Presentation is loading. Please wait.

Presentation is loading. Please wait.

Proiectul celui de-al 2-lea Plan de Management al Bazinului Hidrografic Jiu PROGRAMELE DE MASURI - cadrul general de abordare - WWW.rowater.ro/dajiu Craiova.

Similar presentations


Presentation on theme: "Proiectul celui de-al 2-lea Plan de Management al Bazinului Hidrografic Jiu PROGRAMELE DE MASURI - cadrul general de abordare - WWW.rowater.ro/dajiu Craiova."— Presentation transcript:

1 Proiectul celui de-al 2-lea Plan de Management al Bazinului Hidrografic Jiu PROGRAMELE DE MASURI - cadrul general de abordare - Craiova 29 iunie 2015 Administratia Bazinala de Apa Jiu ing. Ilie ZANFIR

2 DE AMENAJARE SI MANAGEMENT A BAZINULUI HIDROHRAFIC JIU (SDAMBH)
Transpunere SCHEMA DIRECTOARE DE AMENAJARE SI MANAGEMENT A BAZINULUI HIDROHRAFIC JIU (SDAMBH) Conform Legii Apelor nr. 107/1996 cu modificarile si completarile ulterioare GESTIONAREA CANTITATIVA A RESURSELOR DE APA GESTIONAREA CALITATIVA A RESURSELOR DE APA PLANUL DE MANAGEMENT AL BAZINELOR HIDROGRAFICE PLANUL DE AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE

3 Draft-ul planului de management al bazinului hidrografic Jiu 2016 – 2021 și anexele acestuia ( Documentul ,,Parerea ta e foarte importantă”; Calendarul și programul Planului de Management; Proiectul Planului de management al Districtului Hidrografic al Fluviului Dunărea; Probleme de gospodărire a apelor din cadrul bazinului hidrografic Jiu; Chestionarul privind elaborarea proiectului Planului de Management al bazinului hidrografic Jiu

4 Prezentarea generala a spatiului hidrografic Cap. III
Draftul Planului de management al bazinului hidrografic JIU (al doilea ciclu de planificare ) - CONTINUT Cap. I Introducere Cap. II Prezentarea generala a spatiului hidrografic Cap. III Caracterizarea apelor de suprafata Cap. IV Caracterizareza apelor subterane Cap. V Identificarea si cartarea zonelor protejate Cap. VI Monitorizarea si caracterizarea starii apelor Cap. VII Obiective de mediu Cap.VIII. Analiza economica Cap. IX Programe de masuri Cap. X Exceptii de la obiectivele de mediu Cap. XI Aspecte cantitative şi schimbări climatice Cap. XII Informarea, consultarea si participarea publicului informare obiectiv consultare “starea buna a apelor”

5 Presiune (poluator) Programe Masuri Stare Impact (efect)

6 Starea ecologica / Potentialul ecologic
Elemente biologice (pesti, fitoplancton, macrozzobentos) Râuri (naturale) 133 (95 %) - SE buna 7 (5 %) - SE moderata Elemente fizico-chimice generale (temp, oxigen dizolvat, nutrienti, salinitate, pH) Râuri (CAPM) 6 (100 %) - PE moderat Lacuri naturale 13 (92,86 %) - SE buna 1 (7,14 %) - SE moderata Elemente hidromorfologice (regimul hidrologic si parametrii morfologici) 4 (57,14 %) - PE bun 3 (42,86 %) - PE moderat Lacuri acumulare Poluanti specifici (Cu, Zn, fenoli, PCB, toluen, acenaften, As, Cr, Xilen) 1 (100 %) - PE bun CAA CA totale = 168 (fara flv. Dunarea)

7 Starea ecologica / Potentialul ecologic
PMB 1 PMB 2

8 Starea chimica Substante prioritar /prioritar periculoase
PMB 1 PMB 2 Directiva 2008/105/CE privind standardele de calitate a mediului in domeniul apei 2 clase de calitate Cea mai defavorabila situatie Cloroform Mercur, Cadmiu Mercur Stare chimica buna – 99 % Stare chimica buna – 100 %

