1. Prof. univ. dr. GC Curca Disciplina Medicina Legala si Bioetica UMFCD
ETICA PUBLICARII STIINTIFICE Cursul 1 Norme de buna practica in publicare
Etica publicarii stiintifice se refera la studiul aspectelor morale ale publicarii rezultatelor stiintifice
Prof. univ. dr. GC Curca
Disciplina Medicina Legala si Bioetica UMFCD

2. cercetare si publicare
Observatie > progres medical > nevoia de progres medical > cercetare stiintifica sistematica > plus-cunoastere > nevoia de comunicare stiintifica (ca diseminare si ca verificare) > nevoia de publicare stiintifica
Merit personal
Cariera profesionala
Implinire profesionala
Progres stiintific
Comunitatea stiintifica:
solidaritate, colaborare
Protectia gr. vulnerabile
Neexploatare
Respectul demnitatii umane: CI
Non discriminare
Merit personal
Cariera profesionala
Implinire profesionala
Progres stiintific
Cercetator:
Credibilitate, onestitate
incredere
Politici medicale
Calea morala si etica in stiinta
Norme etice
pentru
cercetare si publicare
Norme legale
pentru
Cercetare si publicare

3. Motive ale incalcarii integritatii in publicarea stiintifica
Cercetator
Comunicarea stiintifica, recunoasterea, socializarea
Orgoliu
Competitie
Succes
Faima
Loc de munca
(angajat, angajator, intreprinzator, industrie)
Avantaje materiale
Implinire
Cariera
Cercetator
Dorinta de a a cerceta si a publica
Dorinta de individualitate
Dorinta de afirmare
Dorinta de i se recunoaste merite
Dorinta de cariera
Dorinta de implinire profesionala
Publicarea: confirmare, comunicare, exprimarea vocii proprii, afirmare, recunoastere, schimbare, integrare in comunitatea stiintitifica, ajutor adus altor cercetatori, pluscunoastere, schimbare, progres stiintific si in specialitate
Motive ale incalcarii integritatii in publicarea stiintifica
Necunoasterea eticii si legalitatii cercetarii si publicarii
Erori de interpretare
Lipsa de timp, graba
Frustrare in raport cu altii si presiunea de promovare
Comoditate
Scurtarea timpului necesar carierei

4. Increderea si loialitatea la baza cercetarii si a publicarii
Increderea si speranta fiecarei persoane din societate ca aspiratiile sale legate de sanatate, implinire, reusita, fericire se vor implini
Increderea societatii ca exista sperante, noi tratamente, implinirea si respectarea standardelor si dorinta de a putea face mai mult din punct de vedere medical si stiintific, de a spori cunoasterea (pluscunoasterea), pentru a prelungi durata vietii, a ameliora calitatea vietii si a veni in intampinarea aspiratiilor umane
Increderea societatii ca fiecare individ este protejat, viata sa este securizata iar aspiratiile sale nu doar o preocupare personala dar si a societatii, o datorie pentru societate.
Increderea societatii ca actul medical se practica egalitarian si echitabil (just)
Increderea cercetatorilor/autorilor ca editurile vor publica rezultatele muncii lor de cercetare spre folosul pacientilor si al stiintei (pluscunoastere, dezvoltare, progres) si al societatii (binele social, durata medie de viata prelungita, calitatea vietii, fericire) si al lor personal (autodezvoltare, recunoastere)
Increderea cercetatorilor/autorilor unii in altii pentru profesionalismul cercetarii si respectul eticii publicarii
Increderea cercetatorilor/autorilor in editori pentru transparenta si obiectivitate in pblicarea rezultatelor muncii lor si in confidentialitate
Increderea editorilor in cercetatori pentru calitatea si corectitudinea activitatii stiintifice si a publicarii ei si in peer review pentru activitatea de triere a calitatii stiintifice, de conservare a eticii publicatiei si a confidentialitatii
Nevoia de cercetare decurge din nevoia de progres al medicinii in implinirea aspiratiilor omului.
Nevoia de publicare a rezultatelor cercetarii (atat a studiilor pozitive cat si a celor negative) decurge firesc din (1) nevoia de comunicare si solidaritate dar si pentru (2) a scurt-circuita redundanta cercetarii astfel incat cercetatorii sa castige resurse si timp. Nevoia de publicare decurge si din () nevoia de a verifica etica cercetarii pe subiectul uman inainte de a folosi si administra rezultatele studiului.
Loialitatea si solidaritatea tuturor membrilor societatii in respectful demnitatii si maximizarea valorilor increderii

5. Cai ale integritatii
Colegialitate in comunitatea stiintifica (interactiuni, comunicari, schimburi)
Onestitate in raportare
Sinceritate in recunoasterea meritelor
Transparenta in conflictele de interese
Protectia subiectilor (uman, animal, vulnerabili)
Acuratete in observatie si analiza
Aderenta la norme si reguli comune
Solidaritate stiintifica
(adaptare dupa Eddington-Einstein, 29 martie 1919, in ref. Institutul de Medicina, 2002)

7. Autoverificarea

8. Cele 4 actiuni corecte de clearence: registration clearance, ethical clearance, patient consent clearance, conflict of interest clearence

9. Declaratie de autor
Declaratie de conflict de interese
Declaratie de publicare redundanta
Declaratie de submisie duplicat
Declaratie de protejare a subiectilor cercetarii uman/animal

10. Preventie Avizul etic Analiza beneficiu/risc CI Peer review
Cerinte uniformizate pentru atribuirea meritului de autorat stiintific
Etica profesionala si ghiduri de publicare
Aderenta la normele etice si legale
(adaptat dupa Scientific Integrity and Ethical Issues in Publishing 2010, International Society of Addiction Journal editors, accesat [

11. Aspecte legislative Legea 206/2004 privind buna conduită în cercetarea științifică, dezvoltarea tehnologică și inovare
Legii nr. 206/2004 privind buna conduită în cercetarea științifică, dezvoltarea tehnologică și inovare
Legea nr. 398/2006 pentru modificarea și completarea Legii nr. 206/2004 privind buna conduită în cercetarea științifică, dezvoltarea tehnologică și inovare. In referire la membrii Consiliului Național de Etică și membrii comisiilor de etică ale acestuia.
Ordonanța nr. 28/2011 pentru modificarea și completarea Legii nr. 206/2004 privind buna conduită în cercetarea științifică, dezvoltarea tehnologică și inovare
Ordonanța nr. 2/2016 pentru modificarea Legii nr. 206/2004 privind buna conduită în cercetarea științifică, dezvoltarea tehnologică și inovare

12. Din cuprinsul legii 206/2004 cu modificari
Art. 2. -
Normele de bună conduită în activitatea de cercetare-dezvoltare includ:
a) norme de bună conduită în activitatea științifică;
b) norme de bună conduită în activitatea de comunicare, publicare, diseminare și popularizare științifică, inclusiv în cadrul cererilor de finanțare depuse în cadrul competițiilor de proiecte organizate din fonduri publice;
c) norme de bună conduită în activitatea de evaluare și monitorizare instituțională a cercetării-dezvoltării, de evaluare și monitorizare de proiecte de cercetare-dezvoltare obținute prin acțiuni din cadrul Planului Național de Cercetare, Dezvoltare și Inovare și de evaluare de persoane în vederea acordării de grade, titluri, funcții, premii, distincții, sporuri, atestate sau certificate în activitatea de cercetare-dezvoltare;
d) norme de bună conduită în funcțiile de conducere în activitatea de cercetare-dezvoltare;
e) normele de bună conduită privind respectarea ființei și demnității umane, evitarea suferinței animalelor și ocrotirea și refacerea mediului natural și a echilibrului ecologic."

13. CERINTE ALE EDITORILOR
CERINTE ALE EDITORILOR. CERINTE UNIFORMIZATE PENTRU MANUSCRISE trimise spre publicare in revistele biomedicale: a scrie si a publica pentru publicatiile biomedicale
ICMJE - International Committee of Medical Journal Editors (Comitetul International al Editorilor de Jurnale Medicale)
Un grup mic de editori de reviste medicale s-a reunit neoficial in Vancouver, Columbia Britanică, in 1978, pentru a stabili normele privind formatul manuscriselor prezentate in revistele lor.
Acest grup a devenit cunoscut sub numele de Grupul Vancouver. Cerintele lor privind manuscrisele, care includ formatul referintelor bibliografice elaborate de Biblioteca Natională de Medicină, au fost prima data publicate în 1979.
Grupul Vancouver s-a dezvoltat si a devenit Comitetul International al Editorilor de Reviste Medicale (ICMJE - International Committee of Medical Journal Editors), care se reuneste in fiecare an.
ICMJE si-a extins progresiv aria de preocupări pentru a include principiile etice referitoare la publicarea în revistele biomedicale.
ICMJE a publicat mai multe editii ale Cerintelor uniformizate.
Revizie din 2010 [

