1. Politici si proceduri contabile Prof.univ.dr.Maria MANOLESCU
2009

2. PREVEDERI ÎN LEGISLAŢIA NAŢIONALĂ
Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare, publicată în Monitorul Oficial nr.1066/17 noiembrie 2004
Art. 142 alin. (2)
Consiliul de administraţie are următoarele competenţe de bază, care nu pot fi delegate directorilor:
stabilirea direcţiilor principale de activitate şi de dezvoltare ale societăţii;
stabilirea politicilor contabile şi a sistemului de control financiar, precum şi aprobarea planificării financiare;
numirea şi revocarea directorilor şi stabilirea remuneraţiei lor;
supravegherea activităţii directorilor;
pregătirea raportului anual, organizarea adunării generale a acţionarilor şi implementarea hotărârilor acesteia;
introducerea cererii pentru deschiderea procedurii insolvenţei societăţii, potrivit Legii nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei.

3. PREVEDERI ÎN LEGISLAŢIA NAŢIONALĂ
Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată,
publicată în Monitorul Oficial nr. 454 din 18 iunie 2008
Art. 30
Situaţiile financiare anuale vor fi însoţite de o declaraţie scrisă a persoanelor prevăzute la art. 10 alin. (1) prin care îşi asumă răspunderea pentru întocmirea situaţiilor financiare anuale şi confirmă că:
politicile contabile utilizate la întocmirea situaţiilor financiare anuale sunt în conformitate cu reglementările contabile aplicabile;
Situatiile financiare anuale ofera o imagine fidela a pozitiei si performentei financiare;
Compania isi desfasoara activitatea in conditii de continuitate.

4. PREVEDERI ÎN LEGISLAŢIA NAŢIONALĂ
Reglementările contabile conforme cu Directiva a patra a Comunităţilor Economice Europene, parte componentă a Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1752/2005, respectiv 3055/2009.
(1) Politicile contabile reprezintă principiile, bazele, convenţiile, regulile şi practicile specifice aplicate de o entitate la întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare anuale.
Exemple de politici contabile sunt următoarele: amortizarea imobilizărilor (alegerea metodei şi a duratei de amortizare), reevaluarea imobilizărilor corporale sau păstrarea costului istoric al acestora, capitalizarea dobânzii sau recunoaşterea acesteia drept cheltuială, alegerea metodei de evaluare a stocurilor etc.
Aceste politici trebuie elaborate având în vedere specificul activităţii, de către specialişti în domeniul economic şi tehnic, cunoscători ai activităţii desfăşurate şi ai strategiei adoptate de entitate.

5. PREVEDERI ÎN LEGISLAŢIA NAŢIONALĂ
(2) Conducerea fiecărei entităţi trebuie să stabilească politici contabile pentru operaţiunile derulate (OMFP 1752/2005).
(3) La elaborarea politicilor contabile trebuie respectate principiile contabile generale prevăzute de reglementările contabile.
(4) Politicile contabile trebuie elaborate astfel încât să se asigure furnizarea, prin situaţiile financiare anuale, a unor informaţii care trebuie să fie:
a) relevante pentru nevoile utilizatorilor în luarea deciziilor; şi
b) credibile în sensul că:
- reprezintă fidel activele, datoriile, poziţia financiară şi profitul sau pierderea entităţii;
- sunt neutre;
- sunt prudente;
- sunt complete sub toate aspectele semnificative.

6. PREVEDERI ÎN LEGISLAŢIA NAŢIONALĂ
Modificarea politicilor contabile
(1) Modificarea politicilor contabile este permisă doar dacă este cerută de lege sau are ca rezultat informaţii mai relevante sau mai credibile referitoare la operaţiunile entităţii.
(2) Entităţile trebuie să menţioneze în notele explicative orice modificări ale politicilor contabile, pentru ca utilizatorii să poată aprecia dacă noua politică contabilă a fost aleasă în mod adecvat, efectul modificării asupra rezultatelor raportate ale perioadei şi tendinţa reală a rezultatelor activităţii entităţii.
(3) Nu se consideră modificări ale politicilor contabile:
a) adoptarea unei politici contabile pentru evenimente sau tranzacţii care diferă ca fond de evenimentele sau tranzacţiile produse anterior;
b) adoptarea unei politici contabile pentru evenimente sau tranzacţii care nu au avut loc anterior sau care au fost nesemnificative.

