1. Strategii de formare a cuplurilor si rolul compatibilitatii intelectuale in satisfactia de cuplu
Conf. Dr. Alina S. Rusu

2. Introducere
La speciile cu reproducere sexuata, alegerea partenerului sexual (mate choice):
trasaturi (morfologice, comportamentale, psihologice) care indica o calitate genotipica inalta si un fitness crescut (potential biologic adaptativ; Hamilton, 1964).

3. Fitness = potential biologic adaptativ (Hamilton, 1964)
-o masura a gradului in care genele unui individ ajung la generatia urmatoare (numarul de descendenti produsi de un individ, care supravietuiesc pana la varsta reproducerii)
Fitness = potential biologic adaptativ (Hamilton, 1964)
fitness direct
fitness indirect
fitness inclusiv
W.D. Hamilton - biolog evolutionist britanic

4. Casatoriile (long-term bonds):
Introducere
Casatoriile (long-term bonds):
rezultate ale deciziilor mate-choice
variabilitate a succesului reproductiv
deciziile mate-choice = unitati de actiune ale selectiei naturale.

5. Exemplu de studiu:
Formarea cuplurilor in Romania - analiza pietei matrimoniale din perspectiva psihologiei evolutioniste
Alina S. Rusu & Aurora Bencic
(Journal of Cognitive and Behavioral Therapies, 2007)

6. Care este abordarea evolutionista a procesului mate-choice la specia umana?
Teoria evolutiva majora care sta la baza analizei mate choice la oameni si la alte specii este teoria investitiei parentale, elaborata de Bob Trivers in 1972.

7. Teoria investitiei parentale (theory of parental investment)
o femela are nevoie de putine imperecheri pentru fertilizarea ovulelor sale.
asigurarea resurselor necesare dezvoltarii fiecarui ovul fecundat.
CONFLICTE DE INTERESE
un mascul poate fertiliza mult mai multe ovule decat produce o femela pe parcursul vietii sale.
maximizarea numarului de acuplari.
Teoria investitiei parentale (Trivers, 1972) sustine ca o femela are nevoie de mai putine imperecheri pentru fertlizarea ovulelor sale, pe cand un mascul poate fertiliza mult mai multe ovule decat produce o femela pe parcursul vietii. Ca urmare, succesul reproductiv al femelelor tinde sa fie limitat de accesul la resursele necesare dezvoltarii fiecarui ovul fecundat (cresterii puilor), pe cand succesul reproductiv al masculilor tinde sa fie limitat de accesul la ovulele femelelor. Din perspectiva acestor conflicte de interese, strategiile de reproducere si gasire a partenerilor sexuali vor fi diferite intre cele doua sexe.
Robert Trivers

8. Semnale utilizate in procesul mate-choice:
vizuale, olfactive (mirosuri, feromoni), acustice, tactile etc.
La fel ca si animalele, oamenii utilizeaza diferite semnale in procesul gasirii partenerului sexual (semnale vizuale, chimice, acustice, tactile, posturi, miscari etc). La cele mai multe specii, este greu de studiat procesul de negociere ce are loc intre indivizi in alegerea partenerului sexual, pentru ca este foarte greu de evaluat ceea ce doreste‘ un individ. Oamenii ofera un model mai bun in acest sens pentru ca pot recurge la forme de cautare a partenerului sexual in care soun explicit ceea ce cauta si ceea ce ofera.
Ce doreste un individ?
....specia umana...

9. piata biologica deschisa publicului, acces liber la informatie
Reclamele matrimoniale (text si/sau imagine): mesaj continand un numar de trasaturi auto-descriptive si trasaturile dorite la partenerul cautat.
piata biologica deschisa publicului, acces liber la informatie
permit analize etologice si evolutive ale strategiilor mate-choice la om.
Asa este cazul comunicarii prin reclame matrimoniale. Pe langa formele traditionale de alegere a partenerului sexual, matrimonialele de pe site-uri online, ziare ofera o piata biologica relativ usor de analizat etologic si evolutiv.

10. In acord cu teoria investitiei parentale:
Femeile:
preferinte fata atribute indicand resursele: statut social, ambitie, stare financiara, dorinta de a intemeia o familie etc.
preferinta fata de barbati mai in varsta.
Barbatii:
preferinte fata de atribute indicand fertilitatea si sanatatea: varsta, inaltime, greutate, activitati atletice, raport piept:solduri etc.
preferinte pentru femeile mai tinere, cu potential reproductiv ridicat.

