1. Curs 2 (18.10.2017): Analiza discursului, metode şi discipline conexe. Analiza critică a discursului
Analiza discursului public. Curs opţional - Facultatea de Litere - Studii europene (a.u – Sem. I, an II)

2. 1. Analiza discursului
– disciplină definită mai mult în funcţie de obiectul de cercetare; cu tradiţii şi metode diferite; abordări interdisciplinare.
Discurs:
(a) (din perspectivă lingvistică) – unitate de comunicare verbală superioară enunţului.
Presupune: o organizare interioară, coeziune şi coerenţă, context, destinatar, scop.
Alte abordări: discurs = monolog argumentativ; discurs = corespondentul oral al textului; discurs = procesul de constituire a unui text etc.
(b) (din perspectivă sociolingvistică) – tip de limbaj sau de text, cu caracteristici proprii, adaptat unui anume conţinut: discurs juridic, discurs ştiinţific etc.

3. (c) (din perspectivă sociologică, antropologică, filosofică) – ansamblul mesajelor produse de o societate pe o anumită temă, într-un anumit domeniu etc., reflectând anumite cunoştinţe, credinţe şi opinii comune
Ex.: discursul despre familie, despre normalitate, discursul proeuropean etc.
- caracter istoric: variază în timp - M. Foucault
- realitatea socială = construcţie discursivă, produs al discursului
Ex.: criza, tradiţia...
Nu doar limbajul natural: coduri vizuale ş.a.

4. Analiza discursului
- orientată lingvistic: - coerenţa
- orientată social, cultural: - practici discursive – practici sociale
Discipline: pragmatică, sociolingvistică, ştiinţele comunicării, retorică, antropologie socială
Şcoli, direcţii: franceză (D. Maingueneau), anglofonă...

5. Analiza critică a discursului (Critical Discourse Analysis)
Norman Fairclough
Teun A. van Dijk (

6. Ruth Wodak
Paul Chilton

7. - se revendică de la: P. Bourdieu, M. Foucault ş.a.
- studiază relaţiile de putere, de dominare – (re)producerea şi contestarea lor prin discurs
Idei:
- aparat al dominării; inegalitate socială (presupune manipularea generală)
- accesul privilegiat la discurs
- rolul elitelor (responsabilitate)
Teme predilecte:
- rasism, problema imigraţiei, prejudecăţi etnice

8. van Dijk, T A. , 2000: „The Reality of Racism
van Dijk, T A., 2000: „The Reality of Racism. On analyzing parliamentary debates on immigration”, în Guido Zurstiege (ed.), Festschrift. Für die Wirklichkeit (= Festschrift for Siegfried Schmidt), Wiesbaden, Westdeutscher Verlag, 2000, pp. 211–226.
van Dijk, T. A., 2001: „Discourse, ideology and context”, în Folia Linguistica, XXX/1–2, 2001, pp. 11–40.
Preoteasa, Isabela, 2002: „Intellectuals and the public sphere in post- communist Romania: a discourse analytical perspective”, în Discourse & Society, 13, pp. 269–292.
- Patapievici
- dezinteres pentru „dreptatea socială”

9. 3. Metode cantitative şi calitative
Analiză de conţinut şi analiză a discursului
Corpusul
Studii comparative

10. 4. Cadrul de analiză
- importanţa contextului - importanţa implicitului - atenţie asupra limbajului - atenţie asupra detaliului

11. 4.1. Caracterizarea discursului
Dell Hymes: S.P.E.A.K.I.N.G.
Setting and scene
Participants
Ends
Act sequence
Key
Instrumentalities
Norms
Genre

12. A. Situaţia de comunicare
(a) context: moment, loc, “scenografie”; bază cognitivă, opinii dominante etc.
(b) canalul de comunicare (ex.: faţă în faţă, prin mass-media scrisă sau audiovizuală)
(c) participanţi: accesul la discurs; poziţia şi rolul în constituirea discursului; relaţii, raport de forţe, roluri sociale;
(d) scop, intenţie
(e) istoric („istorie conversaţională”)
- date exterioare / - manifestarea lor în discurs

13. B. Desfăşurarea discursului
(a) temele discursului; conţinutul
(b) tipul de discurs („genul discursiv”); regulile de interacţiune
 orale/scrise; instituţionale/spontane; monologale/dialogale; limbaj exclusiv verbal/forme mixte
- conversaţie familiară; conversaţie medic-pacient; talk-show; dezbatere parlamentară; interviu; dialog profesor-elev; comentarii on-line; discurs politic; predică; buletin meteorologic;
- petiţie, scrisoare particulară; editorial, ştire, nuvelă, poezie, articol ştiinţific, dicţionar; referat, proces-verbal; anunţ publicitar; mesaj de ; mesaj telefonic

14. (c) construcţia discursului; organizarea textului
- argumentativă, narativă, descriptivă
- scheme specifice de construcţie
(d) acte de limbaj (ex.: aserţiuni, întrebări, acuzaţii...)
(e) registru şi stil

15. (f) gestionarea/ negocierea relaţiilor – interacţiunea socială (formule de adresare/ de politeţe); politeţe / agresivitate
(g) manifestarea identităţilor
(h) manifestarea opiniilor, a atitudinilor, a emoţiilor
(i) manifestarea intenţiilor
(j) comportament strategic

16. 4.2. Indicii discursive
Formulele de desemnare - nivel de specificitate şi grad de completitudine
Un X a omorât un Y
om – şofer – profesor – ţigan – oltean – primar liberal – fumător....
- asocieri; atitudini, intenţii

17. (b) Formulele de adresare – indicii ale relaţiei şi atitudinii
stimate domnule coleg – măi dragă – bă
(c) Termenii evaluativi şi afectivi
sărmana femeie – vinovata – abuziv arestata

18. (d) Implicitul (presupoziţii, implicaţii, aluzii, limbaj vag)
"Cumetriile dintre anumiţi politicieni şi anumiţi magistraţi trebuie să dispară."
Absenţe, omisiuni
- stabilite prin comparaţie sau prin raportare la context

19. (e) Selecţia unor construcţii gramaticale care indică o anume perspectivă, o preferinţă (ce se spune / ce se omite)
- activ/pasiv, impersonal ; nominalizi
Poliţia a lovit mai mulţi manifestanţi.
Mai mulţi manifestanţi au fost loviţi.
S-au înregistrat mai multe loviri ale manifestanţilor.

20. Exemplu: Ioana Vântu, DEVIAŢII SUBIECTIVE ÎN CONŢINUTUL EDITORIAL, lucrare de licenţă, 2014
Captură Realitatea TV, 25 februarie 2014,22:04- AMBIŢIA LUI PONTA A RUPT USL
Captură Antena 3, 25 februarie 2014,22:05- LIBERALII AU RUPT USL
30 mai 2013
B1 TV: Șeful Antenelor, audiat de DNA
Digi 24: Directorul Antena Group, audiat la DNA
Realitatea TV: Șeful Antena Group la DNA
Antena 3: Antena 1, ţinta procurorilor lui Kovesi