7. PREVEDERI ÎN LEGISLAŢIA NAŢIONALĂ
Principii, politici si metode contabile (Nota 6)‏
Cerinte de prezentare:
a) Reglementările contabile aplicate la întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare anuale;
b) Abaterile de la principiile şi politicile contabile, metodele de evaluare şi de la alte prevederi din reglementările contabile;
c) absenta comparabilitatii;
d) Suma dobânzilor incluse în costul activelor imobilizate şi circulante cu ciclu lung de fabricaţie;
e) Detaliile privind reevaluarea imobilizarilor corporale;
f) Si altele.

8. PREVEDERI ÎN LEGISLAŢIA NAŢIONALĂ
Situaţiile financiare anuale consolidate
Pct Situaţiile financiare anuale consolidate trebuie să fie întocmite folosind politici contabile uniforme pentru tranzacţii asemănătoare şi alte evenimente în circumstanţe similare.
Pct. 77. Dacă un membru al grupului foloseşte alte politici contabile decât cele adoptate în situaţiile financiare anuale consolidate, pentru tranzacţii asemănătoare şi evenimente în circumstanţe similare, în scopul întocmirii situaţiilor financiare consolidate trebuie făcute ajustări corespunzătoare la situaţiile sale financiare.
Pct. 78. Trebuie prezentate politicile folosite pentru evaluarea fondului comercial şi a interesului minoritar.

9. PREVEDERI ÎN LEGISLAŢIA NAŢIONALĂ
Reglementari contabile conforme cu directivele europene, specifice pentru:
Entitatile autorizate, reglementate si supravegheate de CNVM;
Entitatile autorizate, reglementate si supravegheate de Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private;
Insitutiile de credit, institutiile financiare nebancare si fondul de garantare a depozitelor in sistemul bancar;
Entitatile autorizate, reglementate si supravegheate de Comisia de Supraveghere a Asigurarilor.

10. Politici contabile cuprinse in IFRS
IAS 1 – Prezentarea situatiilor financiare
Paragraful 117
O entitate va prezenta în rezumatul politicilor contabile semnificative:
- baza (bazele) de evaluare utilizată (e) la întocmirea situaţiilor financiare;
- celelalte politici contabile utilizate care sunt relevante pentru înţelegerea corespunzătoare a situaţiilor financiare.
Paragraful 118
Este important pentru o entitate să informeze utilizatorii asupra bazei (bazelor) de evaluare utilizată (e) în situaţiile financiare ( de exemplu costul istoric, costul curent, valoarea netă realizabilă, valoarea justă sau valoarea recuperabilă).
Atunci când o entitate utilizează mai mult de o bază de evaluare în situaţiile financiare, de exemplu, atunci când sunt reevaluate anumite clase de active, este suficientă indicarea categoriilor de active şi datorii la care se aplică fiecare bază de evaluare.
Paragraful 119
Prezentarea anumitor politici contabile este utilă în mod deosebit utilizatorilor atunci când acele politici sunt selectate din alternativele permise în IFRS - uri.

11. Politici contabile cuprinse in IFRS
IAS 1 – Prezentarea situatiilor financiare
Paragraful 120
Fiecare entitate are în vedere natura operaţiunilor sale şi politicile pe care utilizatorii situaţiilor sale financiare se aşteaptă să le regăsească prezentate pentru acel tip de entitate.
De exemplu, când o entitate are un număr semnificativ de operaţiuni din străinătate sau tranzacţii în valută, prezentarea politicilor contabile de recunoaştere a câştigurilor şi a pierderilor din variaţiile de curs valutar ar trebui prezentata.
Paragraful 121
Este adecvată prezentarea fiecărei politici contabile semnificative care nu este în special cerută de IFRS-uri, dar pe care entitatea o selectează şi o aplică în conformitate cu IAS 8.
Paragraful 122
O entitate trebuie să prezinte în rezumatul politicilor contabile semnificative sau în alte note raţionamentele profesionale pe care conducerea le-a făcut în aplicarea politicilor contabile.
Paragraful 123: Exemple de rationamente: dacă activele financiare sunt investiţii păstrate până la scadenţă; momentul în care marea majoritate a riscurilor şi recompenselor semnificative aferente proprietăţii activelor financiare şi de leasing sunt transferate altor entităţi; etc.

