1. Unitatea 1: Diversitate
Pachete de instruire pentru profesionistii din sanatate in vederea imbunatatirii accesului si calitatii serviciilor de sanatate pntru migranti si minoritati etnice, inclusiv populatia roma
MODULUL 1: SENSIBILIZAREA SI CONSTIENTIZAREA DIVERSITATII CULTURALE SI A ALTOR FORME DE DIVERSITATE
Unitatea 1: Diversitate
Elaborat de: Ainhoa Ruiz Azarola, Andalusian School of Public Health
Adaptat de: Mariana Sandu, SASTIPEN
Tradus de: Silvia Teodorescu, INSP
2015

2. Planul sesiunii Activitatea 1: Brainstorming Prezentare
Tipuri de diversitate culturala si alte tipuri importante de diversitate
Intersectionalitate
Activitatea 2: Identificarea dimensiunilor de intersectionalitate
Activity 3: Intersectionalitatea in ingrijirea sanatatii orientata catre diversitatea culturala si etnica
Prezentare:
Constructele de discriminare si stigmatizare
Activitatea 4: Video screening “Tzafar” si discutii
Imbunatatirea de cunostinte a minoritatilor legate de drepturile lor la sanatate si de lupta impotriva discriminarii si stigmatizarii

3. Diversitatea culturala si alte tipuri importante de diversitate

4. Activitatea 1: Brainstorming Ce credeti ca este cultura?
Definitia traditionala: Cultura poate fi definita ca valorile, credintele, normele si practicile anumitor grupuri, achizitionate si impartasite, si care actioneaza ca un model pentru a ghida gandirea, deciziile si actiunile[1].
Ce credeti ca este cultura?
[1] Leininger, M. (Ed.). (1985). Qualitative research methods in nursing. New York: Grune & Stratton.

5. Atitudine pentru profesionistii din sanatate
Cultura a fost definita timp de multi ani si de multi autori ca un intreg static si complex. Aceasta definitie a evoluat catre ceva ce este co-produs, un proces intersubiectiv de a oferi semnificatie realitatii si pentru a configura experienta proprie a cuiva legata de aceasta.
Intelegerea de cultura proprie a cuiva: in acest fel cineva devine mai capabil sa accepte si sa inteleaga decat altii.
Atitudine pentru profesionistii din sanatate
‘Umilire culturala’
Deiferentele culturale (conceptualizate intr-un anumit fel) au fost considerate a fi bariera principala stationara intre pacientii migranti si pacientii etnici minoritari si furnizorii de servicii de sanatate o buna parte din aceasta perioada.
“abordarea din manualul traditional”

6. Ethnic groups and ethnicity
Some Concepts:
Race and racism
Ethnic groups and ethnicity

7. Conceptul de etnie
Declaratia UNESCO (1978)
Conventia internationala UN pentru eliminarea tuturor formelor de discriminare rasiala (1969)
Tratatul de la Lisabona (2007)

8. Tipuri diferite de grupri etnice Cetatenii indigeni
Definitia minoritatilor etnice: Termenul de minoritate etnica acopera o gama de grupuri disparate: exista deasemenea viziuni diferite la scara larga legate de ce etnie este, care grupuri etnice exista si cine ar trebui sa fie privit ca un membru de-al lor. Din aceste motive unice, etnia reprezinta un subiect pentru care statisticile obisnuite sunt mult mai greu de desfasurat. O problema aditionala este ca in multe tari,colectarea de date legate de minoritatile etnice reprezinta o problema extrem de controversata[1].
In stiintele sociale exista doua abordari contrastante privind natura etniei.
Abordarea clasica (primordiala) sustine ca oamenii pot fi atribuiti unui grup etnic pe baza de caracteristici obiective precum locul lor de origine, mostenirea genetica, limba, cultura sau religia.
Prin contrast, definitiile instrumentale privesc etnia ca o constructie sociala si/sau ca o alegere individuala, ale carei limite sunt negociate intr-un mod pragmatic. Exista in anumite tari minoritati etnice recunoscute oficial pentru care se aplica definitiile legale (bazate de obicei pe abordarea primordiala)[2].
Tipuri diferite de grupri etnice Cetatenii indigeni
Minoritatile nationale
Altele
[1] Bhopal, R. (2014). Migration, ethnicity, race, and health in multicultural societies. Oxford: Oxford University Press.
[1] Scott, J.G.M. (1990). A resynthesis of the primordial and circumstantial approaches to ethnic group solidarity: towards an explanatory modal. Ethnic and Racial Studies, (13)2,