11. Analiza de continut (text) 2 site-uri actuale romanesti
Metode
Analiza de continut (text)
2 site-uri actuale romanesti
N= 200 anunturi femeie_cauta_barbat
N= 200 anunturi barbat_cauta_femeie

12. Metode
Atribute cuantificate (semnificatie evolutionista) - Analiza text:
Varsta cautator; interval varsta partener cautat: mai batran, la fel, mai tanar, nu conteaza, nu se specifica.
Nr total atribute utilizate de cautator si nr total atribute utilizate pentru descrierea partenerului cautat.
Atribute fizice cautator si cautat (ex. greutate, inaltime, culoare ochi, par, suplu, placut la infatisare, frumos).
Atribute emotionale cautator si cautat (ex. tandru, simt al umorului, sincer, sufletist, iubitor, sensibil, plin de iubire).
Atribute materiale (resurse) cautator si cautat (ex. masina, venit lunar, banos, proprietar apartament, bogat).
Atribute educationale cautator si cautat (ex. liceu terminat, educat, doctorat, studii postuniversitare, diploma de inginer).
Atribute activitati atletice (ex. calarit, catarat, amator de drumetii).
Atribute hobby (ex. gradinarit, lectura, testoase, teatru).

13. Rezultate

14. Barbatii utilizeaza mai multe atribute fizice pentru a se descrie.
Rezultate - Analiza de continut text matrimoniale
1) NUMAR TOTAL atribute utilizate de cautator pentru a se descrie si pentru a descrie partenerul cautat
Barbatii utilizeaza un numar total de atribute mai mare decat femeile pentru auto-descriere si pentru descrierea partenerului cautat.
2) Atribute FIZICE utilizate de cautator pentru a se descrie si pentru a descrie partenerul cautat
Barbatii utilizeaza mai multe atribute fizice pentru a se descrie.
Femeile folosesc mai multe atribute fizice pentru a descrie partenerul cautat.

15. Rezultate - Analiza de continut text matrimoniale
3) Atribute MATERIALE (resurse) utilizate de cautator pentru a se descrie si pentru a descrie partenerul cautat
Barbatii utilizeaza mai multe atribute materiale pentru a se descrie.
Femeile cer mai multe atribute materiale de la partenerul cautat.
4) Atribute EDUCATIONALE cautator, cautat
Nu exista diferente intre genuri in auto-descrierea educationala.

16. Barbatii utilizeaza mai multe atribute emotionale pentru a se descrie.
Rezultate - Analiza de continut text matrimoniale
5) Atribute EMOTIONALE utilizate de cautator pentru a se descrie si pentru a descrie partenerul cautat
Barbatii utilizeaza mai multe atribute emotionale pentru a se descrie.
Barbatii tind sa ceara mai multe atribute emotionale de la partenera cautata.
6) ACTIVITATI ATLETICE utilizate de cautator pentru a se descrie si pentru a descrie partenerul cautat
Femeile tind sa ceara mai multe activitati atletice si mai multe atribute despre hobby-uri de la partenerul cautat.

17. Femeile prefera barbatii mai batrani decat ele.
Rezultate - Analiza de continut text matrimoniale
7) VARSTA partenerului cautat
Cele doua genuri difera in preferintele pentru varsta partenerului cautat (2 = 35.25, df=4, P<0.05).
Femeile prefera barbatii mai batrani decat ele.
Barbatii prefera femeile mai tinere decat ei.

18. Rezultate - Analiza de continut text matrimoniale
8) GREUTATEA si INALTIMEA partenerului cautat
Cele doua sexe difera in preocuparea fata de greutatea (2 = 23.10, df=1, P<0.05) si fata de inaltimea partenerului cautat (2 = 15.05, df=1, P<0.05).
Barbatii sunt mai mult preocupati de greutatea si inaltimea partenerei cautate decat femeile.

19. Rezultate - Analiza de continut text matrimoniale
9) TIPUL DE RELATIE cautata
Cele doua sexe difera in preferintele fata de tipurile de relatii (2 = 25.8, df=4, P<0.05).
Barbatii sunt mai expliciti decat femeile in cautarea tipului de relatie.