14. SUSTINEREA TRANSPARENTA A STUDIULUI SI A PUBLICARII

15. 1. Conflictul de interese
Unde sunt banii si grupurile de interese?
Cine sponsorizeaza?
Cum/cu ce sustin/sustine?
Pe cine sustine? “Pet theories”, interese financiare (angajare, actionariat, plati, consultanta)
Tipuri
Potential(neinfluentat dar suspectat a fi influentat)
Actual (necesar influentat)
Consumat (implinit)
Se cauta si se verifica [1]
intersectia dintre interesele entitatilor comerciale si ale participantului in mod direct, personal
intersectia dintre interesele entitatilor comerciale si ale unitatii administrative la care este afiliat participantul
In Multumiri/Aknowledgement este obligatorie declararea surselor de finantare, revizie, sustinere, promovare (Disclosure statement, declaratie de conflict de interese)
Nedeclarare: notificare in revista, posibila retragere a articolului, neincredere in comunitatea stiintifica

16. Editorii, autorii, peer review-uri au obligatia sa isi declare interesele si conflictele. In SUA:
conflicte de interese bazate pe interese de proprietate (> 5 actiuni)
conflicte de interese bazate pe interese financiare de consultanta, taxe –speaker fee- (> USD sau 5% din venitul anual)
alte interese precum patente, interese personale (promovari), politice, intelectuale, religioase [2]
Conflictele de interese apar atunci când autorul (sau institutia unde lucrează), evaluatorul sau editorul are relatii personale sau financiare care ii influentează necorespunzător (preferential) actiunile, deciziile, pozitiile stiintifice (astfel de relatii sunt cunoscute si sub numele de angajamente duale sau conflicte de loialitate) [1]
Conflictele pot apărea, însă, si din alte motive, precum relatiile personale, concurenta universitara si ambitiile intelectuale.[1]
Conflictele pot afecta concluziile. Efectele asupra cititorului sunt subevaluate.
Wistle blowing: lipsa de comunicarea problemei. Se constata o rata redusa de raportare. In general revistele nu au politici coerente privind declararea conflictului de interese [2]

17. Cat declara autorii conflictul de interese?
Cat de des sunt in conflict de interese autorii?
25% dintre cercetatorii din US au primit fonduri farmaceutice (sponsorizari, taxe de consultanta, etc.).
50% au primit “cadouri rezultate din cercetare” (prime, etc.)
Din analiza 789 articole in marile reviste medicale : 1 din 3 autori principali aveau interese financiare in cercetare (patente, taxe, consultante, functii in conducerea revistei)
Din Bekelman JE, Li Y, Gross CP. Scope and impact of financial conflicts of interest in biomedical research. A systematic review. JAMA 2003; 289:
Cat declara autorii conflictul de interese?
Din 3642 articole in anul 2001 in: Annals of Internal Medicine, BMJ, Lancet, JAMA, New England Journal of Medicine la 52 (1.4%) au fost declarate conflicte de interes .
Din Hussain A, Smith R. Declaring financial competing interests: survey of five general medical journals. BMJ 2001;323:263-4.

18. CONFLICTUL DE INTERESE DIN PERSPECTIVA LEGALA
Conform OECD (Organizatia pentru Dezvoltare si Cooperare Economica) conflictul de interese (potential, actual, consumat) implică un conflict între datoria faţă de public şi interesele personale ale unui oficial public. Conflictul de interese apare atunci când interesele oficialului public ca persoană privată influențează sau ar putea influenţa necorespunzător îndeplinirea obligaţiilor şi responsabilităţilor oficiale publice (Managing Conflict of Interest in the Public Service, disponibil la adresa web [
Conf. legii Monitorul Oficial, Partea I, nr. 598 din 25 iulie 2017 republicare Legea nr. 193/2017 pentru modificarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal.
„Folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane Art – (1) Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a îndeplinit un act prin care s-a obţinut un folos patrimonial pentru sine, pentru soţul său, pentru o rudă ori un afin până la gradul II inclusiv, se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică pe o perioadă de 3 ani. (2) Dispoziţiile alin. (1) nu se aplică în cazurile în care actul sau decizia se referă la următoarele situaţii: a) emiterea, aprobarea sau adoptarea actelor normative; b) exercitarea unui drept recunoscut de lege sau în îndeplinirea unei obligaţii impuse de lege, cu respectarea condiţiilor şi limitelor prevăzute de aceasta.”
Alineatul (1) al articolului 308 CP se modifică şi va avea următorul cuprins: „Art – (1) Dispoziţiile art. 289 – 292, art. 295, art. 297 – 300 şi art. 304 privitoare la funcţionarii publici se aplică în mod corespunzător şi faptelor săvârşite de către sau în legătură cu persoanele care exercită, permanent ori temporar, cu sau fără o remuneraţie, o însărcinare de orice natură în serviciul unei persoane fizice prevăzute la art. 175 alin. (2) ori în cadrul oricărei persoane juridice.”
Facem mentiunea ca prin hotararea curtii constitutionale, medicii din sistemul public sunt considerati functionari publici.
INCOMPATIBILITĂŢILE DIN PERSPECTIVA LEGALA. Incompatibilitățile reflectă acele situații în care un oficial public ocupă mai multe funcții în același timp, deși acest cumul este interzis de lege (legea 161/2003)
ANI Ghid privind incompatibilitățile și conflictele de interese [

19. 2. Cine a realizat munca (autoratul)?
Cine este autor? In ce ordine?
1.SA DECLARAM! Declaratii de autor de la toti autorii (authorship declaration)
2.SA RESPECTAM MERITUL CELORLALTI!
3. SA RESPECTAM NORMELE, CRITERIILE
(criteriile ICMJE, legea 206/2004)
Autori fantoma (ghost authors)
Autori invitati (guest authors)
Schimbarea ordinii autorilor

20. AUTORAT CORECT: 3 conditii simultane (ICMJE)
1) contributii substantiale la:
Conceptie si design
sau
Achizitie de date
Analiza si interpretare a rezultatelor +
2) redactarea
revizuirea critica a articolului ce implica o contribuie importanta la continutul intelectual
3) aprobarea finală a versiunii ce urmează a fi publicată (TOTI)

21. Un autor trebuie sa-si asume responsabilitatea pentru cel putin o componenta a lucrarii (care ii apartine in totalitate) si sa fie capabil sa ii identifice pe cei care raspund de fiecare parte a lucrarii.
Daca va intrebati asupra unei anume persoane daca are merit pentru a fi autor al acelui articol sa va raspundeti la intrebarea “Cum ar fi aratat articolul fara contributia sa?”
Autorat si contributie (Contributie activa v. contributie pasiva) Confuzie intre contributie si autorat ceea ce face pe cel in cauza sa se pretinda parte in autorat cand de fapt are doar contributie active sau pasiva
ex. chirurgul care opereaza si pe a carui operatie se realizeaza statistica) dar care nu a scris nimic pentru articol, nu a verificat nimic
Ex. Profesorul sau seful de laborator care ofera baza de cercetare pentru studio dar din nou care nu a scris nimic pentru articol, nu a verificat nimic

22. Autorii principali. Cine este primul intr-un articol?
In 10% din articole aceasta intrebare produce controverse si conflicte (Martinson, B. C., Anderson, M. S. & de Vries, R. Nature 435, 737–738 (2005).
Autori principali: primul autor, ultimul autor, autorul corespondent.
PRIMUL AUTOR (senior author) este de obicei postdoc-ul sau studentul care imagineaza studiul, are ideea, ii revine creativitatea, originalitatea studiulului, cel care conduce studiul, si cel care scrie draftul articolului .
Este dificil a spune pentru cei din pozitia 2-(n-1) care este contributia lor (Amber Dance. “Authorship: Who's on first?” Nature 489, (2012) doi: /nj a, Published online 26 September 2012, This article was originally published in the journal Nature)
Vulnerabilitatea celui tanar (a primului autor)
Se afla sub presiunea reusitei pentru a-si contrui o cariera si a-si afla un loc, sa se incadreze in termene (posdru, etc.), ii este frica sa nu i se ia ideea, sa nu esueze ipoteza
Are de atribuit job-urile autoratului pentru a forma echipa de cercetare cu care isi va verifica ipoteza
Este tanar si lipsit de experienta

23. Sistemul Stephen M. Kosslyn de desemnare transparenta a primului autor (John Lindsley Professor of Psychology Harvard University) [
1. Ideea studiului (250 puncte) 2. Design-ul de studiu (100 puncte) 3. Experimentul daca exista (100 puncte) 4. Punerea in practica a ideii si design-ului (100 puncte) 5. Analiza datelor (200 puncte) 6. Scrierea articolului (250 puncte) Cheia alocarii juste a autoratului primului autor = minim 500 p Dupa ce toti autorii calculeaza cu transparenta meritul primului autor raman foarte putine cazuri de contestatie.

