1. ASPECTE DE HIDROGEOLOGIE URBANA
UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI
Asociatia Hidrogeologilor din Romania
ASPECTE DE HIDROGEOLOGIE URBANA   
Radu Constantin Gogu
7 Aprilie 2014 – Universitatea din Bucuresti
Facultatea de Geologie si Geofizica
CENTRUL DE CERCETARE
INGINERIA APELOR SUBTERANE
DEPARTAMENTUL DE HIDRAULICA
SI PROTECTIA MEDIULUI
FACULTATEA DE
HIDROTEHNICA
POSCCE - PLATFORMA DE GESTIUNE A APEI SUBTERANE DIN
MEDIUL SEDIMENTAR IN ZONE URBANE

2. URBANISM SI APA SUBTERANA
► extinderea urbana este un fenomen predominant al secolului 20 ce va continua de-a lungul secolului 21 ► apa subterana permite servicii de alimentare cu apa ieftine, accesibile local utilizatorilor privati, precum si posibilitatea de stocare (apa si energie) in sistemul acvifer – aspect critic in cazul schimbarilor climatice ► ubanizarea rapida si necontrolata constitue un risc major pentru resursa de apa subterana legat de exploatarea in exces si de poluare ► dezvoltarea majora a constructiilor subterane (marime si complexitate) – conduce la coborari sau ridicari ale nivelului apelor subterane cu un impact puternic asupra infrastructurii urbane

3. Continut Strate acvifere de suprafata / acvifere de adincime
Circuitul apelor urbane
Aspecte cantitative ale apelor subterane din mediul urban
Impactul urbanizarii
Fluctuatii ale nivelului apelor subterane
Probleme legate de epuizmente si drenaj
Influenta constructiilor subterane asupra regimului de curgere
Relatia retelele edilitare - sistem acvifer
Executia incorecta a puturilor ce capteaza acviferele de adincime
Aspecte calitative ale apelor subterane in mediul urban
Principalele surse de poluare
Instrumente de protectie ale apelor subterane
Harti de vulnerabilitate a acviferelor
Perimetre de protectie ale captarilor cu apa

4. Strate acvifere de suprafata / acvifere de adincime

5. Circuitul apelor urbane
Circuitul apei urbane reprezinta baza conceptuala pentru studierea bilanțului de apă și al efectuării inventarului de apă din zonele urbane.
Apele subterane constituie o parte integrantă a circuitului apelor urbane.

6. Circuitul apelor urbane
Ințelegerea comportamentului acvifer necesită cunoașterea fluxurilor de apă: mărimea acestora, imporțanta lor relativă precum și dependența lor asupra parametrilor hidrologici.

7. Circuitul apelor urbane
‘urbanizarea actioneaza asupra apei subterane’
si ‘apa subterana actioneaza asupra infrastructurii urbane’
fara planificare – “o solutie oferita de o institutie devine problema unei alte institutii”

8. Impactul urbanizării asupra apei subterane
alimentarea se realizează prin puțuri de pompare,
direcția de curgere și nivelul apei subterane nu sunt influențate;
descărcarea apelor uzate se realizează direct în acvifer;
  nivelul apei subterane scade.
descarcărea apelor uzate se realizeaza direct în acvifer fără epurare.
apele subterane de mică adâncime sunt poluate
acviferul de sub oraș este abandonat -calitate precara
nivelul apei subterane crește sub oraș datorită opririi pompărilor.
direcția de curgere se schimbă spre extremitățile orașului ;
nivelul apei subterane creste extrem de mult
apare riscul de inundație.
cererea de apă este mare
apare necesitatea de import a apei de la surse indepartate, costuri ridicate.