12. IFRS 1
Paragraful 7:
O entitate trebuie să folosească aceleaşi politici contabile în bilanţul său IFRS de deschidere şi în toate perioadele prezentate în primele sale situaţii financiare IFRS.
Paragraful 11:
Politicile contabile pe care le utilizează o entitate pentru bilanţul său IFRS de deschidere pot să difere de acelea pe care le-a utilizat pentru aceeaşi dată folosind reglementarile contabile nationale aplicate anterior. Ajustările rezultate reies din evenimente şi tranzacţii înaintea datei de trecere la IFRS-uri. Ca urmare, o entitate trebuie să recunoască acele ajustări în mod direct în rezultatul reportat (sau, dacă este adecvat, într-o altă categorie de capitaluri proprii) la data trecerii la IFRS-uri.

13. IAS 8 -POLITICI CONTABILE, MODIFICĂRI ÎN ESTIMĂRILE CONTABILE ŞI ERORI
Paragraful 10
În absenţa unui Standard sau a unei Interpretări care se aplică în mod specific unei tranzacţii, unui eveniment sau condiţii, conducerea va utiliza raţionamentul său profesional pentru elaborarea şi aplicarea unei politici contabile care conduce la informaţii care sunt:
(a) relevante pentru necesităţile utilizatorilor de luare a deciziilor economice; şi
(b) credibile, la modul că situaţiile financiare:
- reflectă întocmai situaţia financiară, performanţele financiare şi fluxurile de trezorerie ale entităţii;
- reflectă fondul economic al tranzacţiilor, altor evenimente şi condiţii, şi nu numai în ceea ce priveşte forma legală;
- sunt neutre, lipsite de influenţe;
- sunt prudente;
- sunt complete privind toate aspectele semnificative.

14. IAS 8 -POLITICI CONTABILE, MODIFICĂRI ÎN ESTIMĂRILE CONTABILE ŞI ERORI
Paragraful 21
În absenţa unui Standard sau a unei Interpretări care se aplică în mod specific unei tranzacţii, altui eveniment sau condiţii conducerea poate aplica o politică de contabilitate din cele mai recente prevederi ale altor normalizatori care utilizează un cadru general conceptual similar în elaborarea standardelor contabile.
Paragraful 22
Când o modificare în politica contabilă se aplică retroactiv, entitatea va ajusta soldul iniţial al fiecărui element component afectat al capitalurilor proprii pentru cea mai îndepărtată perioadă prezentată, precum şi alte valori comparative prezentate pentru fiecare perioadă anterioară prezentată, ca şi cum noua politică contabilă ar fi fost aplicată întotdeauna.
Paragraful 25
Când, la începutul perioadei curente, este imposibil de determinat efectul cumulativ al aplicării noilor politici contabile tuturor perioadelor anterioare, entitatea va ajusta informaţia comparativă pentru a aplica noile politici contabile prospectiv de la cea mai îndepărtată dată posibilă (care poate sa fie perioada curenta, conform Paragrafului 24).

15. Exemple de politici contabile prevazute de IFRS:
a) în cazul imobilizărilor corporale:
- bazele de evaluare a imobilizărilor corporale la recunoaşterea iniţială, conţinutul costurilor, valoarea reziduală, valoarea amortizabilă, şi perioada de amortizare; evaluarea după recunoaştere fie potrivit modelului costului, fie pe baza modelului de reevaluare; metodele de amortizare, duratele de viaţă utilă, durata economică de viaţă şi ratele de amortizare folosite;
- evaluarea şi recunoaşterea costului îndatorării în costul de producţie/achiziţie, după caz, al imobilizărilor corporale;
- evaluarea şi recunoaşterea câştigurilor şi a pierderilor din cedarea/casarea imobilizărilor corporale;
- recunoaşterea pierderilor din deprecierea şi reluarea de pierderi din depreciere, în cazul activelor reevaluate, respectiv în cazul imobilizărilor corporale care nu au făcut obiectul unei reevaluări;
- evaluarea şi recunoaşterea operaţiilor de leasing; aplicarea principiului prevalenţei fondului economic faţă de forma juridică în recunoaşterea tratamentelor de leasing financiar; recunoaşterea tranzacţiilor de leasing operaţional; valoarea reală şi valoarea reziduală; durata de viaţă economică şi durata de viaţă utilă; rata dobânzii; recunoaşterea cheltuielilor şi veniturilor din operaţiile de leasing; tranzacţiile de vânzare şi de lease-back.