24. In stiintele medicale, cel in al carui laborator se desfasoara cercetarea sau al caruia este cazul, etc. este ULTIMUL AUTOR daca intruneste si restul conditiilor de autorat.
Senior author-ul este de obicei cel ce are experienta profesionala si academica cea mai mare; de obicei este AUTORUL CORESPONDENT si ii lasa autorului principal (tanarului/tinerei) intietatea de a scrie primul draft
Autorul corespondent este cel ce preia intreaga corespondenta cu editura, cu peer-review-ul dar si toate raspunsurile datorate in caz de intrebari. Este cel care stie tot despre articol si in acelasi timp cel care are metoda si atitudinea pentru a purta corespondenta.
Pentru stabilirea autoratului dar si a ordinii autoratului trebuie sa aiba loc o intalnire directa a potentialilor autori (o discutie confrontationala): cu cat are loc mai devreme cu atat mai bine (o organizeaza primul autor sau cel care tinteste aceasta pozitie intrucat indeobste ideea si design-ul ii apartin si astfel are dorinta de a-si pastra aceasta autoritate).
Pentru a putea mai usor sa obtineti un agrement intre autori cu privire la locul ocupat, atunci cand aceasta apare dificil de obtinut un astfel de agrement, apelati la un supervizor sau un coleg pentru o opinie sau pentru a media intre autori (de obicei se prefera doi astfel de colegi pentru mai multa obiectivitate (Amber Dance, Nature 2012). “Authorship agreement” se va redacta dupa intelegere
Numarul mediu de autori/articol 3,6
Numarul maxim de autor/articol in 18 pagini 2512 autori [Precision Electroweak Measurements on the Z Resonance. – Physics Report 427[5-6]: (2006).

25. CINE SE TRECE LA MULTUMIRI ?
Multumirile sunt obligatorii. Nimeni nu poate efectua astazi un studiu care finalmente se concretizeaza cu articol stiintific fara sa fi fost ajutat. Un articol fara multumiri este netransparent
Toti colaboratorii care nu întrunesc criteriile de autor trebuie amintiti în sectiunea „Multumiri/Acknowledgement”. [1]
La multumiri trebuie mentionate următoarele categorii de persoane care au ajutat:
Sef de departament, disciplina /sef lab /sef sectie care NU are nici o contributie la studio/articol si realizarea acestuia
A facut rost de finantare sau a sprijinit financiar studiul
A oferit suport general, logistic (nu a fost impotriva)
A adus material bibliografic, materiale diverse sprijinind studiul sau le-a cercetat
A colectat date
A oferit suport tehnic (tehnoredactare, dactilo, traducere, etc.)
A ajutat tehnic la cercetare (asistent laborator, etc.)
A colaborat si poate chiar avea merite in autorat dar nu doreste sa devina autor in sensul ca nu doreste sa participle la redactarea lucrarii (ex. nu are timp sau preocupare sa conceapa, sa redacteze ori sa verifice).
Unii recomanda pentru acest grup constituirea contributorilor care se vor trece inainte de grupul celor carora se multumeste. Inainte de multumiri, se poate introduce “au contribuit prin sprijinul lor nemijlocit…multumesc colegului X care a contribuind prin revizia sa …”
A avut cazuistica sau a ingrijit pacientii si care nu doreste sa devina autor in sensul ca nu doreste sa participle la redactarea lucrarii. Daca doreste sa devina autor se va implica in redactare si atunci va ocupa ultima pozitie intre autori [1]

26. Prepublicarea; publicare anterioara; publicare redundanta (secundara)
ICMJE NU considera PUBLICARE ANTERIOARA SAU PREPUBLICARE [1]:
rezultatele publicate in registrele de studii clinice
abstracte, rezumate structurate cu tabel sau figura, rezultate partiale la conferinte, prelegeri, dezbateri, etc.; acestea se considera a fi forme de mesaj, anunt, prilej de comunicare si de discutii stiintifice care sunt benefice unei conferinte pentru ca astfel s-a diseminat informatia si unei reviste pt. ca aduce audienta stiintifica catre editura, audienta doritoare sa citeasca tot studiul ce a fost comunicat la conferinta, etc.) [1]
sustineri orale, postere la reuniuni stiintifice sau articol partial ce a fost prezentat in cadrul unei reuniuni stiintifice sau a carui publicare este in studiu pentru prezentare la congress pentru ca disemineaza informatia ATENTIE: comunicarea nu este in extenso. Daca se publica in cartea congresului nu se mai poate publica intr-o alta revista
un articol care a fost refuzat de o alta revista

27. NLM (National Library of Medecine) nu considera traducerile ca fiind o “republicare” si nu citeaza si nici nu claseaza traducerile cand articolul original a fost publicat intr-o revista medicala indexata in MEDLINE.
Publicarea datelor complete, a cercetarii largite si finalizate este in interesul jurnalelor
ICMJE solicita ca autorul ar trebui sa includa o notificare care precizeaza faptul ca rezultatele nu au fost inca publicate intr-o revista recenzata.
Cand un autor trimite un articol , el trebuie sa dea editorului o declaratie completa, in care sa indice toate manuscrisele trimise si rapoartele anterioare (aici sunt incluse si prezentarile la intruniri, manifestari, etc. fara ca aceasta sa opreasca publicarea dar functionand ca o proba de transparenta)[1]

28. PUBLICAREA SECUNDARA [1]
Publicarea secundara (ca republicare), nu este publicare redundanta daca se realizeaza cu acordul editurii si este permisa cu acordul editorului intrucat se adreseaza unui alt grup tinta, in alta limba (posibil), alege sa exprime un mesaj mai puternic intr-o alta limba, nativa, exprima participarea editurii la descoperirea efectuata, etc. (editorul va solicita acordul primei edituri) [1]
Publicarea secundara, in aceeasi limba sau in alta limba, indeosebi in alte tari, este legitima si poate fi chiar benefica, daca sunt respectate urmatoarele conditii :
Aprobarea editorilor din partea celor doua reviste
Prioritatea primei publicari este respectata prin republicarea in a doua revista la un interval de cel putin o saptamana
A doua revista, declara prima publicare. Cititorii sunt informati : ”Acest articol se bazeaza pe un studiu publicat pentru prima data in [titlul revistei, cu toate referintele”
Articolul care va fi publicat secundar se adreseaza unui alt grup de cititori; ar putea fi suficienta o versiune prescurtata.
Anumite tipuri de articole pot aduse la cunostinta unei audiente mai largi. In acest caz, editorii publica, uneori, in mod deliberat, articole care au fost publicate deja in alte reviste, cu acordul autorilor si editorilor acestor reviste (ex. O descoperire importanta, etc. care se aduce astfel la cunostiinta unui alt grup tinta)
Versiunea secundara contine datele si interpretarile din prima versiune.

29. NEVOIA PROTEJARII DREPTURILOR PARTICIPANTILOR LA CERCETARE [2]
Comitete de etica, avize de etica (cerute de editori), consimtamantul informat, respectarea confidentialitatii subiectilor (poze, date) sau a protejarii drepturilor animalelor de studiu in cazul folosirii lor experimentale (materiale, metode explicite)
Se constata ca studiile cu rezultate pozitive au sanse mai mare de publicare, JAMA 2002;287:
Se constata ca trialurile pozitive au sanse mai mari de publicare si de publicare mai rapida. Stern and Simes BMJ 1997;315:
De asemenea studiile sponsorizate ale companiilor au sanse mult mai mari sa fie acceptate spre publicare fata de cele nesponsorizate sau cu alti sponsori. (OR 4.05: 95% CI ) Joel Lexchin, Lisa A Bero, Benjamin Djulbegovic, and Otavio Clark. Pharmaceutical industry sponsorship and research outcome and quality: systematic review BMJ, May 2003; 326:
Unde mai este locul studiilor si articolelor negative? Cercetarea stiintifica este transparenta, etica, utila societatii numai daca se publica si studiile negative care devin o obligatie (DoH)
Declaratia de la Helsinki 2013: “Research Registration and Publication and Dissemination of Results.
Art. 35. Every research study involving human subjects must be registered in a publicly accessible database before recruitment of the first subject.
Art. 36. Researchers, authors, sponsors, editors and publishers all have ethical obligations with regard to the publication and dissemination of the results of research. Researchers have a duty to make publicly available the results of their research on human subjects and are accountable for the completeness and accuracy of their reports. All parties should adhere to accepted guidelines for ethical reporting. Negative and inconclusive as well as positive results must be published or otherwise made publicly available. Sources of funding, institutional affiliations and conflicts of interest must be declared in the publication. Reports of research not in accordance with the principles of this Declaration should not be accepted for publication. (s.n.)