9. Impactul urbanizării asupra apei subterane
Procesele urbane interacționează asupra apei subterane prin: ► Modificarea procesului de realimentare al apei subterane datorita - Reducerea acesteia in urma impermeabilizarii suprafeței terenului; - Exfiltratii din sistemele de alimentare cu apa si canalizare (pluviale, ape uzate sau mixte) in apa subterana ( compenseaza reducerea realimetarii naturale); - Realizarea de conexiuni hidraulice antropice intre stratele acvifere. ► Drenajul apelor subterane prin - Reletele de canalizare - retelele de transport (tunele de metrou, feroviare, auto, etc) - Constructii subterane (fundatii adinci, parcari, etc) ► Bararea fluxului de apa (efect de bariera) prin - Elemente de infrastructura de transport (tunele si statii de metrou, feroviare, auto, etc) ► Maresc substantial incarcarea cu contaminanti ca rezultat al: - Pierderile de apa din sistemele de canalizare (si altele), reinjectiei apei insuficient epurata ce provine din sistemele de epurare comunitare sau individuale; - Stocarea si manipularea incorecta a apelor comunitare precum si a substantelor utilizate in industria chimica; - Dispunerea si stocarea incorecta a deseurilor solide si lichide - Conexiunea hidraulica cu apele de suprafata (rauri, lacuri) - Conexiunii hidraulice antropice intre stratele acvifere de suprafata si de adincime.
Efecte cantitative

10. Impactul urbanizării asupra apei subterane
Dezvoltarea urbană produce în general creșterea nivelului apelor subterane.
Cresterea nivelului de apa subterana afecteaza structurile urbane in cazul in care acestea au fost proiectate si construite in perioadele în care nivelul apelor subterane era scazut, fara a constientiza posibilitatea ca nivelul acestora sa creasca. (literatura de specialitate - probleme in numeroase orase europene: tuneluri subterane cale ferata sau metrou, parcari subterane, pivnite ale cladirilor, etc.)
Este important de mentionat faptul ca structurile urbane produc un efect de bariera impermeabila asupra fluxului apei subterane.

11. Fluctuatii ale nivelului apei subterane
Barcelona, Spania
utilizarea apei subterane în scopuri industriale a ajuns la 60 – 70 milioane mc/an în anii '70. Denivelarea înregistrată în diferite zone ale oraşului atingea valori între câţiva metri şi peste 15 m.
o mare parte a reţelei de metrou a fost construită în perioada nivelurilor scăzute din anii 1950 – 1970
pomparea a fost redusă ulterior (datorită contaminării apelor subterane şi a mutării unor industrii in exteriorul orasului)
în prezent nivelurile ating valori înregistrate cu circa un secol în urmă.
astăzi creşterea nivelurilor de apa - rezolvate prin pompare 15 – 20 milioane mc/an (drenaj pt tunelurile de cale ferată și metrou).

12. Bucuresti, acvifer de suprafata - Colentina
Fluctuatii ale nivelului apei subterane
Bucuresti, acvifer de suprafata - Colentina
amenajarea traseului râului Dâmbovița în perioada
Stația de metrou Eroilor – lucrari exterioare si interioare
Lucrari de amenajare a raului Dâmbovița si de executie a metroului intre anii

13. Bucuresti, acvifer de suprafata - Colentina
Fluctuatii ale nivelului apei subterane
Bucuresti, acvifer de suprafata - Colentina
Inainte de amenajare, Dambovita reprezenta drenul natural al apelor subterane din zona centrala a Bucurestiului.
Constructia unei casete colectoare construita din două semicasete cu rol colector și un dren cu rol de a drena acviferulde suprafața Colentina
Pe tronsonul Opera-Vitan drenul aflat pe partea dreapta nu funcționează. Drept urmare s-a inregistrat o crestere a nivelului apei subterane care a generat inundarea structurilor subterane existente în această zonă.

14. Bucuresti, Stratele acvifere de adincime (Fratesti)
Fluctuatii ale nivelului apei subterane
Bucuresti, Stratele acvifere de adincime (Fratesti)
(sursa: Ivan si Popa, 2012)
curgerea se producea radial spre zona centrală (anii ‘80), iar nivelul apei subterane era considerabil mai coborât
2011 direcția de curgere este SV la NE (ca rezultat al incetării activității industriale).

15. Probleme legate de epuismente si drenaj
Construcția subsolurilor, parcarilor subterane, lucrarilor de infrastructura de canalizare/alimentare cu apa necesită execuția unor lucrări de epuisment sau drenaj. Acestea pot fi cel mai adesea temporare (pe durata executiilor), dar pot fi și definitive pentru a împiedica, de exemplu apariția subpresiunilor.
Problemele care pot sa apară la realizarea unei lucrari de epuisment sau drenaj se pot clasifica in felul urmator:
Riscuri legate de efectele mecanice cum ar fi antrenarea hidrodinamica;
Ruperea hidraulica a bazei excavatiei;
Tasări diferentiate.