9 Analiza – Presiune – Impact - Risc Alterări hidromorfologi ce
Ape de suprafata Anul Poluare organică Poluare cu nutrienți Poluare cu SPP Alterări hidromorfologi ce nr. % 2015 14 8,33 7 4,17 1 0,59 2021 8 4,76 5 2,98

10 4. Caracterizarea apelor subterane
1. Aspecte generale Interdependenţa corpurilor de apă subterană cu corpurile de apă de suprafaţă şi cu ecosistemele terestre 2. Evaluarea presiunilor antropice Surse de poluare Prelevări de apă 3. Evaluarea impactului antropic asupra stării corpurilor de apă subterană şi riscul neatingerii obiectivelor de mediu Nr. CA – 8 (6 freatic si 2 adancime) Risc cantitativ– NU Risc calitativ – ROJI05 – nitrati, amoniu si fosfati ROJI06 – nitrati si amoniu

11 Programul comun de masuri
DCA art. 11 9. Programe de masuri (1) Costuri, Surse de finatare Programul comun de masuri Aglomerari umane Alimentare cu apa Retea de canalizare Epurarea apelor uzate BAT Codul bunelor practici agricole Activitati industriale Tip: Activitati agricole a) baza Scari de pesti Debit ecologic Zone umede b) suplimentare Alterari hidromorfologice Pentru b.h. Jiu masurile sunt prevazute in draftul planul ui de management Dezbatere publica Program de masuri Anexa 9.10 –M.B. – reducere presiuni hidromorfologice Anexa 9.8 –M.B. - activitatile industriale Anexa 9.9 – M.B. – activitati agricole Anexa Masuri suplimentare potentiale Implementare

12 9. Programe de masuri (2) –Industrie, agricultura, alterari hidromorfologice, aglomerări umane
"Masurile de baza" reprezinta in principal cerintele minime care trebuie indeplinite si care trebuie sa constea in acele masuri necesare pentru implementarea legislatiei Comunitare Masurile de baza trebuie sa raspunda cerintelor stipulate in: Articolul 4 – atingerea obiectivelor de mediu –starea buna a apei Articolul 10 si Anexa VI–implementarea prevederilor pentru 11 Directive Europene; Articolul 9 – masuri pentru recuperarea costurilor Articolul 11 – masuri de control si reglementare pentru interzicerea deversarii poluantilor in corpurile de apa de suprafata si pentru reincarcarea artificiala sau realimentarea corpurilor de apa subterane Alte masuri prevazute legislativ pentru atingerea starii bune a apelor Masurile “suplimentare" sunt acele masuri desemnate si implementate pe langa masurile de baza, in scopul realizarii obiectivelor stabilite. Se pot adopta de asemenea masuri suplimentare ulterioare pentru asigurarea protectiei aditionale sau imbunatatirea apelor aflate sub incidenta Directivei Cadru a Apei, inclusiv in implementarea acordurilor internationale importante la care se face referire in art. 1.

13 centralizate in Anexele PMB in baza informatiilor din:
Masuri de Baza centralizate in Anexele PMB in baza informatiilor din: Planul de implementare al Directivei 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane; programele de etapizare anexate la autorizatiile de gospodarirea apelor; programele de conformare anexate la autorizatia de mediu; metodologia elaborata de ANAR “Aplicarea metodologiei de recuperare a costurilor in domeniul apelor la nivel de spatiu hidrografic JIU”; operatorii de servicii publice de apa de la nivel local si regional; proiectele POS Mediu “Asistenta tehnica pentru pregatirea proiectelor in sectorul de apa / apa uzata” – elaborarea Master Planurilor pentru judete; proiecte noi care se deruleaza dupa emiterea autorizatiei de gospodarirea apelor;

14 asupra corpurilor de apa
Masuri de Reducere a presiunilor chimice asupra corpurilor de apa cauzate de Aglomerarile umane