9. Definitia migrantului: In ceea ce priveste migrantii, aceasta prezentare adopta definitia folosita de catre UN, Banca Mondiala, OECD si UE care definesc un migrant (international) ca un locuitor nascut in strainatate ( o persoana nascuta in afara tarii in care el sau ea traieste).
Istoria si fondul migrarii:
Din 1945 pana in
De la criza economica din 1973.
In timpul anilor 80.
Migratia actuala..
procesul de migratie implica un proces de luare a deciziei…

10. Intersectionalitate: Concept
Natura interconectata legata de categoriile sociale precum rasa clasa si genul, asa cum se aplica ele unui individ sau grup dat, privita precum crearea de sisteme suprapuse si interdependente legate de discriminare sau dezavantaj.
(Oxford Dictionary 2014).
Intersectionalitate
Intersectionalitatea se refera la felurile in care diferentele legate de rasa, clasa, gen, etnie, orientare sexuala, abilitate, statut si alti markeri se intersecteaza pentru a informa despre realitatile individuale si experientele traite.
Intersectionalitatea admite ca indivizii si grupurile sunt configurate prin identitati multiple si intersectate. Aceste identitati informeaza adesea despre viziunea, perspectiva legata de lume a unui individ si despre relatia cu altii in societate. (Mason s.a.)
Mason s.a.; Oxford Dictionary 2014.

11. Prima mentionare a conceptului s-a atribuit lui Kimberle Crenshaw in 1989, in legatura cu forme multiple si interconectate de discriminare structurala observata la femeile negre in Statele Unite.
Aparitia unui domeniu vast despre teoriile intersectionalitatii si aplicarile conceptului, incluzand domeniul de cercetare si practica in sanatatea publica.
Bowleg 2012; Crenshaw 1989; Mason s.a.; McCall 2005; Nash 2008; Walby, Armstrong, Strid 2012.

12. Intersectionalitate: Concept
Statutul de angajare
Clasa sociala
Venit
Educatie
Statutul migrator
Varsta
Etnie 
Starea de sanatate
Cultura
Abilitati
Limba
Orientare sexuala si identitate de gen
Localizare geografica
Gen
Statutul familial
Figure: Own elaboration.

13. Practici si politici profesionale de cercetare, instruire
Intersectionalitatea in ingrijirea sanatatii la migranti si minoritatile etnice:
Practici si politici profesionale de cercetare, instruire
Cercetare
Luarea in calcul a perspectivelor intersectionale si un numai a importantei legata de analizarea de aspecte culturale sau etnice Methodological reflections on integrating intersectionality in migrants’ and ethnic minorities’ health research.
InstruireTraining
Abordarile intersectionale in activitatile de instruire.
Acevedo-García, et al. 2012; Aspinall, et al ; Bauer 2014; Gazard et a. 2014; Hankivsky (ed) 2011; Kovandžić, et al. 2012; Roberston 2014; Rosenfield 2012; Seng, et al. 2012; Sears 2012; Van Laer, et al. 2014; Viruell Fuentes et al