16. Probleme legate de epuismente si drenaj
Datorita lucrarilor efectuate la un bloc de 18 etaje (72 metri inalțime) situat in apropierea Parcului Circului, cu o fundație adinca, a fost afectat acviferul freatic (Colentina) și implicit izvoarele naturale ce alimenteaza lacul din parc.
Scaderea nivelului apei in lac

17. Probleme legate de epuismente si drenaj
Un alt exemplu este cel de la Biserica Armeneasca unde in imediata vecinătate a zonei s-a construit un bloc de birouri (Milenium Business Center) de 18 etaje. Ca urmare lucrarilor de execuție a fundației acesteia (lucrari de epuizment) s-au semnalat procese de tasare diferențiată care au variat de la 0.5 cm până la 7-8 cm.
Localizarea Biserica Armeneasca

18. Influenta constructiilor subterane asupra regimului de curgere al apelor subterane
Interacțiunea dintre apa subterană și structurile subterane (metroul, fundațiile unor clădiri adânci, parcari subterane, rețeaua de alimentare cu apa și de canalizare), și efectul pe care le generează asupra nivelului piezometric.

19. Influenta constructiilor subterane asupra regimului de curgere al apelor subterane
Structuri subterane
Efecte
Consecinte
Metroul
Efect de dren
Efect de barieră
Schimbarea spectrului natural de curgere
Variații ale nivelului piezometric
Infiltrații in tunel și stații
Fundații, parcari subterane, pasaje pietonale.
Efect de bariera
Inundarea structurilor subterane
Rețeaua de alimentare cu apă
Alimentarea acviferului
Creșterea niveului piezometric
Poluare termica
Rețeaua de canalizare
Infiltrații în rețeaua de canalizare
Debit mărit
Probleme la stațiile de epurare datorate debitului mărit
Clasificare a structurilor subterane și efectul lor cantitativ asupra acviferelor

20. Probleme cauzate de infiltrații in reteaua de canalizare respectiv exfiltrații din sistemul de alimentare cu apa
Calitatea structurală și eficiența funcțională a unei rețele de canalizare sunt parametri cheie pentru a asigura transferul de ape uzate menajere, comerciale și industriale la stațiile de epurare.
Infiltrarea apelor subterane în sistemul de canalizare poate prejudicia eficiența de statiilor de epurare.
Exfiltrațiile din sistemul de canalizare pot duce la contaminarea apelor subterane

21. Probleme cauzate de infiltrații in reteaua de canalizare respectiv exfiltrații din sistemul de alimentare cu apa
In București, operatorul de apa Apa Nova estimează o infiltrație de 1,88 m3/s. Infiltrațiile dilueaza apa care este transportata către statia de epurare din comuna Glina, astfel statia primeste un debit mare de apă care trebuie epurată, rezultatul fiind observat in costurile de epurare mari.
Pierderile tehnice (exfiltrațiile) din reteaua de alimentare cu apa se estimează o valoare de 2,42 m3/s.

22. Probleme legate de exfiltrații/infiltrații în cazul unei conducte fisurate
Q- debitul de schimb intre acvifer si conducta de canalizare [L3/T]
Kclogging- conductivitatea hidraulica a materialului ce colmateaza calea de infiltratie a apei (fisura sau defectul conductei)
Aclogging – Aria corespunzatoare unei fisuri/defect al conductei de canalizare [L2]
HGW – nivelul apei subterane in stratul acvifer [L]
HSW- nivelul apei in conducta de canalizare [L]
Bclogging – Grosimea peretelui conductei [L]