15 Programe de masuri de baza pentru diminuarea efectelor presiunilor de la aglomerarile umane
Familii de masuri pentru alimentarea cu apa in scop potabil reabilitarea retelelor de apa existente in vederea imbunatatirii distributiei apei potabile construirea de noi retele de distributie; reabilitarea tehnologiilor de tratare; utilizarea de tehnologii moderne de tratare; costruirea de noi statii de tratare; schimbarea instalatiilor interioare; Familii de masuri pentru colectarea si evacuarea apelor uzate Reabilitarea / modernizarea sistemului de colectare si epurare a apelor uzate existent Construirea / extinderea retelelor de canalizare si a statiilor de epurare pentru aglomerari >2000 l.e. Construirea de sisteme de epurare individuale pentru aglomerari <2000 l.e. Managementul deseurilor nepericuloase (namol) (prelucrare, depozitare, utilizare)

16 Presiuni semnificative (2) Aglomerari umane
Probleme importante de gospodarire a apelor (2) Aglomerari umane generare de poluare cu substante organice, nutrienti si SPP Dimensiune aglomerări umane Număr de aglomerări umane Nr. de stații de epurare > l.e. 1 15000– l.e. 8 4 10000 – l.e. 3 l.e. 92 13 Total 104 19 2014 Monitorizare - evaluare stare corpuri de apa – risc de neatingere a obiectivelor de mediu Racordare canalizare – 66,04 % Racordare SEAU – 53,23 % agg < 2000 le - 14 SEAU

17

18 Managementul deseurilor -depozite conforme
PMB I 47 unitati industriale Masuri de baza Alimentare – canalizare – epurare Implementarea unui sistem automat de monitorizare a debitelor de apa captate Construirea sistemului separativ de colectare / epurare a apelor pluviale Imbunatatirea functionarii statiilor de preepurare a apelor uzate de la sectii Modernizarea statiilor de epurare Dotarea laboratorului si monitorizarea calitatii apelor uzate epurate evacuate in resursele de apa Implementarea unui sistem automat de monitorizare a calitatii apelor uzate evacuate in resursa de apa Introducerea tehnologiilor curate si a BAT-urilor reducerea pierderilor de substante periculoase in apa modernizarea tehnologiilor privind instalatiile de evacuare a zgurii si cenusei în fluid dens reabilitarea instalatiilor de racire si marirea gradului de recirculare interna al apei tehnologice Managementul deseurilor -depozite conforme PMB II 5 unitati industriale

19

20 Programe de conformare
Presiuni punctiforme Masuri de baza Programe de etapizare Programe de conformare Construirea, reabilitarea, modernizarea statiei de epurare /foselor septice vidanjabile; Realizarea statiilor de pompare namol primar si recircularea namolului secundar; Lucrari de ecologizare a platformelor de depozitare a dejectiilor; Realizarea, reabilitarea platformelor de depozitare a partilor solide din dejectii; Executia forajelor de observatie pentru urmarirea calitatii freaticului; Procurarea utilajelor necesare imprastierii dejectiilor solide pe camp Presiuni difuze Constructia platformelor individuale si a platformelor comunale de depozitare a gunoiului de grajd Cumpararea utilajelor de incarcare, transport si aplicare a dejectiilor si a gunoiului de grajd ; Limitarea utilizarii unor doze mai mari de 170 kg N/ha provenit din ingrasaminte organice; Crearea de benzi inerbate intre parcelele cultivate si cursurile de apa pentru limitarea imprastierii gunoiului direct in apa

21 Masuri de reducere a efectelor presiunilor hidromorfologice
“Masuri de baza” - masuri obligatorii, impuse prin legislatia comunitara privind calitatea apei PROGRAME DE MASURI “Masurile suplimentare" - masuri desemnate si implementate pe langa masurile de baza, in scopul realizarii obiectivelor de mediu stabilite