14. Practici profesionale
Importanta luarii in calcul a dimensiunilor intersectionale legate de conditiile de trai ale migrantilor si minoritatilor etnice in procesul de livrare de servicii de ingrijire pentru sanatate.
Relevanta constientizarii proprii privind traiectoria si statutul social personal si profesional propriu.
Politici de sanatate
Importanta integrarii de perspective intersectionale in aparitia de poltici si interventii concentrate pe migranti si pe minoritatile etnice.
Acevedo-García, et al. 2012; Aspinall, et al ; Bauer 2014; Gazard et a. 2014; Hankivsky (ed) 2011; Kovandžić, et al. 2012; Roberston 2014; Rosenfield 2012; Seng, et al. 2012; Sears 2012; Van Laer, et al. 2014; Viruell Fuentes et al

15. Identificarea dimensiunilor de intersectionalitate
Activitatea 2:
Identificarea dimensiunilor de intersectionalitate
Prezentarea de metodologie
Sarcina individuala
Discutii in grupuri mici

16. Activitatea 3:
Intersectionalitatea in ingrijirea sanatatii orientata catre diversitatea culturala si etnica
Prezentarea de metodologie
Identificarea de bariere in introducerea de dimensiuni intersectionale pentru ingrijirea sanatatii orientate catre diversitatea culturala si etnica (in plenara)
Identificarea de strategii pentru introducerea de dimensiuni intersectionale in ingrijirea sanatatii orientate catre diversitatea culturala si etnica (in grupuri mici)
Prioritizarea celor mai fezabile strategii (in plenara).
Discutii (in plenara)

17. Activitatea 4: Video Screening “Tzafar”
Stereotipurile si generalizarile
Credeti ca in tara dumneavoastrra se intampla aceasta situatie/ in contextul regional?
Ce strategii au fost dezvoltate/ s-au aplicat pentru a evita /a aborda discriminarea?
Credeti ca stereotipurile si generalizarile sunt prezente? In ce fel?

18. Activitatea 4
Prejudiciile sunt o consecinta legata de stereotipuri
Prejudiciile sunt o parte specifica de rasism care sunt hranite din ignoranta, lipsa de contact si lipsa de cunostinte legate de oamenii sau grupurile care sunt victime. Prejudiciile pot genera deasemenea stres.
Distorsiunile cele mai comune sunt:
Viziunea ingusta sau filtrul mental, sau tendinta de a ne aminti doar un anumit aspect al realitatii, excluzand restul.
Absolutizarea si gandirea dihotomica, sau tendinta de a percepe realitatea ca o dihotomie (“negru sau alb”) mergand de la o extrema la opusul ei, fara a lua in considerare pozitiile de mijloc.
Fatalismul sau perceperea unei lipse de control in ceea ce priveste evenimentele traite. Confundarea de ganduri si emotii cu realitatea, sau credinta ca ceea ce credem despre realitate este realitatea insasi, iar ceea ce simtim a fi adevarul, este adevarul.
Interpretarea exagerata, cu intentie a comportamentului altora, acest lucru negativ fiind directionat spre persoana insasi. Experimentarea de situatii violente ajuta la interpretarea comportamentului altora in cel mai rau mod posibil.
Etichetarea sau convertirea comportamentului propriu al cuiva sau al altora la o trasatura de personalitate si apoi judecarea lui in mod negativ.
Ganduri inutile de anticipare. Preconizarea ca anumite evenimente sau situatii negative se vor intampla, fara a ne gandi cum sa le prevenim.

19. Pentru a depasi problemele mentionate deasupra pot fi intreprinsi pasii urmatori:
Descrierea situatiei care a generat tensiune sau disconfort cat mai obiectiv posibil.
Identificarea si numirea tuturor emotiilor si sentimentelor pe care le asociem cu situatia descrisa.
Incercarea de a reconstrui in scris si fraza cu fraza, conversatia interna, atat inainte cat si dupa situatia stresanta
Identificarea tipurilor diferite de distorsiuni care provoaca stres si acele ganduri de dupa aceea ce apar in conversatia interna: viziune ingusta, absolutizare, fatalism, confundarea de emotii cu realitatea.
Corectarea de ganduri distorsionate prin inlocuirea lor cu altele.
Asocierea gandurilor noi cu emotii noi.