23. Impactul urbanizării asupra apei subterane
Efecte calitative
Procesele urbane interacționează asupra apei subterane prin: ► Modificarea procesului de realimentare al apei subterane datorita - Reducerea acesteia in urma impermeabilizarii suprafeței terenului; - Exfiltratii din sistemele de alimentare cu apa si canalizare (pluviale, ape uzate sau mixte) in apa subterana ( compenseaza reducerea realimetarii naturale); - Realizarea de conexiuni hidraulice antropice intre stratele acvifere. ► Drenajul apelor subterane prin - Reletele de canalizare - retelele de transport (tunele de metrou, feroviare, auto, etc) - Constructii subterane (fundatii adinci, parcari, etc) ► Bararea fluxului de apa (efect de bariera) prin - Elemente de infrastructura de transport (tunele si statii de metrou, feroviare, auto, etc) ► Maresc substantial incarcarea cu contaminanti ca rezultat al: - Pierderilor de apa din sistemele de canalizare (si altele), reinjectiei apei insuficient epurata ce provine din sistemele de epurare comunitare sau individuale; - Stocarea si manipularea incorecta a apelor comunitare precum si a substantelor utilizate in industria chimica; - Dispunerea si stocarea incorecta a deseurilor solide si lichide - Conexiunea hidraulica cu apele de suprafata (rauri, lacuri) - Conexiunii hidraulice antropice intre stratele acvifere de suprafata si de adincime.

24. Aspecte calitative ale apelor subterane in mediul urban
Principalele surse de poluare ale apelor subterane sunt:
Pierderi din fosele septice sau din retelele de canalizare (datorita deteriorarii infrastructurii de transport si colectare a apelor uzate). Aceste pierderi pot deterioara calitatea apelor subterane prin contaminarea cu substante cum ar fi: nitrati, nitriti, fosfati, cloruri, contaminare bacteorologica si cu alte substante.

25. Aspecte calitative ale apelor subterane in mediul urban
Principalele surse de poluare ale apelor subterane sunt:
Schimbul dintre apele de suprafata si apele subterane. In general apele de suprafata prezinta o calitate mult mai slaba fata de apele subterane. Acest lucru este mult mai accentuat in zonele urbane datorita deversarii deseurilor si a apelor pluviale, municipale si industriale.

26. Aspecte calitative ale apelor subterane in mediul urban
Principalele surse de poluare ale apelor subterane sunt:
Punerea in comunicarea antropica dintre acvifere conduce la poluarea acviferelor aflate la o adancime mai mare, acvifere ce prezinta o calitate superioara fata de cele aflate la o adancime mai mica (in principal datorita executiei necorespunzatoare a puturilor).

27. Aspecte calitative ale apelor subterane in mediul urban
Infiltratii prin depozitele de deseuri (gropile de gunoi). Lipsa impermeabilizarii zonelor de depozitare a deseurilor sau deteriorarea acestora afecteaza calitatea apelor subterane prin contaminare cu metale grele (Cd, Cr, Fe, Pb, Cu, Zn), substante microbiologice si altele.

28. Instrumente de protectie ale apelor subterane
Protejarea sursei de apa subterana
Protejarea resursei de apa subterana

29. Instrumente de protectie ale apelor subterane
Suprafata terenului
Zona nesaturata
Sursa de apa
Originea sursei de contaminare
Prima Cale:
Zona nesaturata
Prima Tinta: apa subterana
a 2-aTinta: sistemul de alimentare cu apa (putul, izvorul)
a 2-a Cale: prin Acvifer
Resursa de apa subterana

30. Gestiunea apelor subterane urbane
apa subterana este “legatura invizibila” intre diverse elemente ale infrastructurii urbane
apa subterana afecteaza pe toata lumea insa nu intra in responsabilitatea nimanui si ar trebui gestionata chiar daca nu exista un interes major de utilizare a acesteia in alimentarea cu apa
cind nu se face nimic in acest sens, (se evita discutia acestui aspect) apar probleme costisitoare si dificile
implicarea unui spectru larg de factori (institutii) responsabili este esentiala
Cine ar trebui sa coordoneze ?:
autoritatile municipale, Apele Romane, Ministerul mediului, companiile de apa ... altii ...

31. Necesitatea dezvoltării și aplicării unui management integrat al apelor subterane in mediul urban
Una din cele mai importante probleme cu care se confruntă marile orașe ale lumii este deficitul de apă. Se astepta ca acesta să se intensifice pe parcursul secolului XXI datorită creșterii populației la nivel mondial, creșterii economice, schimbărilor climatice.
Un sistem de management integrat al apelor urbane este necesar sa integreze un regim de exploare al apelor subterane mai eficient si sustenabil.
Masurile de gestiune ale cerintei de apa sa constranga ineficienta si risipa si sa reduca folosintele necontabilizate;
Stabilirea de norme privind interactiunea dintre infrastructura subterana si sistemul acvifer;
Definirea unor masuri strategice privind stocul apei in acvifere (in anumite cazuri ca ultima rezerva strategica);
Aplicarea corecta a conceptelor si metodologiilor in definirea zonelor de protectie pentru captarile de apa subterana, bazate pe timpul de transfer al contaminantilor
Definirea si aplicarea conceptelor de vulnerabilitate a acviferelor in protejarea resurselor de apa subterana;

32. UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI
PLATFORMA DE GESTIUNE A APEI SUBTERANE DIN MEDIUL SEDIMENTAR IN ZONE URBANE   
CENTRUL DE CERCETARE
INGINERIA APELOR SUBTERANE
DEPARTAMENTUL DE HIDRAULICA
SI PROTECTIA MEDIULUI
FACULTATEA DE
HIDROTEHNICA
POSCCE - PLATFORMA DE GESTIUNE A APEI SUBTERANE DIN
MEDIUL SEDIMENTAR IN ZONE URBANE

33. URBANISM, APA SUBTERANA, STIINTA
► Apa subterana urbana este o resursa importanta dar neprotejata (suficient). ► Istoricul dezvoltarii urbane conduce la modele de contaminare eterogene ale apei subterane ► Lipsesc studiile privind schimbarile pe termen lung ale climatului si utilizarii terenului ► Sunt necesare metode inovative de monitorizare pentru a defini zonele urbane ca fiind emitatoare de contaminanti ► Dezvoltarea stiintifica a hidrologiei urbane este necesara pentru a gestiona sustenabil resursele de apa.

34. Vedere de ansamblu asupra directiilor de cercetare ale proiectului SIMPA
Activitatea de cercetare stiintifica este centrata in special pe modelarea comportamentului apelor subterane din mediul urban, managementul datelor hidrogeologice si protectia resurselor de apa.
Modelarea hidrogeologica plecand de la modele geologice dezvoltate pe baza conceptelor de analiza stratigrafica si sedimentologica;
Imbunatatirea caracterizarii hidraulice a relatiei dintre structurile subterane si acvifere;
Extinderea modelelor de date hidrogeologice si geologice necesare infrastructurii de date spatiale (INSPIRE);
Dezvoltarea unui cadru informational de management al datelor hidrogeologice cantitative si calitative pentru mediul urban (alimentare cu apa, canalizare, linii de metrou, fundatii, etc);
Construirea, dezvoltarea si aplicarea strategiilor de protectie pentru apele subterane.
DIRECTII:

35. Va multumesc pentru atentia acordata!

36. Ciclul apelor urbane
Componente principale și legături

37. Tabel - Cazuri de subsidență
San Joaquin, California SUA
Nr. crt.
Localizare
Tasarea suprafetei terenului (m)
Grosimea straturilor (m)
Suprafață afectată (km²)
Perioada de timp (ani) 1
Chesiere, Anglia 15
1500
1533 – 1977 2
Hara-Nomachi, Japonia
100 – 200 25
1965 – 1978 3
Tokyo, Japonia
4,59
0 – 400
8 – 2000 30
1952 – 1975 4
Wairaki, Noua Zeelanda
6 – 7
250 – 800 5
Santa Clara, California SUA
4,1
50 – 330
650
1918 – 1970 6
San Joaquin, California SUA 9
60 – 900
6200
1930 – 1975 7
Tulare-Wasco, SUA
4,3
60 – 700
3680 8
Huston – Galveston, SUA
2,75
12000
1943 – 1973
Mexico City, Mexic
0 – 50
225
1891 – 1978 10
Delta râului Pad, Italia
3,2
100 – 600
2600
1951 – 1966 11
Ravena, Italia
1,2
80 – 500
600
1955 – 1977 12
Veneția, Italia
0,15
70 – 350
400
– 1970

38. Probleme legate de epuismente si drenaj
Lucrările de epuisment pot provoca tasări in mai multe moduri:
Prin pompări din excavații deschise provocând sufozie și eroziune internă, pierderi de material din taluze;
Prin antrenarea de particule fine din teren spre puțurile sau filtrele acirculare folosite pentru coborârea nivelului apei subterane. Acesta duce eroziune interna sau sufozie. Totodată aceste fenomene pot duce la tasări ale terenului de sub clădirile adiacente.