30. Exista trei sisteme “blinded” [2]:
PEER REVIEW-UL
Exista trei sisteme “blinded” [2]:
Sistemul in care review-urii sunt necunoscuti autorilor
Sistemul in care autorii sunt necunoscuti review-urilor
Sistemul multiplu (dublu)
Asumarea de catre editori a unuia dintre sisteme (blinded, non-blinded, multiple) si comunicarea acestuia cu transparenta este o obligatie morala a editorului [2]
Peer-review just si fara subiectivism este de dorit
Confidentialitate asupra ipotezei de lucru, rezultate, etc.
Editorii sa nu se implice in deciziile editoriale ale review-urilor devine o obligatie [2]

31. Referentii si membrii editurii trebuie sa respecte drepturile autorilor. Ei nu au voie sa discute public lucrarea sau sa-si insuseasca informatii din lucrare inainte de publicarea ei. [1]
Referentilor nu trebuie sa li se permita sa faca copii ale manuscriselor pentru dosarele lor si trebuie sa li se interzica sa dea manuscrisele altor persoane daca nu au aprobarea redactorului coordonator. [1]
Dupa evaluare, referentii trebuie sa inapoieze sau sa distruga exemplarele manuscriselor. [1]
Inchiderea accesului catre staff-ul propriu sau declararea conflictului de interese si indreptarea solutiei spre decizii ale altor pozitii eligibile
Corectiile : errata, retractari, exprimarea ingrijorarii [2]

32. PREGATIREA UNUI MATERIAL PENTRU TRIMITERE spre publicare (ICMJE)[2]
Textul articolelor de observare si experimentare sunt in general (dar nu neaparat) impartite in patru sectiuni: “Introducere”, “Metode”, “Rezultate”, “Discutii”.
Aceasta asa-numita structura “IMRA(nd)D” nu este un format arbitrar de publicatie, ci, mai degraba o imagine directa a procesului descoperirii stiintifice.
Spatierea la doua randuri a tuturor partilor manuscrisului (inclusiv a paginii de titlu, a rezumatului, a textului, a multumirilor, a referintelor, a tabelelor individuale si a legendelor) si marginile generoase permit editorilor si referentilor sa urmareasca textul rand cu rand si sa adauge comentarii si intrebari direct pe text.
Autorii trebuie sa numeroteze toate paginile manuscrisului, incepand cu pagina de titlu, pentru a facilita procesul editorial.
Urmarirea cu atentie a datelor prezentate la “Instructiuni pentru autor”

33. PAGINA DE TITLU [2]
In titlu apar toate informatiile care vor ajuta la identificarea cu usurinta a articolului.
Titlul reflecta continutul. El nu trebuie sa fie
nici prea larg (sectiune de capitol)
nici prea ingust incat:
sa lase in afara sa aspecte ce se dezbat in articol si
sa reduca interesul cititorului (fiind prea specific)
Tiltul trebuie sa permita oricarui cititor sa afle rapid despre ce este articolul si care sunt principalele aspecte ce se comunica prin articol. Este in interesul autorilor sa fie cat mai atractiv si cat mai relevant.
Numele autorilor si apartenenta lor la institutii. Unele articole publica gradul (gradele) universitar cel mai inalt al fiecarui autor.
Numele departamentului (departamentelor) si al institutiilor carora li se atribuie studiul.
Date de contact
Sursa ajutorului financiar sub forma de subventii, materiale, medicamente sau sub toate aceste forme.

34. REZUMATUL [2]
Foarte multi cititori vor citi doar rezumatul: de aceea autorii ar trebui sa se asigure ca rezumatul reflecta cat mai bine continutul articolului
Se prefera rezumatele structurate pentru cercetarile originale si pentru studiile sistematice.
Rezumatul ar trebui sa prezinte:
cadrul studiului (din ce proiect face parte, etc.)
obiectul studiului
ipoteza studiata
procedurile de baza (alegerea subiectilor studiului sau a animalelor de laborator, metodele de observare si de analiza)
principalele rezultate ( sa arate daca este posibil, cat de mari sunt efectele specifice si semnificatia lor statistica)
concluziile principale si sursele de finantare.
Noutatea studiului, articolului trebuie exprimata clar (plusvaloarea): de ce ar citi cineva studiul, articolul?

35. Structura articolului [2]
INTRODUCEREA
Stabiliti contextul sau cadrul studiului (adica natura problemei si importanta ei).
Indicati scopul sau obiectivul cercetarii sau ipoteza de studiu; obiectivul cercetarii este de multe ori definit mai clar atunci cand e sub forma de intrebare.
Atat obiectivul principal cat si cel secundar ar trebui formulate clar.
Analizele de subgrup specificate anterior ar trebui prezentate.
Faceti “introducere” asupra subiectului care este descris in titlu si nu introducere de capitol de carte.
Dati doar indicatii bibliografice care se refera strict la subiect si prezentati date sau concluzii care se refera la studiul prezentat.

36. Metode
Sectiunea “Metode” trebuie sa contina informatiile disponibile la data redactarii planului sau protocolului studiului astfel incat studiul imaginat si realizat sa poata sa fie reproductibil; toate informatiile obtinute pe parcursul studiului apar in sectiunea “Rezultate”. Daca ati pornit cu anumite metode si ati terminat cu altele prin perfectionare, etc. in metode le veti preciza pe primele.
Alegerea si descrierea participantilor
Informatii tehnice
Statistica
Sectiunea Rezultate. Atunci cand datele sunt rezumate in sectiunea “Rezultate”, exprimati rezultatele numerice nu numai sub forma de derivate (de exemplu procente), ci si sub forma de numere absolute de la care au fost calculate derivatele si specificati metodele statistice utilizate pentru analiza lor.
Limitati tabelele si imaginile la cele care sunt necesare pentru explicarea argumentului articolului, a sustinerii ipotezei si pentru evaluarea datelor. Utilizati graficele ca o alternativa la tabelele cu multe date; nu repetati datele in alt sens decat sensul tehnic. Sau date in tabele sau grafice despre acelasi rezultat.
Rezultate

37. Discutii
Sectiunea Discutii. Subliniati aspectele noi si importante ale studiului (plusvaloarea stiintifica) si concluziile care rezulta din ele.
In cazul studiilor experimentale incepeti discutia facand un scurt rezumat al concluziilor principale si apoi in discutii cercetati mecanismele sau explicatiile posibile ale acestor concluzii, comparati si puneti in contrast rezultatele cu alte studii, indicati limitele studiului si studiati consecintele concluziilor asupra cercetarilor viitoare si asupra practicii clinice.
Sectiunea Concluzii. Corelati aceste concluzii cu scopul studiului, cu ipoteza de lucru, cu titlul, adica in concluzii trebuie sa fie tuturor clar daca v-ati atins scopul fixat de la inceput si v-ati verificat ipoteza, etc. sau daca nu (studiu negativ) ce limite ati avut sau care a fost interpretarea pe care o dati nereusitei (ce mai lipseste).
In acest fel oricine va continua studiul pe care l-ati prezentat, chiar daca rezultatele sunt negative pentru dvs., va fi OBLIGAT sa va citeze.
Evitati declaratiile si concluziile categorice care nu sunt indeajuns sustinute de date. Evitati pers. I singular sau plural, eu, noi.
Formulati ipoteze noi atunci cand ele sunt justificate (apreciem, opiniem, formulam ca ipoteza….etc.) , dar mentionati faptul ca sunt ipoteze.
Concluzii

38. SUBMITEREA MANUSCRISULUI [2]
Manuscrisele trebuie insotite de o scrisoare explicativa, care ar trebui sa cuprinda urmatoarele informatii ce constituie toate declaratii pe proprie raspundere:
O declaratie completa catre editor in care sa fie mentionate toate trimiterile si rapoartele anterioare care ar putea fi considerate ca publicare redundanta a aceleiasi lucrari sau a unei lucrari similare. Astfel de lucrari ar trebui citate explicit si ar trebui sa se faca referire la ele in noul articol. Exemplare ale acestor documente ar trebui trimise odata cu articolul pentru a-l ajuta pe editor in evaluarea situatiei (Cover letter).
O declaratie cu privire la relatiile financiare sau la alte relatii care ar putea duce la conflict de interese, daca informatii de acest gen nu exista in manuscris sau intr-un formular al autorului (Conflict of interest clearance).
O declaratie care sa ateste faptul ca manuscrisul a fost citit si aprobat de catre toti autorii, ca au fost indeplinite cerintele dreptului de autor asa cum a fost precizat mai sus in document si ca fiecare autor considera ca manuscrisul reprezinta rezultatul unei activitati oneste. Aceasta declaratie este necesara in cazul in care aceste informatii nu apar in manuscris (Authorship agreement).
Manuscrisul ar trebui sa fie insotit si de acordul de reproducere al documentelor publicate anterior, de utilizare a ilustratiilor deja publicate, de prezentare a informatiilor care pot duce la identificarea persoanelor si de multumiri adresate celor care au contribuit la studiu.
Numele, adresa si numarul de telefon al autorului care raspunde de corespondenta, care raspunde de comunicarea cu ceilalti autori in privinta revizuirii si aprobarii formei finale a manuscriselor, daca aceste informatii nu apar in manuscris. [ ]

39. Metodica de pregatire a textului preluat de la sursa originala: parafrazare, sumarizare, citare directa [1]
Parafraza:
Textul sursei originale se rescrie cu propriile cuvinte si propria structura frazala avand grija de a pastra aceleasi idei si teme ale autorului (in final parafraza are o lungime similara).
Se da credit sursei (se creaza indicatia catre adresa sursei pentru ca aceasta sa poata fi verificata).
Sumarizare:
Textul sursei originale se sintetizeaza si rescrie cu propriile cuvinte aplicand propria structura frazala in jurul catorva idei ale autorului original sau a ideilor sale principale sau a unei sinteze a ideilor autorului original dupa cum doreste autorul (in final sumarizarea are o lungime mai scurta).
Citarea directa (cuvant cu cuvant intre ghilimele, citarea verbatim):
Se preiau intocmai cuvintele autorului.
Se interpune textul intre ghilimele.
[1] [ Actualizat in aprilie 2010 accesat [

40. Exemple de parafraza corecta si incorecta: exercitiul 1
“Scopul meu este sa conving pe toti cei ce gandesc ca metafizica merita studiata, ca este absolut necesar inainte de a continua sa faca o pauza pentru un moment, si, facand abstractie de tot ceea ce a fost deja facut ori cunoscut, sa isi puna o intrebare preliminara: “Este metafizica mai inainte de toate posibila?”
Exemplu 1
Se poate pune intrebarea daca metafizica este posibila inainte de orice intrebare care se adreseaza tututor celor ce gandesc ca metafizica merita studiata.*
Exemplu 2
Dupa Imannuel Kant (1783), mai inainte de orice ar trebui sa ne intrebam daca metafizica este posibila iar daca admitem un raspuns afirmativ, daca noi putem sa gandim in sens metafizic.
Exemplu 3
“Este metafizica mai inainte de toate posibila?” (Kant, 1) Iata o intrebare de la care ar trebui pornit studiul metafizicii.
Exemplu 4
“Este metafizica mai inainte de toate posibila?” [1] este o intrebare celebra de la care ar trebui pornit studiul acesteia.
Referinte bibliografice
1. Immanuel Kant, Prolegomena to Any Future Metaphysics That Will Be Able to Present Itself as a Science, 1783, Print,
*exemplu de abatere, greseala: structural parafraza este corecta, dar este necitata.