20. Imbunatatirea de cunostinte a minoritatilor legate de drepturile lor la sanatate si de lupta impotriva discriminarii si a stigmatizarii
Definitia discriminarii
A discrimina inseamna a diferentia sau a trata diferit doua persoane sau situatii, atunci cand nu exista nici o diferenta relevanta intre ele, sau a trata intr-o maniera identica situatii care sunt diferite de fapt. Cele doua Directive de anti-discriminare, care furnizeaza bazele pentru aceasta instruire interzic atat discriminarea directa cat si indirecta si ofera aceiasi definitie pentru discriminare.
Discriminarea directa a aparut daca o persoana este, a fost sau ar fi tratata mai putin favorabil decat alta intr-o situatie comparativa pentru care este interzisa discriminarea din orice motive.
Discriminarea indirecta apare acolo unde o prevedere, un criteriu sau o practica ar pune persoanele ce apartin unui grup protejat intr-un dezavantaj special comparat cu alte persoane. Intrebarea este daca prevederea, criteriul sau practica este justificata obiectiv printr-un scop si mijloace legitime de realizare pentru care aceste scopuri sunt adecvate si necesare.

21. UE sprijina o campanie de informare in cadrul Europei pentru a face mai multi oameni constienti in ceea ce priveste drepturile si responsabilitatile lor, intitulata “Pentru diversitate. Impotriva discriminarii”.

22. Pentru a combate discriminarea UE intreprinde actiuni pentru:
Imbunatatirea de cunostinte despre discriminare prin cresterea constientizarii in randul populatiei in ceea ce priveste drepturile si obligatiile lor si deasemenea despre diversitatea de beneficii;
Sprijinirea actorilor intermediari precum ONG-urile, partenerii sociali si a organelor de promovare a egalitatii pentru a imbunatati capacitatea lor de a combate discriminarea;
Sprijinirea aparitiei de politici de egalitate la nivel national si incurajarea schimbului de practici bune intre tarile UE;
realizarea de schimbari reale in zona antidiscriminarii prin activitati de instruire anti-discriminatoare;
impulsul pentru afaceri orientate spre management diversificat ca parte a unei reactii strategice la o societate mai diversificata, la clienti de baza, la structura pietei si a fortei de munca.
[1] (retrieved: March 9, 2015)

23. In temeiul Articolului 13 UE a pus in loc o strategie pentru a combate discriminarea alcatuita din trei parti:
O Directiva pentru a implementa tratamentul egal indiferent de rasa si origine etnica (Directiva de Consiliu EC/43/2000)
O Directiva ce stabileste un cadru pentru tratamentul egal la angajare si in profesie pe motive de religie sau credinta, dizabilitate, varsta si orientare sexuala (Directiva de Consiliu EC/78/2000)
Programul de Actiune Comunitara din (Decizia EC/750/2000) pentru a combate discriminarea pe baza tuturor motivelor specificate in Articolul 13 (altele decat sexul). Programul are trei obiective principale:
Asistenta in analiza si evaluarea in functie de cuprinsul si natura discriminarii in UE si eficienta masurilor pentru a o combate;
Ajutarea la cladirea capacitatii actorilor din Statele Membre UE si de la nivel european care sunt activi in lupta impotriva discriminarii;
Promovarea si diseminarea de valori si practici care stau la baza luptei impotriva discriminarii pentru specialisti si formatorii de opinie.

