1. Evolutia istorica a banilor
Inainte
Prima pagina

2. Punct de plecare: SCHIMBUL.
TROC
MARFA-ETALON pentru masurarea altor marfuri (bucati de metal, piei, blanuri, animale s.a.)
METALE PRETIOASE
Sec VII-VI I.Hr. MONEDE DIN METALE PRETIOASE
“Tipizate” de o anumita greutate, puritate si marcate cu semne distinctive pentru a fi recunoscute .
Dupa Herodot, “baterea” primelor monede se realizeaza in sec. VII-VI I.Hr..
Tranzactii mici: monede din metale ordinare.
Sec. al-XVI lea BANCNOTELE (biletul de banca sau moneda-hartie)
Primele bancnote – emise in Olanda sub forma unor bilete ce confirmau depozitarea si angajamentul bancii de a restitui la cerere cantitatea corespunzatoare de piese metalice depuse.Cu timpul, emisiunea de moneda sub forma de piese metalice si bancnote au devenit prerogativa exclusiva a bancii centrale denumite si banca de emisiune, iar pana la Primul Razboi Mondial circulau paralel.
Inapoi
Inainte
Prima pagina

3. Dupa 1920 emisiunile monedelor din metale pretioase au devenit exceptii. Convertibilitatea bancnotelor si monedelor din diferite aliaje in metale pretioase sau piese din aceste metale a devenit tot mai rara.
Dupa 1971 convertibilitatea bancnotelor in metale pretioase este eliminata.
MONEDA SCRIPTURALA (bani de cont)-sub forma unor inscrisur in conturi bancare.
IN PREZENT : Bani (moneda) = moneda metalica , bancnota, moneda scripturala si alte instrumente avand forme si denumiri specifice, diferite de la tara la tara, care sunt general accepte ca mijloace pentru schimburi si plati intr-un spatiu economic dat.
Inapoi
Inainte
Prima pagina

4. Functiile banilor
Inapoi
Inainte
Prima pagina

5. Evolutia istorica a banilor in Romania
Inapoi
Inainte
Prima pagina

6. La inceput a fost trocul…
La inceputuri, vanatori sau culegatori, toti schimbau marfa contra marfa, trocul realizandu-se spre sfarsitul descompinerii comunei primitive…
Inapoi
Inainte
Prima pagina

7. Descopeirea metalelor
Odata cu descoperirea modului de topire a metalelor si nemetalelor si de confectionare din acestea , a uneltelor de lupta si de munca,un rol foarte important de echivalent in cea mai simpla forma de comert aveau sa il indeplineasca tocmai aceste metale/nemetale,incepand cu arama si bronzul si terminand cu aurul.
Inapoi
Inainte
Prima pagina

8. Coloniile grecesti
Concomitent cu intensificarea relatiilor de schimb in natura,primele forme de trecere de la marfa bani la moneda de pe teritoriul tarii noastre s-au realizat pe litorlul Marii Negre, in orasele create in perioada colonizarii grecesti.
Inapoi
Inainte
Prima pagina

9. Drahma… cea mai veche!
   Primele forme de schimb monetar pe actualul teritoriu al ţării noastre apar la sfârşitul epocii bronzului .
Drahma de la Istros (cca. 480 î.Cr.) este cea mai veche emisiune monetară din spaţiul românesc.
Inapoi
Inainte
Prima pagina

10. Alte monede..
Drahmelor histriene li se adauga drahmele de argint,staterii din aur(fig.dreapta sus),tetradrahmele de argint(fig. dreapta jos), iar in regiunile geto-dacice, staterii si tetradrahmele.
Inapoi
Inainte
Prima pagina

11. Sistemul monetar geto-dac
Sistemul monetar geto-dac apare prin imitarea combinată a diferitelor tipuri de monede greceşti de mare circulaţie. Primele monede geto-dacice sunt datate în jurul anului 300 î.Cr., iar sfârşitul monetăriei dacice este plasat în
sec. I î.Cr.
Inapoi
Inainte
Prima pagina

