Download presentation
Presentation is loading. Please wait.
1
Introducere in neurostiinte
2
De la folclor si filosofie la neurostiinte
INTRODUCERE IN NEUROSTIINTE De la folclor si filosofie la neurostiinte Functiile creierului atribuite altor organe
3
INTRODUCERE IN NEUROSTIINTE
Neuromituri = lucruri gresite privind creierul des intalnite si promovate in cultura si societate avem 5 simturi “partea primitiva a creierului” creierul rational vs creierul emotional creierul vazut ca o “banda de inregistrat informatia” nu mai apar noi neuroni in creierul adultului gene vs mediu problemele mentale ca efect al memoriilor traumatice din prima copilarie personalitatea e ceva stabil
4
INTRODUCERE IN NEUROSTIINTE
Neuromituri Majoritatea oamenilor cred ca au 5 simturi, iar un “al saselea simt” este ceva legat de paranormal In realitate avem cel putin 14 simturi: vaz, auz, miros, pipait, gust, simt termic, simt feromonal, simtul luminii albastre, simtul echilibrului, simtul durerii, simtul visceral, simtul kinestezic, simtul dilatarii plamanilor si simtul chimic
5
Neuromituri “Partea primitiva a creierului”
Creierul uman este similar ca organizare si functii cu toate creierele mamiferelor. Unele parti sunt mai evoluate dar aceste parti exista intr-o forma mai simpla in creierul tuturor mamiferelor.
6
INTRODUCERE IN NEUROSTIINTE
Neuromituri in creier nu exista “centrul emotiei” sau “al personalitatii” emotii apar in aproape toate regiunile creierului
7
INTRODUCERE IN NEUROSTIINTE
Neuromituri dilema gene vs mediu mediul actioneaza asupra creierului schimband activitatea genelor din neuroni - unele gene sunt pornite altele sunt oprite invatarea si stresul = exemple ale acestor efecte numite epigenetice
8
INTRODUCERE IN NEUROSTIINTE
Neuromituri problemele mentale ca si efect al amintirilor traumatice din copilarie multe probleme mentale ale adultului isi au originea in evenimente traumatice din copilari dar rareori cauza este amintirea evenimentului evenimentele traumatice exercita efecte epigenetice asupra genelor din creier responsabile de crearea circuitelor implicate in adaptarea la nou, incertitudine si feedback negativ comportament ganduri & emotii Trauma Gene din creier Circuite din creier
9
Neuromituri Personalitatea este definită ca fiind “suma trăsăturilor stabile, care se exprimă constant în comportament şi sunt definitorii pentru o persoană” în anii ’70 şi ’80 se credea că trăsăturile de personalitate ale cuiva odată consolidate în adolescenţă rămȃn stabile de la 21 de ani şi pȃnă la bătrȃneţe este un fapt general acceptat astăzi că cele mai multe schimbări în personalitate au loc intre 20 şi 40 de ani nu se pune problema dacă oamenii se schimbă, ci doar cȃnd, ce anume îi schimbă şi cum se poate controla schimbarea spre binele lor
10
Neuromituri asertivitatea şi încrederea în sine cresc între 27 şi 43 de ani ca urmare a succesului în carieră între 21 şi 60 de ani cresc conştinciozitatea, stabilitatea emoţională şi agreabilitatea şi scade neuroticismul deschiderea la nou şi extroversiunea cresc pȃnă la 40 de ani şi descresc după 60 de ani, în timp ce conştiinciozitatea are o permanentă creştere odată cu vȃrsta divorţul creşte deschiderea faţă de nou şi extroversiunea la femei, iar re-căsătoria scade neuroticismul la bărbaţi
11
Constiinta ne dicteaza deciziile si actiunile?
INTRODUCERE IN NEUROSTIINTE Neuromituri ..\..\..\..\materiale cursuri\filme\F43188F7_Neuroscience and Free Will - Neuromarketing.wmv Constiinta ne dicteaza deciziile si actiunile?
12
INTRODUCERE IN NEUROSTIINTE
Neuromituri “Tigrul si maimuta” metafora ce descrie relatia dintre mintea constienta si ccea inconstienta – dupa Dennis Overbye (2007)
13
De ce este nevoie de neurostiinte?