24. Activitatea 5. Lucrul asupra experientei de discriminarre nationala cu scopul de a fi constienti de contextul national- cresterea constientizarii, legile si experientele practice
Prezentarea de metodologie
Tehnica:
Participantii sunt invitati sa se gandeasca la o situatie unde a aparut discriminarea, divizati in grupuri mici (folosind exemple de populatii diferite, precum migrantii si cetatenii din minoritatile etnice). Apoi ei sunt invitati sa lucreze pe baza de strategii UE si de strategii de legislatie si constientizare nationale. Pentru a termina, ei trebuie sa reconsidere situatia, pentru a identifica strategiile pentru a preveni discriminarea.
In plenara: discutie

25. Cresterea constientizarii proprii sau institutionale a fost folosita ca o strategie pentru lupta impotriva problemelor de egalitate

26. Scopul de a creste constientizarea
Grupuri tinta
Cum poate fi facuta aceasta?

27. Caracteristici culturale ale romilor in trecut
Nomadism sezonier pentru munca
Aveau un vesnic statut marginal de ”venetic”
Buni mestesugari
Nomazii locuiau preponderent in corturi traditionale
Sedentarii locuiau in case
Acordau casei o importanta scazuta,
Nomadismul la anumite grupuri de romi
Acordau o importanta deosebita miscarii, libertatii si familei
Nucleul comunitatii il constituia familia - un grup de familii inrudite constituiau ”neamul”- legatura comuna constituind-o ocupatia comuna
Erau condusi de un jude/voievod ales pe viata din randul barbatilor puternici si intelepti
Respectau deciziile judelui/voievodului care se bucura de autoritate in randul acestora – el rezolva problemele comunitatii apeland la stabor/batranii intelepti/kris
Se respectau normele interne al comunitatii si sanctiunile stabilite
Era respectata autonomia interna a grupurilor de romi, sefii acestora indeplinind si rolul de intermediar intre comunitate si autoritati

28. Sedentarismul
Nomadism sezonier pentru munca
Unii au statut de proprietari
Sunt comercianti, indeplinesc profesii liberale, putini mai practica mestesugurile
Locuiesc in case, apartamente, alte forme de locuire, de cele mai multe ori la marginea localitatilor
Acorda casei foarte multa importanta
Acorda stabilitatii o importanta deosebita in zone in care sa li se ofere posibilitati de trai decent
Unii locuiesc in comunitai compacte rurale, altii au ales sa locuiasca in zone urbane de tip cartiere numite uneori ”tiganii”, altii se regasesc in randul populatilor de contact
Comunitatile compacte au un lider caruia ii recunosc autoriatea, altii nu mai tin cont de neamul din care se trag, ci se rapoarteaza doar la familia largita
Conflictele interne sunt uneori rezolvate tot prin kris sau stabor, dar se apeleaza si la autoritatile si legea oficiala a statului
Au fost supusi politicilor de sedentarizare si asimilare in decursul timpului si, in cazul unor comunitai se poate vorbi de modernizare

29. Importanta familiei in comunitatile de romi
Familia este extrem de importanta in organizarea comunitatilor de romi. Familia traseaza traiectorii in ceea ce priveste: - relatiile sociale si economice ale fiecarui component al familiei, - educatia membrilor familiei - transmiterea mestesugurilor si traditiilor catre tinerii familiei, securitatea si protectia fiecarui membru al familiei

30. Familia roma este, de obicei, familia largita care cuprinde mai mlte generatii Familia largita asigura solidaritatea tuturor membrilor ei Apartenenta la familia largita asigura securitatea sociala si emotionala a indivizilor Interactiunile dintre indivizi sunt interactiuni al familiilor Individul poate aduce familiei onoare sau oprobiu Excluderea din grup/familie este una din cele mai grave sanctiuni