12. Sub Imperiul roman…
   În secolul al II-lea î.Cr. în Dacia a pătruns masiv denarul republican roman,fapt ilustrat de marele număr de tezaure descoperite. După cucerirea Daciei, denarul imperial roman (fig. stanga)este moneda oficială în noua provincie.
Inapoi
Inainte
Prima pagina

13. Dupa retragere…
Pătrunderea monedei romane continuă în spaţiul fostei provincii Dacia şi în zonele extracarpatice adiacente şi după retragerea administraţiei şi armatei romane de la nord de Dunăre (271 d.Cr.). In fig. dreapta:Solidus Anastasius( ).
Inapoi
Inainte
Prima pagina

14. Moneda bizantina
   În zorii evului mediu, moneda bizantină preia funcţia de instrument de schimb în ţinuturile româneşti, rol îndeplinit până în secolul al XIV-lea. După anul 1000, tot aici au început să circule şi monedele statelor suverane vecine.    
Inapoi
Inainte
Prima pagina

15. Ducat de aur, moneda de 10 ducati de aur, moneda de 3 grosi de argint, taleri de argint.
Gros de argint, dublu gros de argint, jumatate de gros de bronz, dinar de argint, taler de argint, salau de arama.
Tara Romaneasca: monede emise intre sec. XIV-XVIII
Moldova: monede emise intre sec. XIV-XVII
Transilvania: monede emiese intre sec. XVI- XVIII
Ducati de argint, dinari de argint, bani de argint, silingi de bronz.
Inapoi
Inainte
Prima pagina

16. Monede straine care au circulat pe teritoriul romanesc
Dinar de argint, aspru de argint, dinar banal de argint, ducat de aur, gros de argint, ducat-florin de aur, dinar unguresc de argint, altan-zlot turcesc de aur, taler leu olandez de argint, ducat olandez de aur (sec. XIII-XVI), taler olandez de argint, teston de argint, piastru turcesc de argint, monede de 20 de Kreutzeri (sfant austriac) de argint, mahmudea de aur, icosar de aur, ducat unguresc de aur, moneda de 100 de franci de aur, ducat (galben), austriac de aur (sec.XVII-XIX).
Inapoi
Inainte
Prima pagina

17. Prima emisiune monetara
Leul - moneda nationala
  La 22 aprilie 1867 a fost adoptată "Legea pentru înfiinţarea unui sistem monetar şi pentru fabricarea monedei naţionale ". guvernul român din vremea respectivă comandând baterea monedelor, în valoare totală de de lei, la fabricile Watt & Co. şi Heaton din Birmingham (Anglia).
Prima emisiune monetara
În legea menţionată, publicată în « Monitorul », Jurnal oficial al României nr. 89, din 22 aprilie/4 mai 1867, se preciza: ’’Cinci grame argint, din care 835 din argint fin şi 165 din aliaj, compun unitatea monetară a României sub denumire de leu (leul se împarte în una sută părţi denumite bani) ’’. La început s-au emis numai monede de aramă, cu valoarea nominală de 1, 2 , 5 şi 10 bani.    
La 3 martie 1870, o dată cu înfiinţarea Monetăriei Statului, au fost prezentate publicului monedele omagiale de 20 lei din aur şi de 1 leu din argint. Acestea au fost primele monede pe care apare denumirea "leu".    
Declanşarea războiului de independenţă a condus la o criză de numerar, soluţionată prin emiterea de bilete ipotecare. Aceste bilete sunt considerate primele bancnote româneşti.
Inapoi
Inainte
Prima pagina