INTRODUCERE IN NEUROSTIINTE De ce este nevoie de neurostiinte? Denumirea manifestarilor vs explicarea manifestarilor De ce? De ce? Comportament Trasatura de Personalitate/Abilitate mentala
14
INTRODUCERE IN NEUROSTIINTE
Neurostiintele initial au incercat sa descopere “bazele biologice” ale proceselor psihice: personalitate, inteligenta, gandire, perceptie, memorie, sentimente, etc Dar, rezultatele au fost foarte bulversante. S-a gasit, de exemplu, ca nu este nici o diferenta in creier intre retelele implicate in atentie, inteligenta generala, rezolvare de probleme, sau calmarea emotiilor
15
INTRODUCERE IN NEUROSTIINTE
Mai ciudat, in creier structuri similare sunt implicate in atasamentul (fata de mama si partenerul romantic, dar si in altruism / donatii, sociabilitate si adictie de droguri)
16
INTRODUCERE IN NEUROSTIINTE
Contrar a ceea ce se crede, in mod traditional nu exista un “centru al emotiilor”; de asemenea, nu exista demarcarea emisfera dreapta emotionala /emisfera stanga rationala Experientele emotionale sunt procesate in multe zone din creier (cateva exemple sunt in figurile alaturate - zonele colorate)
17
INTRODUCERE IN NEUROSTIINTE
In ciuda faptului ca folosim des termenul “memorie” nu s-a descoperit nici un “centru al memoriei” in creier De fapt, intregul creier poate fi vazut ca o “masina de invatat” iar informatia este stocata in zonele simturilor si ale miscarilor!
18
INTRODUCERE IN NEUROSTIINTE
Creierul foloseste aceeasi retea atunci cand ne amintim evenimente din viata, dar si atunci cand ne imaginam facand fata intr-un context viitor In mod traditional primul proces este vazut ca parte a “memoriei”, iar al doilea ca parte a planificarii si rezolvarii de probleme ca si operatii ale “gandirii”
19
INTRODUCERE IN NEUROSTIINTE
Nici macar procesele “simple” precum perceptia nu sunt cum ne inchipuiam noi In mod traditional se crede ca “centrii vederii” sunt in partea din spate a capului, in zona occipitala. Aici ar fi “neuronii vizuali” Dar in ultimii ani s-a descoperit ca acesti “neuroni vizuali” sunt activi si atunci cand nu vedem nimic, ci ne imaginam lucruri, anticipam evenimente, empatizam cu propriul copil, si sunt capabili sa invete timing-ul unor evenimente - precum in cate secunde urmeaza sa primim o recompensa a reward
20
Codul ascuns al creierului
INTRODUCERE IN NEUROSTIINTE Codul ascuns al creierului Dupa ani de zile de studii in neurostiinte concluzia este ca nu exista nici o legatura intre constructia si functionarea creierului si capitolele cartilor de psihologie Facultatile mentale - memorie, perceptie, emotii, inteligenta, personalitate, vointa – denumesc manifestari umane, dar ele nu exista ca entitati materiale in creierul nostru Mecanismele creierului trebuie cautate dupa alte criterii decat clasificarea facultatilor mentale
21
INTRODUCERE IN NEUROSTIINTE
“Gândirea şi simţurile sunt înlănţuite în starea de veghe (şi nu în somn), căci nu este posibilă gândirea fără simţuri şi nici simţurile nu pot percepe în jur fără gândire. Gândirea provine din inteligenţă şi este soră cu limbajul. Inteligenţa este cuprinsă în suflet şi ea este cea care concepe tot cea ce exprimă apoi gândirea şi limbajul. Limbajul nu poate fi rostit fără gândire prealabilă, iar gândirea nu poate fi împărtăşită fără limbaj. Spre deosebire de animale, oamenii au limbaj articulat. La popoare diferite şi limba este diferită, dar limbajul este doar unul: traducându-l dintr-o limbă în alta, realizezi că este acelaşi peste tot. Putem spune că oamenii care stăpânesc bine limbajul sunt conduşi de inteligenţă. Inteligenţa pune oprelişti mâniei şi poftelor, folosindu-se de limbaj. Lucrurile care trebuie controlate sunt foamea, somnul, poftele sexuale şi mânia, precum şi alte fapte de care ai putea să te ruşinezi. Omul are facultăţi mentale, afecte şi dispoziţii habituale. Afecte sunt dorinţa, mânia, teama, îndrăzneala, invidia, bucuria, prietenia, ura, regretul, mila şi în general, toate cele cărora le urmează plăcerea sau durerea.”
22
INTRODUCERE IN NEUROSTIINTE
De unde provin facultatile mentale? Pentru prima data ele sunt mentionate acum 2300 de ani in textele filosofilor greci Platon si Aristotel. Iar ei se pare ca le-au preluat de la Pitagora Toti acesti termeni sunt concepte care in filosofie defineau “calitatile sufletului”. Termenul “psihologie” provine din imbinarea cuvintelor grecesti “psyche” (suflet) si “logos” (discurs)
23
INTRODUCERE IN NEUROSTIINTE
Ce date culege psihologia? Datele comportamentale si introspective care ne indica tipuri de oameni ce fac diversi oameni in situatii specifice cum performeaza in diverse sarcini ce valorizeaza, ce prefera si ce nu, cum se simt pusi in anumite situatii Ce rol au neurostiintele? Ele preiau datele descriptive culese de psihologie si cauta mecanismele cauzale care stau in spatele lor
Similar presentations
© 2025 SlidePlayer.com Inc.
All rights reserved.