22 La nivelul anului 2013, în bazinul hidrografic Jiu au fost identificate 123 de presiuni hidromorfologice potenţial semnificative: Lacuri de acumulare - 8 lacuri de acumulare cu suprafaţă mai mare de 0,5 km2 (Işalniţa, Fântânele, Caraula, Bistreţ, Târgu Jiu, Vădeni, Cornu, Turceni) - scopuri multiple: apărare împotriva inundaţiilor, alimentare cu apă potabilă şi industrială, energetic, irigaţii, piscicultură. Regularizări şi îndiguiri - regularizările au o lungime totală de 633 km, iar îndiguirile au o lungime totală de 698 km (fără fluviul Dunărea). Cele mai importante lucrări de regularizare şi îndiguiri sunt localizate pe râurile: Jiu, Blahniţa, Baboia, Jilţ, Huşniţa, Raznic, Balasan. Derivaţii - în număr de 8, au o lungime totală de 14,4 km şi au drept scop suplimentarea debitului afluent pentru anumite acumulări, precum şi asigurarea cerinţei de apă pentru localităţile aferente. Derivaţiile cele mai importante sunt: Motru/Tismana, Jieț/Lotru şi Buta/Acumulare Valea de Peşti. Prelevări/restituţii de apă - Numărul prelevărilor de apă şi a restituţiilor (evacuărilor) potenţial semnificative este de 16, din care o prelevare semnificativă de apă şi o restituţie semnificativă de apă. În urma aplicării procesului de validare a presiunilor potenţial semnificative – alterări hidromorfologice cu atingerea obiectivelor de mediu de către corpurile de apă de suprafaţă, la nivelul bazinului hidrografic Jiu s-a identificat un număr de 6 presiuni hidromorfologice semnificative.

23 Presiunile hidromorfologice pot determina:
modificarea habitatelor datorita alterarilor fizice, care influenteaza fauna si flora acvatica; modificarea regimului hidrologic ale apei si sedimentelor datorita regularizarii scurgerii, prelevarilor sau restitutiilor importante de debite; modificari chimice ale apei cu impact local; intreruperea : conectivitatii longitudinale Conectivitatea longitudinală se referă la schimburile şi căile prin care se deplasează organismele, energia şi materia aflate pe tot cursul apei. Sistemele chimice şi comunităţile biologice se deplasează şi variază ca răspuns. conectivitatii laterale (diguri, regularizări de maluri, etc.) Conectivitatea laterala este utilizata pentru a descrie interactiunea dintre corpurile de apa si luncile inundabile.

24 9. Programe de masuri Categoria de presiune 2012 (euro) 2015 (euro)
Categoria de presiune 2012 (euro) 2015 (euro) Procent fata de planificat 1 Aglomerari 52,4 % 2 Industrie 89,8 % 3 Agricultura 65,9 % 4 Hidromorfologie 21.663 4.326 2,5 % Total 70,8 % Nr. crt. Categoria de presiune Măsuri de bază (Euro) Măsuri suplimentare (Euro) Total masuri 1 Aglomerări 2 Industrie 3 Agricultura 4 Hidromorfologie 20 000 Total 20000 Nr. crt. Categoria de presiune Măsuri de bază (Euro) Măsuri suplimentare (Euro) Total masuri 1 Aglomerări 2 Industrie 3 Agricultura 4 Hidromorfologie Total

25 10. Excepţii de la obiectivele de mediu
1. prelungirea termenului de atingere a “starii bune”, cel mai tarziu pana in art. 4(4); 2. atingerea unor “obiective de mediu mai putin severe” in anumite conditii (art. 4 (5); 3. deteriorarea temporara a starii corpurilor de apa in cazul existentei unor cauze naturale sau “forta majora” -art. 4 (6); 4. Deteriorarea starii unui corp de apa de suprafata (de la starea foarte buna la starea buna) ca rezultat al noilor activitati durabile umane de dezvoltare -art. 4 (7); Sub Art corpuri de apă (4,76 %) 4 corpuri de apă naturale ( râuri). 4 corpuri puternic modificate (3 – râuri şi 1–LA)

26 “Protectia mediului natural reprezinta protectia omului însusi şi a dezvoltarii sale, iar Protectia omului presupune protectia tuturor factorilor de mediu” Va multumim pentru atentie


Download ppt "Proiectul celui de-al 2-lea Plan de Management al Bazinului Hidrografic Jiu PROGRAMELE DE MASURI - cadrul general de abordare - WWW.rowater.ro/dajiu Craiova."

Similar presentations


Ads by Google