18. în anul 1935, mai precis în luna februarie, s-a hotărât prin lege înfiinţarea (reînfiinţarea) unei monetării a statului - Monetăria Naţională -, aceasta având ca principal obiect de activitate producerea de monedă metalică. Cu ajutorul acesteia, volumul emisiunii de monede divizionare a fost majorat, în circulaţie aflându-se în continuare monedele vechi alături  de altele noi.
După preluarea puterii politice de către comunişti (la 6 martie 1945), guvernul a trecut la etatizarea băncilor, la data de 11 august 1948 procesul culminând cu dizolvarea şi trecerea în stare de lichidare a băncilor şi instituţiilor de credit, singurele exceptate fiind B.N.R. şi C.E.C.
Între anii au intrat în circulaţie bancnotele de , , şi 100 de lei, iar după reforma monetară din 1947, bancnota de de lei (1948), cea de 500 de lei (1949) şi biletul de 20 de lei emis de Ministerul Finanţelor (1950). O altă bancnotă de de lei va fi pusă în circulaţie în 1950 de Banca Naţională a Republicii Populare Române, iar Ministerul Finanţelor va emite biletele de 1, 3 şi 5 lei (1952), bancnotele de 10, 25 şi 100 de lei (1952). În 1966, Banca Naţională a Republicii Socialiste România emitea bancnotele de 1, 3, 5, 10, 25, 50 şi 100 de lei.
Inapoi
Inainte
Prima pagina

19. Inapoi
Inainte
Prima pagina

20. Inapoi
Inainte
Prima pagina

21. Inapoi
Inainte
Prima pagina

22. Primii bani de hartie si de …plastic!
Dupa parera cercetatorilor, cele dintai emisiuni de bani de hartie au vazut “lumina tiparului” in China, fiind consemnate de Marco Polo la sfarsitul sec. al XIII-lea. Prima emisiune de astfel de bani de hartie a fost realizata pe teritoriul SUA in anul 1692, in timpul razboiului inpotriva Canadei.Bani de hartie au fost pusi In circulatie si in cursul razboiului de independenta ( ). În Franţa, în 1716, bani de hârtie au devenit biletele de bancă emise de John Law, prin suspendarea convertibilităţii lor în momentul în care afacerile bancare ale acestuia se apropiaseră de faliment. În Rusia, emisiunea de bani de hârtie a avut loc în 1769, iar în 1789, tot în Franţa, apăreau în circulaţie banii de hârtie cu curs forţat. Bancnotele Băncii Angliei şi-au pierdut convertibili- tatea în timpul războaielor napoleoniene, devenind bani de hârtie.  
Inapoi
Inainte
Prima pagina

23. Primii bani de hartie si de …plastic!
Primele bancnote de plastic, mai precis, realizate pe suport de polimer, au fost produse la sfârşitul anilor 1980 în Australia. Suportul de polimer a fost ales ca materie primă la confecţionarea bancnotelor datorită faptului că prezenta numeroase avantaje: materialul se comporta bine în timp (plasticul utilizat rezistă de patru ori mai mult decât hârtia), este mai igienic şi se falsifică foarte greu. Astfel de semne de valori se află în prezent în circulaţie în mai multe ţări, şi anume: Noua Zeelandă, China, Taiwan, Thailanda, Indonezia, Malaysia, Brazilia, Mexic şi
România, primul stat din Europa care a introdus, în anul 1999, asemenea bancnote.  
Inapoi
Inainte
Prima pagina

24. Noile insemne monetare
1 iulie 2005-denominarea monedei naţionale, 1 leu nou devenind de lei vechi; leul nou se va diviza în 100 de bani.
1 ianuarie Banca Naţională a României va începe procesul de retragere din circulaţie a vechii emisiuni de bancnote şi monede româneşti.
Inapoi
Inainte
Prima pagina

25. Pentru a simplifica trecerea ulterioară la euro, bancnotele din noua emisiune au dimensiunile bancnotelor europene şi sunt imprimate tot pe suport de polimer, iar noile monede vor fi confecţionate din aceleaşi materiale din care au fost bătute şi monedele euro, dar, pentru a-i împiedica pe cei certaţi cu legea să folosească monedele la bancomatele din Uniunea Europeană, dimensiunile însemnelor monetare noi au fost stabilite puţin diferit de cele ale euro.
Referitor la adoptarea monedei unice europene, oficialii de la Bucureşti au avansat până în prezent păreri şi date diferite, perioada estimată fiind cuprinsă între doi (cea mai optimistă părere) şi zece ani (sau mai mult, după unii) după intrarea României în Uniunea Europeană. O dată trecut şi acest prag, şi după introducerea euro, românii vor fi pierdut deja leul, ultima lor monedă naţională...
Inapoi
Prima pagina