41. Exemple de parafraza corecta si incorecta: exercitiul 2
“Muzica rap, spre deosebire de disco si funk, este un nou gen in sine. Disco si funk sunt variatii ale ceva ce exista deja si este chiar familiar, rhythm and blues. Rap music insa este in intregime un nou sunet ceea ce il face adesea neinteles nu numai de catre critici cat si de catre public”
Mtume ya Salaam’s, Estetica Rapului, African American review 29 (2): Summer 1995; 306
Exemplu 1 gresit: “Muzica rap, spre deosebire de disco si funk, este un nou gen in sine”. Rap este un sunet nou adesea neinteles (Mtume ya Salaam’s, 306). Prea aproape de structura frazala a autorului.
Exemplu 2 corect: Dupa Mtume ya Salaam’s (1995), muzica rap este “un nou gen in sine” fiind un sunet nou ceea ce o face sa fie adesea de neinteles pentru oricine asculta.
Exemplu 3 corect: Imi place sa ascult muzica rap pentru ca este ceva cu totul nou. De altfel nu numai eu am aceasta impresie dar chiar si exegeti ai muzicii precum Mtume ya Salaam’s confirma in aceasta muzica existenta unor sunete noi care adesea devin pe cat de incitante pe atat de nefamiliare; ma amuza insa ca ramane la fel de nefamiliara si criticilor [306].

42. Exemple de parafraza corecta si incorecta: exercitiul 3
“Reumatismul articular acut (RAA)  este o boala inflamatorie sistemica ce debuteaza la aproximativ 3 saptamani de la o infectie streptococica a cailor respiratorii superioare.
Boala afecteaza in general copiii intre varstele 5-15 ani, fiind mai rar intalnita la adulti.
Incidenta bolii a scazut foarte mult in tarile dezvoltate, unde infectiile streptococice sunt prompt si corect tratate antibiotic.
Boala ramane insa o problema de sanatate in zonele sarace – ex. Africa, estul si sudul Asiei.”
[1] Dr. Alina Posea, Medic specialist Reumatologie, MedLife Titan, MedLife Favorit, MedLife Unirii
[ accesat in )
Infectiile streptocice ale cailor respiratorii pot sa se complice in evolutia lor dupa circa 3 saptamani de la debut cu RAA.
De obicei boala afecteaza copilul intre 5-15 ani la care imunitatea antistreptococica nu este inca bine consolidata.
Spre deosebire de tarile sarace precum unele dintre tarile africane ori asiatice unde constituie inca o problema de sanatate, in tarile bogate si dezvoltate streptocociile sunt rare astfel incat incidenta RAA si a complicatiilor acestuia sunt in ziua de azi reduse [1].

43. Textul sumarizat
“Reumatismul articular acut (RAA)  este o boala inflamatorie sistemica ce debuteaza la aproximativ 3 saptamani de la o infectie streptococica a cailor respiratorii superioare.
Boala afecteaza in general copiii intre varstele 5-15 ani, fiind mai rar intalnita la adulti.
Incidenta bolii a scazut foarte mult in tarile dezvoltate, unde infectiile streptococice sunt prompt si corect tratate antibiotic.
Boala ramane insa o problema de sanatate in zonele sarace – ex. Africa, estul si sudul Asiei.”
[1] Dr. Alina Posea, Medic specialist Reumatologie, MedLife Titan, MedLife Favorit, MedLife Unirii
[ accesat in )
La copiii 5-15 ani incidenta infectiilor streptocice cu poarta de intrare respiratorie este tot mai redusa in tarile dezvoltate si bogate dar in schimb in zonele sarace din Africa si sudul Asiei continua sa produca probleme de sanatate sub forma complicatiilor ce decurg printre care se numera si RAA cu debut la 3 saptamani de la infectie [1]

44. Textul cu citare directa (verbatim)
Infectiile streptocice ale cailor respiratorii la copil intre 5-15 ani sunt mai rare in tarile dezvoltate si bogate inclusiv complicatiile acestora precum RAA dar asa cum prezinta Alina Posea [1] “Boala ramane insa o problema de sanatate in zonele sarace – ex. Africa, estul si sudul Asiei.”
[1] Dr. Alina Posea, Medic specialist Reumatologie, MedLife Titan, MedLife Favorit, MedLife Unirii [ accesat in )

45. Metode corecte de citare
Citarea este o referire la o sursa publicata sau nepublicata prin care autorul curent da merit autorului original constituind o referinta adica o cale catre lucrarea originala astfel ca toti cei care doresc sa o verifice sau sa se consulte suplimentar sa o poata face
Citarea se efectueaza in text acolo unde se folosesc cuvintele, ideile din textul original cat si la sfarsitul articolului (in subsol) ca referinta bibliografica ori referinta in forma completa pentru a putea fi consultata si accesata (adresa completa a sursei).
DEX referinta = informație pe care o dă cineva cu privire la situația unei persoane
Prin citarea in text se crediteaza meritul pentru creatia originala si se evita plagiarismul pastrand onestitatea stiintifica si intelectuala si astfel devine o citare propiu-zisa; de asemenea se ofera cititorului sansa sa aprecieze soliditatea demonstratiei ori argumentarii autorului dar si posibilitatea ca sa isi formeze propriile opinii, aprecieri independente [4]
Referinta bibliografica NU este propriu-zis o citare intrucat nu reprezinta recunoasterea creditului/meritului acordat ideilor altuia ci doar calea catre aceasta sursa [5] care pentru ca nu este asumata in text ramane pausala, neindividualizata.
[1] [
[2] Gibaldi, Joseph. "Work Cited, References, and Bibliography-What's the difference?". OCLC Online Computer Library Center, Inc. Retrieved 15 March 2012.

46. Metoda de citare si de listare determina forma/stilul de citare
(MLA, APA, CSE)
Stilul de citare se subinscrie in sistemul de referire (referinte).
Exista trei sisteme de referire (referinte) in scopul citarii:
sistemul Vancouver
sistemul Harvard (cu referinte parantetice)
sistemul de citare a numelor (Council of Science Editors, CSE)
Exista mai multe forme ori stiluri de citare in text: mai frecvent APA style, MLA style, Chicago Style, Bluebook, ALWD Citation Manual, ASA style, Oxford, Harvard referencing, Vancouver
Exemplu 2
Dupa Imannuel Kant (1783), mai inainte de orice ar trebui sa ne intrebam daca metafizica este posibila iar daca admitem un raspuns afirmativ, daca noi putem sa gandim in sens metafizic. APA
Exemplu 3
“Este metafizica mai inainte de toate posibila?” (Kant, 1) Iata o intrebare de la care ar trebui pornit studiul metafizicii. MLA (aici, 1 se refera la pagina 1)
Exemplu 4
“Este metafizica mai inainte de toate posibila?” [1] este o intrebare celebra de la care ar trebui pornit studiul acesteia. CSE (aici 1 se refera la referinta bibliografica 1)

47. Sistemul Vancouver citare in text cu paranteze patrate
Se foloseste in stiinte, matematica, inginerie, psihologie, medicina
Este recomandat de Council of Science Editors (CSE) pentru stiinte in general (ex. stiintele vietii intre care stiintele medicale).
Se folosesc numere secventiale in text in paranteze sau superscript care indreapta spre referinte bibliografice in subsolul paginii (footnote) sau catre sfarsitul lucrarii (endnote).
Sistemul cere sau nu referinte bibliografice in functie de formatul prezentarii: formatul complet / format incomplet
Complet: Elisabeth Kübler-Ross, On Death and Dying (New York: Macmillan, 1969, 45–60. )
Incomplet: Kübler-Ross, On Death and Dying 45–60.
Folosirea unui format complet in footnote nu mai implica nevoia de a constitui referintele bibliografice (astfel citarea catre adresa completa a sursei se face o singura data).
Se folosesc paranteze patrate sau superscript in care se introduc numere in ordinea folosirii si aparitiei in text a creatiei originale folosite. Corespunzator acestor numere se constituie referintele bibliografice care refera calea catre aceste surse originale din care s-a luat si s-a folosit pentru prezentare.
In formatul complet folosit de ex. De American Society of Mechanical Engineers (ASME), se prefera parantezele patrate superscriptului.
In texte ale stiintelor umaniste nota de subsol si de sfarsit (endnote) de foloseste mai mult pentru informatie anecdotica si sursa pentru informatie suplimentara iar nu ca loc pentru referinte catre adresa sursei.