20. Rezultate - Analiza de continut text matrimoniale
Valoarea de piata (market value) a diferitelor cohorte de varsta din grupul utilizatorilor de matrimoniale:
Valoare de piata (VP) = numarul de preferinte pentru o cohorta
numarul de indivizi din acea cohorta
Pawlowski & Dunbar, 1999
VP=1---> cererea este egala cu oferta.
Cat de ceruta este pe piata o anumita categorie de varsta si cat de constiente sunt cohortele de valoarea lor pe piata?

21. Rezultate - Analiza de continut text matrimoniale
Femei - cele mai pretioase cohorte sunt: ani, ani si ani.
Barbati - cele mai pretioase cohorte sunt: 40-44, si ani.

22. Cohorta 40-44 ani se supraestimeaza pe piata matrimonialelor.
Rezultate - Analiza de continut text matrimoniale
Femei - cea mai valoroasa cohorta de femei (30-34 ani) isi constientizeaza valoarea de piata.
Cohorta ani se supraestimeaza pe piata matrimonialelor.

23. Rezultate - Analiza de continut text matrimoniale
Barbati: cohortele cele mai valoroase ‚isi constientizeaza valoarea‘ (cer un numar mare de atribute).
Cohortele de barbati cu VP<1 isi supraestimeaza valoarea, comparativ cu cohortele de femei.

24. Concluzii
Analiza de continut text:
Teoria investitiei parentale confirmate: DA
femeile cer resurse materiale si barbati mai in varsta, dar cer si atribute fizice la partenerii cautati (azi oricine poate merge la sala!).
barbatii cer femei mai tinere, dar nu foarte tinere (30-34 ani) si sunt preocupati de indicatori ai fertilitatii (inaltime, greutate). In general, barbatii isi supraestimeaza valoarea de piata (sex-ratio?).
niciunul dintre genuri nu este preocupat in mod semnificativ de criteriile educationale.
barbatii sunt mai specifici in cautarea tipului de relatie si folosesc mai multe atribute emotionale pentru cautator/cautat (costurile inselatului sunt mai mari la barbati decat la femei).

25. Compatibilitatea intelectuala si satisfactia in cuplu
Inteligenta si casatoria (ca si institutie) – caracteristici importante ale indivizilor umani – definitorii pentru sociobiologia speciei Homo sapiens sapiens.
Inteligenta si cuplul (cohabitare, casatorie) – studiate intens pana in prezent in psihologie, dar independent una fata de alta.

26. Compatibilitatea intelectuala si satisfactia in cuplu
Studiile care sa investigheze daca satisfactia maritala depinde/coreleaza/este mediata/prezisa de compatibilitatea intelectuala (similaritate la nivel de inteligenta si preocupari intelectuale) intre parteneri – … foarte putine.
Satisfactia maritala/relationala – multumire fata de partener
Scale de masurare a satisfactiei – de ex. Dyadic Adjustment Scale (Spanier, 1976) - masoara inclusiv perceptia expresivitatii emotionale a partenerului.

27. Compatibilitatea intelectuala si satisfactia in cuplu
In ultimii ani – identificarea predictorilor satisfactiei in cuplu (couple/marital satisfaction), precum si strategiile de management si preventie a conflictelor in cuplu.
Predictori: emotii, cognitii, comportamente – nivel de individ si nivel de diada (cuplu).

28. Compatibilitatea intelectuala si satisfactia in cuplu

29. Compatibilitatea intelectuala si satisfactia in cuplu
Studiile pe satisfactie maritala – focusate pe trasaturi de personalitate si perceptia interpersonala a partenerilor
Exista putine studii care au considerat inteligenta ca una dintre trasaturile ce pot avea impact asupra vietii maritale (satisfactie, stabilitate; Blum & Mehrabian, 1999).
Prea putine investigatii ale compatibilitatii intelectuale intre parteneri in relatie cu stabilitatea/satisfactia in cuplu.

30. Operationalizarea termenilor
“Stabilitate” – nu se refera doar la perioada de ramanere impreuna a doi parteneri, sau la despartirea acestora; termenul include si gradul de satisfactie in cuplu.
“Inteligenta” – se masoara in diferite feluri. Include de obicei si nivelul educational al partenerilor si/sau scorurile la diferite teste de inteligenta.

31. Evidente pro- compatibilitate intelectuala (CI) intre parteneri
Cea mai puternica sustinere pentru nevoia studiului CI intre parteneri vine dinspre fenomenul de “assortative mating”– indivizii tind sa aleaga parteneri cu trasaturi de personalitate similare cu ale lor.
Studii empirice (ex. Blum & Mehrabian, 1999) – corelatie semnificativa (desi scazuta) intre nivelele de inteligenta ale partenerilor din relatiile stabile.