39. Traseul apelor urbane
Probleme cauzate de infiltrații respectiv exfiltrații
Infiltrații
Infiltrații
Infiltratii
Infiltratii in acvifer
Exfiltratii
Resurse de apa disponibile
Tratare
Stocare
Distributie
Folosire
Evacuare in reteaua de canalizare
Epurare
Evacuarea in emisar

40. Aspecte calitative asupra apelor subterane
Problemele ce apar odată cu dezvoltarea urbană accelerată impun măsuri restrictive și de protecție atât din punct de vedere cantitativ (dimensionarea exploatărilor de extracție a apei), dar mai ales calitativ. Cunoașterea mediului subteran, și mai ales a acviferelor și a caracteristicilor acestora poate fi baza pe care cadrul legislativ se poate construi.

41. Probleme cauzate de depozitele de deșeuri
Infiltrarea levigatului reprezintă principala sursă de poluare.

42. Hazard Vulnerabilitate Risc redusa foarte redusa Mare Joasa
Foarte mare
mare
redus
Moasrte redus
mediu
Evaluarea riscului de contaminare al apelor subterane tinand cont numai de efectele suprapuse ale hazardului si vulnerabilitatii
foarte jos

43. Aspecte calitative ale apelor subterane
Legea apelor (107/ 1996)
Normative
Ordinul MMGA 589/ pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea activităţii de certificare a unităţilor specializate în elaborarea de studii, proiecte, execuţie de lucrări, consultanţă în domeniul gospodăririi apelor şi documentaţii tehnice pentru obţinerea avizelor şi autorizaţiilor de gospodărirea apelor ;
HG 930/  pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică;
Ord. MMGA 661/ privind aprobarea Normativului de conţinut al documentaţiilor tehnice de fundamentare necesare obţinerii avizului de gospodărire a apelor şi a autorizaţiei de gospodărire a apelor ;
Ord. MMGA 662/ privind aprobarea Procedurii şi a competenţelor de emitere a avizelor şi autorizaţiilor de gospodărire a apelor.
ORDIN Nr din 20 aprilie 2011 pentru aprobarea Instructunilor privind delimitarea zonelor de protectie sanitară si a perimetrului de protectie hidrogeologică
European
Directiva Cadru Apa 2000/60/EC
Directiva Ape subterane C6-0382/2006

44. Fluctuații ale nivelului apei subterane – studiu de caz - Bucuresti

45. Efectul de barieră al construcțiilor subterane asupra acviferelor
Atunci când un tunel interferează cu apa subterană pot apare probleme :
curgerea apei către tunel, (in special dacă este sub presiune, poate determina încetinirea sau chiar întreruperea execuției);
scăderea nivelului apei subterane modifică regimul de curgere al apei subterane, ceea ce afectează curenţii de suprafaţă şi/sau ecosistemele.
variații importante ale nivelului piezometric amonte de barieră;
creșterea vitezei de curgere pe sub barieră.

46. Probleme de subsidență
Scăderea nivelurilor apelor subterane poate induce la nivel local sau la nivel regional fenomenul de subsidență. Acest efect poate fi provocat atât de pomparea directă a apei cât și de construcția structurilor subterane ce acționează ca drenuri sau formeaza bariere pentru fuxul natural de curgere;
Subsidenta, care este un fenomen ireversibil ce poate avea o extindere regională, atunci când este cauzată de pomparea excesivă;
Subsidența este cauzată de catre factorul antropic, prin diverse acțiuni pe care le desfășoara:
Infiltrații locale de apă;
Extragerea necontrolată a apei subterane;
Exploatări miniere.

47. Relația structuri urbane (subterane) – Acvifer
Elementele naturale şi antropice ce intra în contact cu apa subterană în zona municipiului Bucuresti:
Lacul Morii: Suprafața de circa 2.2 km2 şi un volum de apă înmagazinat de 15 mil m3, cu o adâncime maximă de 11 m, amplasat în amonte de Şoseaua Ciurel;
Caseta colectoare de ape uzate şi meteorice pe o lungime similară cu râul Dâmboviţa;
Tronsoanele liniilor de metrou;
Reţeaua de alimentare cu apă;
Reţeaua de canalizare.