16. Exemple de politici contabile prevazute de IFRS:
b) în cazul imobilizărilor necorporale:
- bazele de evaluare a imobilizărilor necorporale la recunoaşterea iniţială; conţinutul costurilor; valoarea reziduală; valoarea amortizabilă, şi perioada de amortizare; recunoaşterea cheltuielilor cu imobilizările corporale generate intern; evaluarea după recunoaştere fie potrivit modelului costului fie, potrivit modelului reevaluării;
- durate de viaţă determinate şi durate de viaţă nedeterminate;
- pierderile din deprecierea imobilizărilor necorporale;
- câştiguri şi pierderi din cedarea/casarea imobilizărilor necorporale;
- politicile contabile utilizate în evaluarea fondului comercial.

17. Exemple de politici contabile prevazute de IFRS:
c) în cazul imobilizărilor financiare
baza de evaluare a instrumentelor financiare grupate pe categorii de active financiare şi datorii financiare (la valoarea justă, la cost sau la cost amortizat);
componenţa, evaluarea şi recunoaşterea costului investiţiei financiare;
modificările în valoarea contabilă a investiţiilor financiare;
- cedarea investiţiilor financiare.

18. Exemple de politici contabile prevazute de IFRS:
d) în cazul stocurilor:
politicile contabile adoptate la evaluarea stocurilor, inclusiv formulele folosite pentru determinarea costului stocurilor (la recunoaştere, la inventar, la bilanţ, la ieşirea din gestiune);
recunoaşterea şi evaluarea costului îndatorării în valoarea stocurilor cu ciclu lung de fabricaţie;
recunoaşterea drept cheltuială a valorii stocurilor (când stocurile sunt vândute);
recunoaşterea oricărei diminuări a valorii stocurilor şi a pierderilor de stocuri, drept cheltuială în perioada în care are loc diminuarea sau pierderea;
alegerea metodei de contabilizare a stocurilor prin inventarul permanent sau intermitent.

19. Exemple de politici contabile prevazute de IFRS:
e) în cazul fluxurilor de trezorerie:
situaţia fluxurilor de trezorerie clasifică şi prezintă fluxurile de trezorerie din cursul perioadei în: activităţi de exploatare, investiţie, de finanţare;
raportarea fluxurilor de trezorerie din activităţi de exploatare folosind metoda directă sau metoda indirectă;
raportarea fluxurilor de trezorerie pe o bază netă (pentru plăţile şi încasările în numerar efectuate în numele clienţilor, sau pentru care rulajul este rapid, iar termenul de scadenţă este scurt);
înregistrarea fluxurilor de trezorerie în valută şi convertirea fluxurilor de trezorerie ale unei sucursale din străinătate;
prezentarea separată a fluxurilor de trezorerie din dobânzi şi dividende încasate sau plătite, precum şi a fluxurilor de trezorerie provenite din impozitul pe profit;

20. Exemple de politici contabile prevazute de IFRS:
f) privind recunoaşterea veniturilor şi a impozitului pe profit:
politicile contabile adoptate pentru recunoaşterea venitului din vânzarea bunurilor; metodele adoptate pentru determinarea stadiului de execuţie pentru tranzacţiile ce implică prestarea de servicii; recunoaşterea veniturilor din utilizarea de către alţii a activelor societăţii, generatoare de dobânzi, redevenţe şi dividende;
valoarea venitului din contractele de construcţii recunoscut ca venit în cursul perioadei; metodele folosite pentru a determina venitul contractual şi metodele folosite pentru a determina stadiul de execuţie a contractelor în desfăşurare;
politicile contabile pentru impozitele pe profit şi pe venit, inclusiv cele aplicabile creanţelor şi datoriilor privind impozitul amânat;
politicile contabile de recunoaştere a câştigurilor şi pierderilor din variaţiile de curs valutar.