32. Evidente pro- compatibilitate intelectuala (CI) intre parteneri
Studii care evalueaza impactul diversilor factori de personalitate asupra aspectelor vietii maritale (ex. Barton et al., 1972) – egalitatea socio-intelectuala apare ca factor important ce influenteaza satisfactia de cuplu:
“a higher coefficient of socio-intellectual equality with the partner was associated with a higher frequency of doing something pleasant” (Barton et al., 1972).
Un scor scazut al egalitatii socio-intelectuale – asociat cu frecventa mare a conflictelor in cuplu si dificultati in stilurile de parenting.

33. Evidente pro- compatibilitate intelectuala (CI) intre parteneri

34. Evidente pro- compatibilitate intelectuala (CI) intre parteneri
Gruber-Baldini et al. (1995) – studiu privind similaritatea partenerilor la nivelul dimensiunilor “abilitati mentale” si “rigiditate-flexibilitate” – studiu longitudinal.
Cuplurile casatorite – in primul an de relatie/casatorie – dimensiunile mentionate – corelatie pozitiva moderata. Pe parcursul casatoriei (timp de observatie 10 ani) – tendinta ca partenerii sa devina similari la nivelul abilitatilor mentale, fluenta verbala si comprehensiune verbala (modelari pozitive reciproce).
Valorile coeficientilor de corelatie – mai mari la cuplurile stabile decat la cele care s-au despartit in decursul timpului observat.

35. Evidente anti - compatibilitate intelectuala (CI) intre parteneri
Abilitatea de rezolvarea conflictelor - factor principal al satisfactiei maritale/de cuplu.
Persoane cu grad mare de compatibilitate intelectuala si nivel ridicat de IQ si educatie – posibilitatea competitiei in atingerea scopurilor de cuplu.
Persoanele cu grad mare de CI si nivel scazut de IQ si educatie – Buss (1991) – “low intellect of both partners correlates with upsets in marital life, like neglect and emotional constriction”. Astfel de parteneri (desi compatibili intelectual) vor tinde sa intensifice conflictele si sa utilizeze agresivitate, in loc de strategii amiabile.

36. Evidente anti - compatibilitate intelectuala (CI) intre parteneri
Studii recente – CI intre parteneri nu este absolut necesara – “rather, one of the spouses should be higher on intellectual abilities” (Botwin et al., 1997; ).
“High intellect” este asociat cu metode amiabile de rezolvare a conflictelor de cuplu.
Botwin et al. (1997) – indivizii ai caror parteneri au avut scoruri mari la dimensiune “intelect” (flexibilitate cognitiva, IQ etc.) au fost in general satisfacuti cu viata de cuplu si au raportat un nivel crescut de afectiune si atentie din partea partenerilor lor. Nota: acest lucru a fost mai vizibil statistic la femei decat la barbati.
Inteligenta – indicator al investitiei in resurse?

38. Concluzii...
Pe de o parte, exista date substantiale din studii longitudinale care reflecta ca similaritatea intelectuala este un factor important in satisfactia maritala.
Pe de alta parte, studii pe rezolvarea conflictelor in cuplu – nu neaparat CI, ci mai degraba abilitatile intelectuale ale unui partener coreleaza cu nivel inalt de satisfactie in cuplu.
Nu exista inca studii care sa investigheze relatia directa intre CI, satisfactie/stabilitate in cuplu si succes reproductiv (fitness).

41. The Mating Mind’s provocative thesis: Perhaps human intelligence evolved primarily as a Sexually Selected Fitness Indicator …

42. Why do some people hold incredible intellectual abilities that seem totally unrelated to survival?
Such as the ability to generate complex mathematical formulas to represent the physical world ...
(recomandare: Serial “The Big Bang Theory” – analiza tipurilor de cupluri)

43. What is Mating Intelligence
What is Mating Intelligence? Miller’s answer: All aspects of human intelligence that were primarily designed for courtship purposes.

44. But what about all the cognitive abilities that relate directly to human mating?  Cross-Sex Mind-Reading  Detecting Infidelity  Assessing One’s Own Mate-Value  Assessing Value of Potential Mates  Strategic Flexibility in the Mating Market

45. MSNBC News Services - 8:10 p.m. ET July 10, 2006:
“New letters shed light on Einstein’s love life … Einstein admitted he spent time with six other women while married”