31. Casatoria, la unele grupuri de romi, nu este inregistrata oficial Barbatul este responsabil de bunastarea familiei si de mentinerea relatiilor sociale cu grupul de apartenenta si cu cele de contact Femeia se ocupa de cresterea copiilor, de bucatarie si de asigurarea confortului casei Casatoriile la unele grupuri de romii sunt timpurii, varsta fetelor variind intre 13 – 15 ani, a baietilor intre 16 – 18 ani Ceremonia casatoriilor difera de la un neam la altul sau copiaza modelul populatiilor de contact La unele neamuri de romi, casatoria copiilor se face pe baza unei alegeri prealabile si a intelegerii intre familii, la alte neamuri, tinerii cer binecuvantarea parintilor, iar daca nu o obtin, cei doi fug impreuna (nasipe/nasimos), familia acceptand ulterior casatoria

32. Nasterea primului copil este extrem de importanta pentru intreaga familie Educatia copiilor se face de catre toate rudele cu care acesta locuieste, inclusiv de catre fratii mai mari care sunt respectati de cei mici Copiii sunt responsabilizati de mici Li se inoculeaza faptul ca trebuie sa se descurce in orice situatie inca de mici si sunt laudati pentru fiecare succes care demonstreaza ca respectivul copil este un ”descurcaret”

33. Limba romani
Limba romani este o limba de origine indiana careia i s-au adaugat elemente lingvistice ale populatiilor de contact, respectiv - din limba persana, greaca, armeana si, in cazul romilor din Romania, din limba romana Limba romani are mai multe dialecte, diferentiate in mica masura, vorbitorii de limba intelegandu-se foarte usor intre ei. Unele grupuri de romi nu mai vorbesc limba romani, pierderea acesteia datorandu-se asimilarii populatiei rome Grupurile de romi din Romania sunt bilingve sau trilingve, cunoscand romana – romani sau maghiara- romani, uneori toate cele trei limbi

34. In perioada robiei, romii robi erau impartiti in robi casasi si robi de ogor. ”robi casasi” - erau cei care faceau muncile din interiorul si de pe langa curtile boieresti, manastiresti sau domnesti ”robi de ogor”- erau cei care munceau pe ogoarele stapanilor In plus, in aproape toate satele existau mestesugarii care erau: fierari, lacatusi, potcovari, caldarari, rudari, spoitori, caramidari, ursari, ciurari, geambasi de cai, lautari, florari etc Odata sedentarizati si asezati in vatra unui sat, unii dintre romi au capatat denumirea generica de ”vatrasi”
Ocupatiile romilor

35. Traditii si obiceiuri la romi
Comunitatile de romi din Romania se pot defini in functie de: - Nivelul de trai - Organizarea si tipul comunitatii - Pastrarea de traditie si limba - Gradul de asimilare al comunitatii - Ele promoveaza si duc mai departe traditiile si obiceiurile mostenite, desi lipsa culturii scrise face ca multe dintre traditiile romilor sa nu fie cunoscute, ci doar transmise prin viu grai, uneori cu adaugirile sau minusurile de rigoare

36. Principiile de viaţă ale comunităţilor traditionale de romi sunt: - fraternitatea (rr. "phralipe") - pakiv – incredere/credinta - ujimos- puritate Fraternitatea reprezintă ajutorul reciproc şi responsabilitatea colectivă; Respectul reciproc, onoarea şi credinţa sunt reunite în conceptul de "pakiv/incredere - şi "ujimos„/puritate, concepte care se manifestată printr-o serie de interdicţii şi recomandări cutumiare între care una importantă este virginitatea fetei la căsătorie.

37. Rromanipen-ul constituie legea rromani sau un sistem de norme şi concepte comunitare, care se organizează în jurul modelului de identitate al culturii tradiţionale: familia. Comunitatea însăşi este o familie extinsă, bazată pe trei tipuri de rudenie: sangvină - amaro rat (sângele nostru), alianţă - amare xanamika (cuscrii nostri) prin afinitate - amare kirve (naşii noştri).