48. Sistemul Harvard citare in text tip autor-data intre paranteze rotunde cu virgula intre ele
Sistemul Harvard (sistemul autor-data) implica:
(1) o citare in text de format scurt, autor-data, sub forma referintelor parantetice, in format complet (Kübler-Ross, 1969, p 45–60) sau partial (Kübler-Ross, 1969) care se introduce imediat dupa ce se termina textul citat.
Formatul complet in text poate sa nu mai implice nevoia de referinte bibliografice.
(2) referinta completa bibliografica a sursei la sfarsitul articolului (adresa sursei originale) –de preferat. Referintele bibliografice daca exista sunt listate alfabetic dupa numele autorului original de catre autorul curent.
Referintele in-text pentru publicarea online pot fi ascunse, prezentate numai la dorinta cititorului ca tooltip (infotip, "hover box“).

49. Sistemul de citare a numelor (citation-name), CSE se refera la citare in text cu superscript si referinte bibliografice ordonate
Referintele sunt citate in text cu numere superscript inserate in ordinea bibliografiei ce este adesea sortata alfabetic de catre autor.
Stilul CSE (Council of Science Editors, formerly called the CBE Council of Biology Editors).
Se alege stilul utilizat in disciplina de interes.
CITATION-SEQUENCE (C-S): numere superscript in text care corespund referintelor bibliografice ce sunt listate in ordinea aparitiei din text. Revenirea la aceleasi citari conduce spre repetarea aceluiasi numar.   Exemplu de citare in text: Modern scientific nomenclature really began with Linnaeus in botany1, but other disciplines2,3 were not many years behind in developing various systems4-7 for nomenclature and symbolization  
CITATION-NAME (C-N): numere superscript in text care corespund referintelor bibliografice ce sunt listate in ordine alfabetica pe autor. Exemplu de citare in text : Modern scientific nomenclature really began with Linnaeus in botany4, but other discipline1,5 were not many years behind in developing various systems2-3,6,10 for nomenclature and symbolization  
NAME-YEAR (N-Y): numele autorului si anul publicarii care corespund referintelor bibliografice ce sunt listate in ordine alfabetica pe autor si apoi pe an.   Exemplu de citare in text : By contrast, the several antisera that have been raised against Sp1, a defined RNA polymerase II transcription factor (Kadonaga 1986), stain exclusively the nucleus . . .
Pentru mai multa informatie: Scientific Style and Format: the CSE manual for authors, editors and publishers; Research and Documentation Online guide) [ accesat in

50. MLA se refera la citare in text nume-pagina
Sistemul MLA (The Modern Language Association) utilizeaza un sistem simplu bazat pe documentare parantetica dubla: in text si la bibliografie (Works Cited List) in ordine alfabetica.
A fost dezvoltat de Modern Language Association si este folosit mai ales in stiinte umaniste, arta, studii literare, culturale, drama, teatru, media.
Acest stil foloseste referintele parantetice cu autor-pagina (Smith 395) sau autor-scurt titlu-pagina (Smith, Contingencies 42) catre o lista alfabetica de Lucrari citate (bibliografie) la sfarsitul lucrarii cat si catre note (note de subsol, nota de sfarsit)
In text:
Pentru a identifica sursa (numele si pagina) la sfarsitul propozitiei cand apare o pauza: citarea se pune inaintea punctului de sfarsit al frazei. Fara a repeta: daca apare numele in text, se citeaza doar pagina
Ex. “Dover has expressed this concern (118-21).”, “This concern has been already expressed (Dover ).”
La referinte bibliografice (ex):
Carte:“Nabokov, Vladimir. Lolita. New York: Putnam, Print.”
Capitol in carte: “Ahmedi, Fauzia Erfan. "Welcoming Courtyards: Hospitality, Spirituality, and Gender." Feminism and Hospitality: Gender in the Host/Guest Relationship. Ed. Maurice Hamington. Lanham: Lexington Books, Print. “
Articol: “Hunt, Tim. "The Misreading of Kerouac." “Review of Contemporary Fiction 3.2 (1983): Rpt. in Contemporary Literary Criticism. Ed. Carl Riley. Vol. 61. Detroit: Gale, Print.”
accesat in

51. APA se refera la citare in text (foloseste nume-an)
American Psychological Association: este cel mai folosit stil pentru stiintele sociale
Ex. Publication Manual of the American Psychological Association, (6th ed., 2nd printing). Contributors: Joshua M. Paiz, Elizabeth Angeli, Jodi Wagner, Elena Lawrick, Kristen Moore, Michael Anderson, Lars Soderlund, Allen Brizee, Russell Keck
Citarea de la un singur autor [6]: “From theory on bounded rationality (Simon, 1945)”. Daca numele autorului apare deja in text deja atunci se citeaza doar anul (1945)
Citarea de la mai multi autori: “as has been shown (Leiter & Maslach, 1998)
Citarea unei parti specifice cuvant cu cuvant: “De Waal (1996) overstated the case when he asserted that "we seem to be reaching ... from the hands of philosophers" (p. 218).”
Articol referinta bibliografica:
Ku, G. (2008). Learning to de-escalate: The effects of regret in escalation of commitment. Organizational Behavior and Human Decision Processes, 105(2), doi: /j.obhdp
Stilul APA utilizeaza referintele pe sistem de citare Harvard (citare in text autor, anul; citare la referinte alfabetica).

52. AMA (sistem care se refera la referintele bibliografice) [7,8]
In medicina se folosesc cel mai frecvent sistemul Vancouver, stil AMA, APA, CSE si recomandarile ICMJE (International Committee of Medical Journal Editors), American Medical Association Manual of Style (ultima editie 2010)(Robert Delaney at B. Davis Schwartz Memorial Library, Long Island University.
Norme: Numerotarea in ordinea aparitiei in text. Initialele de la primul, al doilea nume fara spatiu si punctuatie, max. 6 autori (daca sunt > atunci se scriu primii 3 urmati de si altii, et al.)
Exemple:
Carte: Berger S. Allotment gardening : An organic guide for beginners. Devon, England: Green Books, Ltd.; 2005.
Capitol in carte: Coleman E. The new organic grower. In: Kruger A, ed. Gardening When It Counts. Westport, CT: Greenwood; 1995:
Carte electronica: Fatemi SH, Clayton PJ, eds. The Medical Basis of Psychiatry. 3rd ed. Totowa, NJ: Humana Press, Accessed June 4, 2009.
Teza: Feasel K. Profiles of personal agency: Ethnocultural variations in self-efficacy beliefs [dissertation]. Urbana-Champaign, IL: University of Illinois at Urbana-Champaign; 1999.
Articol stiintific: Navarro P, Chambers I, Karwacki-Neisius V, et al. Molecular coupling of Xist regulation and pluripotency. Science. 2008;321(5896): [ Accesat in June 4, 2009
Articol ziar: Dillon S. Education standards likely to see toughening. New York Times. April 14, 2009: A3., Accessed March 13, 2008.
Website: Mayo Clinic Staff. Organic foods: Are they safer? More nutritious? The Mayo Clinic. Published December 20
Blog: Bernstein M. Bioethics Discussion Blog [Internet]. Los Angeles: Maurice Bernstein Jul -[cited 2007 May 16]. Available from:

53. Chicago Style
Chicago Style (CMOS) a fost dezvoltat in The Chicago Manual of Style. Foarte folosit in istorie si economie ca si in unele stiinte sociale. Ramane stilul de baza pentru American Anthropological Association si Organization of American Historians. Chicago style ofera posiblitatea amestecului tipurilor de citare; in-text citation systems cu footnotes or endnotes, inclusiv "content notes"; in-text citation prin numarul paginii (MLA style) sau ca an de publicare (APA style); Autor-data citarile sunt de obicei plasate chiar inauntrul unui semn de punctuatie (Ex. Author, 2013). O exceptie este sfarsitul citarii unui bloc text unde citarea este plasata in exteriorul semnuli de punctuatie.

