect în dativ și complementul prepozițional Circumstanțialul de mod, de timp, de loc Norme de punctuație (virgula).

Abordare comparativă – Lectura OMEN nr. 5097/09.09.2009 OMEN nr. 3393/ 28.02.2017 Cartea - obiect cultural. *Structura cărţii: cuprins prefață, postfață, note. Structura operei literare. Modurile de expunere. Naraţiunea (autor, narator, personaj; naraţiunea la persoana a III-a şi naraţiunea la persoana I; subiectul perei literare, momentele subiectului; timpul şi spaţiul în narațiune). Descrierea (portretul literar, tabloul). Dialogul (mijloc de caracterizare a personajelor). Textul narativ literar – în proză, în versuri • Instanțele comunicării narative: autor, narator, personaje • Narațiunea la persoana a III-a și la persoana I. • Momentele subiectului/etapele acțiunii • Dialogul în textul literar Textul descriptiv literar – proză, versuri Textul argumentativ Figurile de stil (actualizare). Antiteza. Versificația (actualizare). Tipuri de rimă (monorima, împerecheată, încrucișată, îmbrățișată). Măsura. Versificație: rima, strofa, măsura versurilor, ritmul (intuitiv)

Programa clasa a VI-a – abordare comparativă OMEN nr. 5097/09.09.2009 OMEN nr. 3393/ 28.02.2017 Texte literare − populare şi culte − aparținând diverselor genuri şi specii. Opera epică. Opera lirică. Specii literare obligatorii: pastelul, fabula, doina populară. Texte nonliterare: anunțul, știrea. Strategii de comprehensiune: reprezentări mentale, integrarea informațiilor textului în propriul univers cognitiv și afectiv Strategii de interpretare: interpretarea limbajului figurat (epitetul, enumerația), discuții pe marginea textelor citite Interese și atitudini față de lectură

Abordare comparativă - Redactare OMEN nr. 5097/09.09.2009 OMEN nr. 3393/ 28.02.2017 Procesul scrierii Organizarea unui text în funcţie de destinație (scrisoarea, anunțul). Semnele de punctuație: punctul şi virgula, linia de dialog şi linia de pauză. Semnele ortografice: cratima, punctul ca semn ortografic. Etapele scrierii, cu accent pe: planul textului; redactarea ciornei şi a lucrării pe baza planului Rezumatul Transformarea vorbirii directe în vorbire indirectă Contextele de realizare Relatarea. *Oferirea de informații privind diverse aspecte ale realităţii înconjurătoare. Motivarea unei opinii privitoare la textele studiate sau la fapte/persoane din realitate. Tipare textuale de structurare a ideilor - narativ, descriptiv, explicativ, narativ-descriptiv (prezentarea unui proces ca succesiune de etape) Adecvarea la temă

Abordare comparativă - Redactare OMEN nr. 5097/09.09.2009 OMEN nr. 3393/ 28.02.2017 Descrierea de tip tablou, de tip portret. Povestirea. Rezumatul. Aprecieri personale referitoare la textele epice şi lirice studiate. Stil: proprietatea termenilor, puritate şi adecvare situaţională, originalitate Prezentarea textului: tabele corelate cu conținutul textului Elemente auxiliare în scriere (paranteze, sublinieri)

Elemente de interculturalitate − Valori etice în legendele popoarelor − Limba română în Europa; comunitatea lingvistică a vorbitorilor de limbă română de pretutindeni −Valori ale culturii populare în spațiul românesc

Mult succes în noul an școlar!