38. La romi: Ochii, capul, gura sunt considerate curate Capul si palaria - zona norocului si sunt pure, Genunchii şi gleznele sunt consderate impure apatinand părţii inferioare a corpului, care se consideră a fi cea mai ruşinoasă parte a trupului omenesc, trebuind să se acopere întotdeauna. Părul femeii se ţine strâns în cozi – (trei cozi, pentru fete mari; două cozi pentru cele maritate, acoperite cu dikhlo , nu se spală în faţa altora şi nu se atinge, pentru că este impur. Culoarea roşie – „o lolo” – este considerată caracteristică portului rromilor, prezentă în obiceiurile de căsătorie în toate culturile tradiţionale, nu semnifică dragostea, ci sacrificiul, sau curatenia sangelui. Fetele virgine poarta funda rosie in par.

39. Referitor la portul tradiţional al rromilor: Femeile rrome poartă fuste lungi, inclusiv pentru a trasa cu precizie linia de separare dintre partea de jos şi cea de sus a corpului, niciodată nu poartă pantaloni sau fuste scurte. Fusta nu se îmbracă pe cap, pentru a nu-l spurca. Bărbaţii rromi poartă pantaloni lungi, camasi colorate, palarie si, uneori, chimir Camasile si bluzele se spala separat de fuste si pantaloni , in vase diferite

40. Copiii din familiile rome sunt considerati puri si de aceea pot purta haine care nu delimitează partea de sus a corpului pur de partea de jos a corpului impură. In familia tradiţională roma exista un adevărat cult al copiilor. Ei sunt educaţi în spiritul fraternităţii şi al ajutorului reciproc, dar şi al responsabilităţii pentru ceilalţi prin cresterea fratilor mai mici, fetele invatand de mici sa se ocupe de treburile gospodăreşti, iar băieţii învaţand meserii care sa-i ajute in viata sa-si castige traiul.

41. Va multumim si asteptam intrebari…
Imagini: Andalusian Childhood Observatory (OIA, Observatorio de la Infancia de Andalucía) 2014; Josefa Marín Vega 2014; RedIsir 2014; Morguefile 2014.

42. Referinte bibliografice
Acevedo-Garcia D, Sanchez Vaznaugh EV, Viruell-Fuentes EA, Almeida J. Integrating social epidemiology into immigrant health research: A cross-national framework. Social Science & Medicina 2012;75(12):
Aspinall PJ, Song. Is race a ‘salient…’ or ‘dominant identity’ in the early 21st century: The evidence of UK survey data no respondents’ sense of who they are. Social Science Research 2013;42(2):
Bauer GR. Incorporating intersectionality theory into population health research methodology: Challenges and the potential to advance health equity. Social Science & Medicine 2014;110:10-17.
Bowleg L. The Problem with the Phrase Woman and Minorities: Intersectionality – an Important Theoretical Framework for Public Health. Am J Public Health 2012;102(7):
Crenshaw K. Demarginalizing the Intersection of Race and Sex: A Black Feminist Critique of Antidiscrimination Doctrine, Feminist Theory and Antiracists Politics. University of Chicago Legal Forum 1989: 139 – 167.
Gazard B, Frissa C, Nellums L, Hotopf M, Hatach SL. Challenges in researching migration status, health and health service use: an intersectional analysis of a South London community. Ethnicity and Health DOI: /
Hankivsky O (ed). Health Inequities in Canada: Intersectional frameworks and Practices. Vancouver, Toronto: UBC Press, 2011.
(retrieved: March 5, 2015).
Kovandžić M, Funnell E, Hammond J, Ahmed A, Edwards S, Clarke P, et al. The space of access to primary mental health care: A qualitative case study. Health & Place 2012;8(3):
McCall L. The Complexity of Intersectionality. Signs 2005;30(3):
Mason CN. Leading at the Intersections: An Introduction to the Intersectional Approach Model for Policy & Social Change. New York: Women of Color Policy Network, New York University Robert F. Wagner, s.a.
(retrieved: March 5, 2015).
Nash JC. Re-thinking intersectionality. Feminist Review 2008;89:1-15.
Oxford Dictionaries, 2014.
(retrieved: March 5, 2015).
Robertson EV. “To be taken seriously”: women’s reflections on how migration and resettlement experiences influence their healthcare needs during childbearing in Sweden. Sexual & Reproductive Healthcare 2014 [in press].