54. UNDE MAI ESTE VOCEA MEA?

55. Dupa ce ati citat tot, ce va mai ramane?
Cu ce mai apareti in fata celorlalti?
Ce putere mai are vocea dvs. cand o alaturati celorlalti care sunt deja (mai) cunoscuti?
Cum va puteti individualiza?
Munca dvs. este unica prin:
alegerea temei,
alegerea surselor originale,
alegerea ordonarii surselor si a stabilirii relevantei pentru tema aleasa,
verificarea surselor originale,
punctul de vedere propriu: opiniile, argumentele si comentariile proprii
alegerea cazurilor
comentariile asupra cazurilor folosind informatiile de la sursele originale,
verificarea surselor si studiilor pe care le citati,
experienta proprie (daca exista),
forma de prezentare,
metodica si dialectica prezentarii (orale saiu scrise),
recunoasterea meritelor celorlalti si a muncii de echipa

56. 5 cai de a va face auzit si cunoscut
Pentru a va face vocea auzita si in acelasi timp sa citati corect, ganditi ca articolul dvs. este asemenea unui talk-show in care dvs. sunteti moderatorul: sunt prezenti mai multi invitati (sursele documentate), fiecare cu opiniile lui, inclusiv dvs. cu opiniile dvs.: ca moderator aveti rolul sa ii ajutati pe toti sa isi exprime opinia, numindu-I si dandu-le microfonul fara sa ii distorsionati, in egala masura sa va faceti si dvs. auzit dar sa pastrati echilibrul “discutiei”; daca aveti argumente diferite puteti sa le prezentati fara a va insusi argumentele celorlalti si fara a le acoperi vocea.
Daca NU aveti un argument construiti in schimb pentru inceput o structura proprie: cu cat reusiti intr-o masura mai mare sa impuneti o structura proprie cu atat va apropiati de generarea si controlul unui argument propriu
Prezentati structura proprie si argumentul dvs. si decideti/verificati daca sursele va sustin sau respectiv care dintre surse va sustin sau din contra va contrazic. Nu uitati pentru obiectivitate sa pastrati atat sursele suportive cat si cele contradictorii.
Comparati si contrastati propriile argumente, ideile proprii, etc. cu argumentele, opinia/opiniile surselor (autorului original -sursa citata)
Comparati si contrastati opiniile altor autori intre ele, introduceti-va in discutia lor virtuala adaugand propriile comentarii, critici si observatii pe langa cele ale lor;
Pentru moment aveti un avantaj enorm, acela ca ei nu sunt prezenti in articolul dvs in mod fizic. O data insa ce veti publica ei vi se vor alatura sau va vor comenta argumentele (contradictorialitate) si pentru aceasta trebuie sa pastrati etica publicarii si sa nu ganditi ca ei nu exista (ar fi o mare greseala).
Modificat dupa:

57. RECOMANDARI PENTRU A EVITA ABATERILE DE LA ETICA PUBLICARII
1.Cu privire la cercetarea si culegerea datelor
Obtineti consimtamantul pacientului si aprobarea comitetului/comisiei de etica a cercetarii pentru studiul care are la baza publicarea stiintifica
Includeti in rezultate toate studiile, rezultatele, aprecierile
Sa aveti protocolul de cercetare pregatit pentru oricine il cere
Verificati-va munca de mai multe ori
Raportati numerele deopotriva cu procentele
Cereti sfaturi cu privire la statistica sau rugati sa o faca cineva care se pricepe pe care il citati sau ii multumiti
Folositi exprimarea variantei (deviatia standard, intervalele de incredere) probabilitatea (e.g. p-values)

58. Folositi tehnica intentiei de a trata ('intention to treat’)
Faceti distinctia intre analizele primare (planificate) si cele secundare (post hoc)
Folositi tehnica intentiei de a trata ('intention to treat’)
Analiza “Intention-to-treat (ITT)” a rezultatelor experimentului este bazat pe tratamentul initial desemnat iar nu pe tratamentul primit in final.
Scopul este sa se elimine artefactele cercetarii interventionale precum alegerea non-random a unui studiu tip cross-over. Astfel nu se implica nevoia de observare a compliantei si a incorporarii acesteia in analiza. [
Hollis, Sally; Campbell, Fiona (September 1999). "What is meant by intention to treat analysis? Survey of published randomised controlled trials". BMJ 319 (7211): 670–674. doi: /bmj PMC  PMID    [

59. 2.Cu privire la autorat si jurnal (revista)
Stabiliti o sedinta pentru autorat in cadrul unei intalniri (fizice sau electronice) cu membrii echipei de redactare in vederea stabilirii (1) autoratului (cine participa si in ce ordine) si (2) a revistei catre care indreptati articolul.
In acest fel veti cunoaste nivelul de asteptare al fiecarui membru al echipei si nu riscati dezacorduri ori frustrari care se pot intoarce asupra intregii echipe.
Aduceti la discutie pe toti cei ce pot contribui ori au contributii pentru a afla daca doresc sa fie autori. Cine conduce discutia? De preferat primul autor dar uneori este cel mai tanar sau cel care are nevoie de prima pozitie in masura cea mai mare. Cu aceeasi ocazie stabiliti ordinea autorilor afland care este dorinta fiecaruia (are nevoie de promovare, etc.). Stabiliti ca fiecare sa aiba o contributie proprie dincolo de concepere, redactare si verificare. Solicitati aceste contributii si coordonati unirea lor. Indreptati articolul pe masura ce se incorporeaza contributiile fiecaruia catre fiecare autor. In final trimiteti forma finala pentru ultimele revizii la toti.
Verificati copyright-ul
Nu prepublicati (ex. pe website-ul universitatii). Nu publicati in cartea congresului sau daca o faceti nu mai dublati publicarea altundeva
Daca iesiti la conferinta cu studiul comunicati ca poster sau ca oral intr-o forma partiala subliniind nevoia de parteneriat si de echipa.
Alegeti de regula o singura revista tinta
Declarati orice conflict de interese si comunicati-i editorului sursa de finantare

60. 3.Cu privire la fisele de lectura
Tineti fise de lectura. Cititi o referinta de specialitate si apoi inchideti textul. In fisa de lectura parafrazati sau sumarizati cele citite.
Alegeti din tot ce ati scris unul-doua cuvinte pe care sa le scrieti in dreapta sus pe fisa si care functionand ca niste cuvinte trasoare sa va permita sa inserati nota bibliografica in continutul lucrarii dvs. Ordonati-va fisele dupa aceste cuvinte trasoare : ex. introducere; anatomia; patogenia aritmiei, etc.
Trageti o linie pe fisa si dedesubt notati sursa bibliografica completa.
Cand va hotarati sa incepeti sa scrieti adunati toate fisele de lectura la capitolul respectiv. Practic nu mai aveti nevoie de carti si puteti compune textul luand cu dvs. doar fisele de lectura oriunde mergeti. Puteti sa va preluati propriile fise care fiind deja parafrazate si sumarizate nu vor constitui plagiarism. Alegeti unul dintre stilurile de citare MLA, APA, CSE si nu uitati sa citati de doua ori, in text si la referinte unde sa indicati calea completa catre nota bibliografica.
Pastrati calea catre toate referintele web pe care le accesati, baze de date, tabele, etc. astfel incat sa nu va aflati in situatia unor texte utile la care sa fi pierdut referintele.
Nu va aruncati notele sau fisele de lectura niciodata. Oricand le veti putea accesa si uneori informatiile nu se multiplica in mod util atat de repede, in plus veti putea sa va aparati de lipsa intentiei de plagiat sau chiar de plagiat, dincolo de valoarea lor sentimentala.

61. Pastrati separat forma finala de surse precum si notele de draft-uri
Pastrati separat forma finala de surse precum si notele de draft-uri. Constituiti notele (legate de surse), draft-urile care aduna note (legate de surse) si forma finala in care parafrazati, sumarizati si preluati cu ghilimele, toate legate de surse. Pastrati fisele de lectura si drumul catre sursa originala folosita Pastrati sursele in format printat. Pastrati contextul: ideile si sursa impreuna Pastrati tot. Exemple [9]: Giussani DA, Salinas CE, Villena M & Blanco CE (2007). The role of oxygen in prenatal growth: studies in the chick embryo. J Physiol 585, 911–917. (p.911): Citare “The compelling evidence linking small size at birth with later cardiovascular disease has renewed and amplified scientific and clinical interests into the determinants of fetal growth. It is accepted that genes and nutrition control fetal growth; however, prior to this study, it had been impossible to isolate the effect of increases and decreases in fetal oxygenation on the regulation of prenatal growth.” Citare (p.912): Parafraza Embryos at high altitudes were more likely to survive than those at sea level, with the exception of HAHA embryos. University of Guelph Resources: U of G Academic Integrity Tutorial: Plagiarism and Academic Integrity Fast Facts Handout: Available in print or online at

62. 4.Cu privire la pregatirea textului propriu, parafrazare, sumarizare, citare directa [10]
Parafrazati cu atentie fara sa uitati sa efectuati citarea in text
Daca ati pierdut sursa, nu mai folositi textul. Data viitoare protejati sursa ca sa puteti pastra textul dorit. Dati credit mereu la tot ce preluati
Pastrati sursele si etapele parcurse catre textul final: nota si sursa, draftul, revizia, textul final.
O buna parafraza: in literatura se enumera diferite tehnici pentru a contrui o buna parafrazare printre care:
Schimbarea ordinii si structurii frazelor
Folosirea sinonimelor si a altor forme ale cuvintelor
Schimbarea diatezei
Harvard: Harvard Guide to Using Sources , How to Avoid Plagiarism, ©2015 President and Fellows of Harvard College [ accesat

63. Nu recomand “construirea” unei bune parafraze intrucat creste mult riscul de plagiarism: chiar mai mult, “constructia”, “munca” de a schimba textul original daca parafrazarea este insuficienta poate fi apreciat ca o dovada a intentiei, a constituirii folosului si prejudiciului si astfel sa agraveze actiunea si situatia creata.
Recomand sa nu folositi tehnici de buna parafrazare ci sa folositi fise de lectura (fizic sau electronic). Inchideti materialul sursei dupa citire si apoi cautati-va si folositi-va propriile cuvinte pentru parafraza sau sumarizare (intocmindu-va fise de lectura)
Parafraza are risc mai mare de plagiarism (de altfel este mai dificila) decat sumarizarea care este de preferat.