21. Exemple de politici contabile prevazute de IFRS:
f) privind recunoaşterea veniturilor şi a impozitului pe profit:
politicile contabile adoptate pentru recunoaşterea venitului din vânzarea bunurilor; metodele adoptate pentru determinarea stadiului de execuţie pentru tranzacţiile ce implică prestarea de servicii; recunoaşterea veniturilor din utilizarea de către alţii a activelor societăţii, generatoare de dobânzi, redevenţe şi dividende;
valoarea venitului din contractele de construcţii recunoscut ca venit în cursul perioadei; metodele folosite pentru a determina venitul contractual şi metodele folosite pentru a determina stadiul de execuţie a contractelor în desfăşurare;
politicile contabile pentru impozitele pe profit şi pe venit, inclusiv cele aplicabile creanţelor şi datoriilor privind impozitul amânat;
politicile contabile de recunoaştere a câştigurilor şi pierderilor din variaţiile de curs valutar.

22. Exemple de politici contabile prevazute de IFRS:
g) privind alte operaţiuni:
politicile contabile privind recunoaşterea şi evaluarea beneficiilor pe termen scurt ale angajaţilor, a absenţelor pe termen scurt compensate, a procentelor din profit şi planurile de prime;
politica contabilă privind alegerea pentru investiţiile imobiliare, fie a modelului valorii juste, fie a modelului costului;
politica contabilă adoptată pentru subvenţiile guvernamentale, inclusiv metodele de prezentare în situaţiile financiare (ca venit amânat, ori prin deducerea subvenţiei pentru obţinerea valorii contabile a activului, iar în cazul subvenţiilor referitoare la venit, prezentarea fie în contul de profit şi pierdere, fie deduse din cheltuielile aferente raportate);
bazele de evaluare a activelor biologice, metodele de amortizare utilizate, duratele utile de viaţă şi ratele de amortizare;
aplicarea în situaţiile financiare interimare a aceleiaşi politici contabile ca şi în cazul situaţiilor financiare anuale; efectuarea evaluărilor pentru raportarea interimară pe baza informaţiilor de la începutul exerciţiului până la zi.

23. Exemple de politici contabile prevazute de IFRS nepreluate in reglementarile nationale:
- evaluarea după recunoaştere a imobilizărilor necorporale potrivit modelului reevaluării;
- recunoaşterea veniturilor şi a cheltuielilor, în cazul contractelor de construcţii, pe baza stadiului de definitivare a contractului, respectiv a metodei procentului de finalizare a contractului (în baza căreia venitul contractual este recunoscut drept venit în contul de profit şi pierdere în perioadele contabile în care este prestată munca);
- politica contabilă adoptată de reglementarea naţională pentru recunoaşterea subvenţiei referitoare la active numai ca venit amânat (nu şi a metodei de diminuare a valorii activului cu valoarea subvenţiei), iar în cazul subvenţiei referitoare la venit, prezentarea acesteia în contul de profit şi pierdere, nefiind reţinută şi metoda diminuării cheltuielii cu valoarea subvenţiei;
- nerecunoaşterea în baza de evaluare a valorii amortizabile a imobilizărilor corporale a valorii reziduale atunci când aceasta este semnificativă, precum şi în cazurile excepţiilor prevăzute de IAS 38 cu referire la imobilizările necorporale;

24. Exemple de politici contabile prevazute de IFRS nepreluate in reglementarile nationale:
- clasificarea imobilizărilor necorporale în una din cele două categorii: cu durată de viaţă determinată şi cu durată de viaţă nedeterminată şi respectiv neaplicarea regulii ca cele cu viaţă nedeterminată să nu fie amortizate;
- clasificarea activelor imobilizate ce urmează a fi cedate ca deţinute pentru vânzare şi evaluarea acestora la valoarea cea mai mică dintre valoarea contabilă şi valoarea justă minus costurile de vânzare;
- evaluarea după recunoaştere a imobilizărilor financiare, în situaţiile financiare, la valoarea netă (şi la valoarea justă numai în situaţiile financiare consolidate);
- clasificarea ca stocuri şi nu ca investiţii imobiliare a activelor de natura terenurilor şi clădirilor deţinute în scopul creşterii pe termen lung a valorii capitalului;
- posibilitatea utilizării metodei LIFO ca metodă de evaluare la ieşirea din gestiune a bunurilor de natura stocurilor şi a investiţiilor financiare pe termen scurt.

25. VĂ MULŢUMESC!