43. Referinte bibliografice
Rosenfield S. Triple jeopardy? Mental health at the intersection of gender, race, and class. Social Science & Medicine 2012;74(11):
Sears KP. Improving cultural competence education: the utility of an intersectional framework. Medical Education 2012: 46:
Seng JS, Lopez WD, Sperlich M, Hamama L, Reed Meldrum CD. Marginalized identities, discrimination burden, and mental health: Empirical exploration of an interpersonal-level approach to modeling intersectionality. Social Science & Medicine 2012;75(12):
Van Laer K, Janssens M. Between the devil and the deep blue sea: Exploring the hybrid identity narratives of ethnic minority professionals. Scandinavian Journal of Management 2014;30(2):
Viruell Fuentes EA, Miranda PY, Abdulrahim S. More than culture: Structural racism, intersectionality theory, and immigrant health. Social Science & Medicine 2012;75(12):
Walby S, Armstrong J, Strid S. Intersectionality: Multiple Inequalities in Social Theory. Sociology 2012;46(2):
European Commision. Justice. The “For Diversity. Against Discrimination.” information campaign.
European Commission. Directorate-General for Employment, Social Affairs and Equal Opportunities Combating Discrimination A Training Manual, file:///C:/Documents%20and%20Settings/aruiza.VEASP/Mis%20documentos/Downloads/train_en%20(1).pdf
Björngren Cuadra, C.; Cattacin, S.: Migration and health: difference sensitivity from an organisational perspective. Malmö University
IENE. Intercultural education of nurses and other medical staff in Europe. European Commission. Life Long Learning Programme. Education and Culture DG.
UNESCO, United Nations Educational, Scientific and Cultural Organization. Intercultural Competences. Conceptual and Operational Framework. Paris: UNESCO,
European Commission. Report from the Commission to the European Parliament and the Council. Brussels

44. Referinte bibliografice
ALEXANDRESCU, Gabriela, coord., Tradiţii ale romilor din spaţiul românesc, Organizaţia Salvaţi Copiii, București, 2004
BURTEA, Vasile, Rromii în sincronia şi diacronia populaţiilor de contact, Editura Luminalex, Bucureşti, 2002
CONSTANTINESCU, Nicolae, Relaţiile de rudenie în societăţile tradiţionale, Editura Academiei, Bucureşti 1987
FRASER, Angus, Ţiganii: originile, migraţia şi prezenţa lor în Europa, Editura Humanitas, Bucureşti, 2008
GRIGORE, Delia, Curs de antropologie şi folclor rrom: introducere în studiul elementelor de cultură tradiţională ale identităţii contemporane, Editura Credis, Bucureşti 2001
GRIGORE, Delia, Rromanipen „Fundamente ale identităţii rromilor” în Monitor cultural-educativ. Publicaţie semestrială de educaţie şi tradiţii culturale. coord. TURDA, Gheorghe, nr.1 (2008): 72-90, Editura Mira, Bucureşti, 2008
LIEGEOIS, Jean-Pierre, Romii în Europa, Consiliul Europei, traducere de Biroul de Informare al Consiliului Europei la Bucureşti, 2008
PREDA, Marian, ZAMFIR Cătălin, coord., Romii din România, Editura Expert, Bucureşti, 2002
VOICU Mălina, POPESCU Raluca, „Naşterea şi căsătoria la populaţia de romi” în Revista Calitatea Vieţii, XVII, nr. 3–4 (2006: 253–279);
ZAMFIR Cătălin, ZAMFIR Elena, coord., Ţiganii – între ignorare şi îngrijorare Editura Alternative, Bucureşti, 1993