64. Este foarte important sa nu folositi o singura sursa din care sa luati toate sursele (adica un review din care va faceti un review). Este foarte important sa nu folositi o singura sursa din care sa preluati sursele (citare tertiara a sursei care citeaza secundar) ci din fiecare sursa/mai multe surse.
Mergeti sa cautati sursele originale si nu notele, preluarile sau interpretarile secundare despre aceste surse. Ati putea afla ca preluarea este inexacta, incompleta, trunchiata, sau sursa nu se verifica, adresa catre sursa conducand la o cu totul alta sursa decat citarea din text (referinte bibliografice mimetice)
Atentie daca faceti un review, verificati toate sursele din review-ul/articolul “scoala” si adaugati neaparat altele dupa o structura proprie.
Nu pierdeti ori modificati sensul ori ideea autorului: relele practici se refera nu doar la lipsa citarii ci si la distorsionarea ideilor citate !!!
Citati deopotriva in text si la bibliografie

65. Planificati din timp ca sa nu ajungeti in criza de timp si astfel sa scurtcircuitati pregatirea materialului
Fara “cut and paste”: deschideti fisiere noi in care sa introduceti pasajele preluate impreuna cu referinta; pastrati fisierele separat (care devin fise de lectura) si dati-le un nume care sa indrume spre constructia proprie (ex. introducere, patogenie, rezultate, discutii, concluzii, etc.).
Ideea de a constitui un “cut/copy and paste” electronic sau sa lucrati direct pe textul electronic parafrazand/sumarizand si traducand rand cu rand, castiga mult timp dar va creaza patru riscuri :
(1) sa traduceti foarte apropiat si sa realizati o parafraza/sumarizare insuficienta (din graba)
(2) sa plagiati preluand fara sa mai parafrazati/sumarizati (din graba, comoditate)–citarea este nerelevanta in acest caz-
(3) sa inaintati din greseala materialul nerevizuit sau nepregatit, incomplet in locul celui revizuit sau cu block-texte nerevizuite, neparafrazate, slicing
(4) acest material brut electronic sa fie folosit impotriva dvs. aratand ca ati constituit copy-paste si ca astfel ati pregatit abaterea de la normele de publicare (ceea ce nu poate sa nu fie adevarat).

66. Folositi fraze semnal care introduc parafrazele: Dupa ……(1991) …… In 1991, ……notau cum ca……. Nu preluati citate verbatim mai lungi de 4 aliniate sau mai mult de 100 cuvinte. Cand citati direct verbatim, includeti obligatoriu numarul paginii: Prescott and Fleisher point to the “dearth of information about specific business or commercial applications” (1991, p.860). As Prescott and Fleisher explained, “There is a dearth of information about specific business or commercial applications” (1991, p.860). Citati intodeauna sursa secundara: numiti sursa originala in fraza semnal si apoi citati sursa originala intre paranteze: McLeod’s study (as cited in Smith et al., 2008)…
(APA Style - In text)

67. Incorporati o varietate de surse care aduc mai multa informatie despre aceeasi tema si care devine astfel mai larga.
Astfel veti folosi mai multe surse originale ceea ce este de folos intelegerii dvs.
Intotdeauna duceti-va si cercetati direct sursa originala verificand sursa si referinta: nu preluati citarea indirecta a celuilalt autor (autorul secundar) care se interpune intre sursa originala si lucrarea dvs.
Exemplu
“Contemporary corporate information specialists apply a variety of methods for
organizing open sources including but not limited to web-link analysis (Reid, 2003),
webometrics (Bouthillier & Jin, 2005), scanning methods (Decker et al., 2005), source
mapping (Vriens & Achterbergh, 2003), text mining (Leong et al., 2004), ontology
creation (Golden, 2007), blog analysis (Pikas, 2005), scientometrics (Courtial et al.,
1997), and a blossoming variety of different patent analysis (Dou et al., 2005) and
pattern recognition methods (Rosenkrans, 2003).”
(APA Style - In text)
Fleisher, C. (2008). Using open source data in developing competitive and marketing
intelligence. European Journal of Marketing, 42(7/8),    Retrieved December 19,
2008, from ABI/INFORM Global database. (Document ID:  ).

68. 5. Etape ale constructiei materialului pentru publicare
Etapa 1: Fisa de lectura este textul autorului original pe care l-ati parafrazat, sumarizat sau citat verbatim. Fisa de lectura contine adresa exacta a sursei. O puteti pastra electronic sau fizic. Este recomandabil sa o aveti si fizic si pentru asta sa o printati. Constituiti un biblioraft, el va poate apara reputatia si este un back-up foarte util (mai ales la doctorate, articole de baza, etc.) Etapa 2: Draftul este materialul pe care dvs. vi-l pregatiti pornind de la fisele de lectura si in care va construiti o structura proprie in care sa includeti prezentarea propriilor studii, cazurile alese, comentariile dvs. asupra lor si asupra surselor, contributiile celorlalti autori, etc. Etapa 3: Draftul asupra caruia ati facut deja o prima revizie devine formatul in vederea publicarii. Aceasta prima revizie include si revizia celorlalti autori daca ei exista care vor primi la randul lor materialul, dvs. adunand reviziile si comentariile. Etapa 4: -reviziile co-autorilor, -comentarii , observatii ale unor colaboratori care nu sunt autori dar vor fi inclusi la multumiri, -noi analize proprii, noi documentari, noi surse (dar nu si noi cercetari, analize, etc.: nevoia de a relua cercetarea, studiul aduce rediscutarea intregului articol, revista tinta, autoratul, etc. ceea ce poate sa nu fie benefic si consensual –autorii poate si-au proiectat viitoarea publicare in cadrul CV, etc.) Etapa 5: Formatul in vederea publicarii asupra caruia faceti a doua revizie devine formatul pentru publicare (bun de tipar). A doua revizie nu este doar a doua citire (desi este recomandabil sa existe intotdeauna o a doua citire, preferabil la cateva zile –se poate folosi un collaborator/contributor, nu si un co-autor, pentru o a doua citire si care va fi mentionat la multumiri-)

69. Raportarea corecta in orice lucrare presupune:
Daca este un trial clinic inregistrati-l si documentati datele medicale (registration clearance)
Obtineti avizul etic (ethical clearance): aprobarea etica, avizul etic
Obtineti CI (patient consent clearance)
Fiti transparent asupra conflictului de interese (daca exista) si dezvaluiti sursele de finantare (conflict of interest clearance)
Adaptat dupa JIAS Instructions to authors, Helsinki Declaration

70. Este etica cercetarea/studiul/articolul propus (de natura sa primeasca avizul de etica)? Puneti liber cele 3 intrebari obligatorii si dati singur raspunsul:
Ale carui interese sunt implicate si ale cui interese pot fi vatamate? Ati explicat? Protejati-i si aratati cum o faceti.
Ce principii etice se aplica in aceasta situatie si ce sugereaza aceste principii ca mod/moduri de actiune? Faceti intocmai
Ce legi, standarde, politici, practici, ghiduri, indruma actiunile etice ale acestui studiu? Urmati-le
(adaptat dupa Th. Babor, 2010, JIAS [

71. Busola morala Catre participantii la studiu
Non-maleficenta (non-vatamare)
Beneficenta, riscuri cat mai reduse
Catre comunitatea stiintifica
transparenta
onestitate
Acuratete
Catre societate
Responsabilitate
(adaptat dupa Th. Babor, 2010, JIAS [

72. Referinte bibliografice
[1] [ Actualizat in aprilie 2010 accesat [
[2] Chris Graf, Elizabeth Wager, Alyson Bowman,Suzan Fiack, Diane Scott-Lichter, Andrew Robinson, Best Practice Guidelines oPublication Ethics: a Publisher’s Perspective. International Journal of Clinical Practice GUIDELINES . doi: /j x OnlineOpen: This article is available free online at [ ckwell-synergy.com]
[3]
[4] [
[5] Gibaldi, Joseph. "Work Cited, References, and Bibliography-What's the difference?". OCLC Online Computer Library Center, Inc. Retrieved 15 March 2012.)
[6] accesat 21/ :
[7][
[8] [ accesate
[9] University of Guelph Resources: U of G Academic Integrity Tutorial:
Plagiarism and Academic Integrity Fast Facts Handout: Available in print or online at
[10] Harvard: Harvard Guide to Using Sources , How to Avoid Plagiarism, ©2015 President and Fellows of Harvard College [ accesat
Aflati informatii suplimentare la:
COPE (
ICMJE ‘Vancouver Group’ (
ORI (
WAME (
CSE (