1. ÎN CĂUTAREA BUNEI GUVERNĂRI
Alina Mungiu-Pippidi eu

2. Integritatea e excepția și corupția regula

3. Democrația e mult mai bună ca autocrația pentru controlul corupției, dar nu suficientă
Numai 58 de țări cu bună guvernare, din care 50 democrații Din 68 de țări foarte corupte, 32 autocrații, iar din 63 mediu corupte, ajoritatea democrații, cu doar 10 autocrații (aici intră și România)
CC lowest tercile
CC mid tercile
CC top tercile
Total
Free 5 27 50 82
Partially free 31 26 3 60
Not free 32 10 47 68 63 58
189

4. Schimbări mici (47 din 200) și ambiguu (22 progres versus 25 regres)
Free
Partially Free
Not Free
Total
Progressed 12 7 3 22
Regressed 11 25 23 14 10 47
World Bank
Control of corruption

5. Progres foarte mic, doar în statele de drept, timp de 15 ani!
Legile nu contează unde nu există domnia legii
Chiar unde există. Slab avans în controlul corupției
Progres foarte mic, doar în statele de drept, timp de 15 ani!
Source: Worldwide Governance Indicators; Freedom House. non-RoL/RoL: countries with WGI “rule of law” scores below/above the sample median; not/partly/ free – corresponding freedom status by Freedom House.

6. De ce așa puțină schimbare. Cinci explicații 1
De ce așa puțină schimbare? Cinci explicații 1. Republicile cele mai corupte au cele mai mute legi (Terențiu)
Mai multe reglementări nu înseamnă mai puțină corupție
Societățile bine controlate sunt sub, nu suprareglemen tate pe integritate- se bazează pe încredere (Sweden, Denmark, Netherlands)

7. De exemplu în restricțiile la finanțarea partidelor, cu cît mai restrictive, cu atîta crește corupția

8. 2. Birocrația- numai țările din Golf și modelul despotului luminat

9. 3. Rolul educației contează numai istoric, ăn rest cerc vicios braindrain, meritocrație

10. 4. Primatul dezvoltării- hm, hm

11. 5. Cercul vicios al inegalității

13. Evoluția contractelor publice de construcții în România
În timpul campaniei anticorupție ( )
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
change
VALOARE
Unic competitor
30,8%
24,1%
21,6%
26,4%
22,4%
12,9%
8,4% ↓↓
Conexiune politică2
23,4%
31,3%
20,3%
16,4%
19,7%
16,5%
13,6% ↓
Captură3
18,5%
11,8%
17,3%
20,9%
21,7%
9,3%
18,6% ↔
Total particularism 52
52,9%
43,9%
53,0%
49,1%
34,0% 40
NUMĂR CONTRACTE
30,1%
27,6%
24,0%
24,2%
17,6%
12,2%
22,7%
21,5%
19,9%
19,3%
17,7%
9,4%
8,5%
8,3%
7,4%
8,1%
7,5%
5,9% 48
45,3%
41,1%
42,7%
43,5%
37,2% 33
Legend: Time series of particularism indicators in Romanian public procurement during intensive judicial anticorruption, , resulting in a decrease by a fifth of problematic transactions; ↓ indicates small change; ↓↓ indicates change over 10%; ↔ indicates no significant change.
Source: Romanian Academic Society,
[1] Single bidding. i.e. only one bid is submitted to a tender on a competitive market.
[2] Political connection. Allocation to a company with political connections (politician shareholder, board member or party donor company, according to digital interest disclosures or donation reports)
[3] Agency capture. Public agency awards 51% contracts or value of total contracts to one bidder.

14. Ghici ghicitoarea mea- Romania sau Bulgaria?

15. De ce nu a mers anticorupția nici unde a mers (ca la noi)?
Prea multe așteptări de la partea legală acolo unde legea nu prea contează
Prea multă anticorupție represivă, ceea ce a dus la instrumentalizare politică și contrareacție (Italia)
Partide de guvernămînt care nu au știu sau nu au vrut să prevină corupția prin reforme administrative și economice, eliberînd competiția
Societatea civilă foarte slabă în domenii strategice, de la educație la sport
Multe oportunități și resurse noi pentru corupție (privatizări, fonduri europene, etc)

16. Cinci recomandări pentru România (www.integrity-index.org)
Inspecția judiciară și numirea procurorilor șefi prin concurs deschis cu candidaturi la CSM, care alege candidatul cel mai bine plasat (short-listing), numirea o pot face M Just sau Președ, sau și mai bine ambii.
Inspecția judiciară la CSM, fără alte organisme de control magistrați
Reforma administrativă cu simplificare proceduri și transparență, inclusiv la regii autonome (Electrica, Gaz, etc), proceduri firme și cetățeni, consumer surveys, etc
Reforma Curții de Conturi (și controlilor pe sectoare, de exemplu în educație) și recrearea răspunderii administrative cu mutarea bătăliei din penal în administrativ și legislație alternativă pregătită pentru viitorul Parlament
Depolitizarea anticorupției