1. Reprezentarea semio-discursivă a femeii în cinematografia românească, între voyeurism și exhibiționism
Profesoară coordonatoare:
Lect. Univ. Dr. Adriana Daniela ȘTEFĂNEL
Masterandă:
Andreea TOMA

2. Ipotezele cercetării
Personajele feminine nu se îndepărtează de la stereotipuri pentru ca publicul să rezoneze și să se identifice cu ele.
În filmul propagandistic, femeile sunt văzute ca un vector de reprezentare a ideilor regimului.
În filmul comercial, femeile sunt, în general, văzute ca obiect sexual.
În filmul de autor, regăsim cele mai multe persoanaje feminine în roluri principale.

3. Filmul propagandistic
Corpusul de analiză
Filmul propagandistic
Filmul comercial
Filmul de autor
(Noul Val)

4. Concepte utilizate

5. Rezultatele cercetării
Femeia din cinematografia
românească

6. Filmul propagandistic românesc, între Noi și Ceilalți
“Femeile noastre” sunt hotărâte în a respecta regurile impuse de regim și sunt mereu prezentate într-o lumină favorabilă. De partea cealaltă avem, atât românce cucerite de valorile Occidentului, dar și femei de altă naționalitate. Toate femeile care acceptă valorile Occidentului sunt pedepsite actanțial.

7. Personajele feminine din filmul comercial, cucerite de mirajul Occidentului
“Femeile noastre” nu mai sunt apărătoarele valorilor unui regim politic. Chiar și acestea privesc Occidentul cu înțelegere, acceptare și chiar dorință, abordând unele acțiuni după modelul propus în Vest. Dihotomie poate fi înțeleasă cu ușurință ca axa Bine - Rău (străinii vin să ne fure femeile frumoase).

8. Personajele feminine din filmul de autor, femei cu personalitate
Cele mai multe dintre persoanjele feminine din filmele de autor analizate sunt tinere și ilustrează idealurile și valorile românești.
Reprezentările “femeilor celorlalți” sunt realizate în dihotomie cu “femeile noastre”. Acestea fie vor să plece în străinătate, fie trăiesc deja acolo.

9. Stereotipuri feminine

10. Filmul, tarâmul bărbaților: viitorul regimului comunist
Valorile comuniste sunt ilustrate prin intermediul personajelor feminine.
“Femeile noastre” tinere sunt naive, pure și inocente.
“Femeile celorlalți” sunt indecente, frivole. Mereu puternic machiate și îmbrăcate sumar, acestea sunt portretizate într-o manieră grotescă.
Femeia matură comunistă este strictă, dură și supusă regurilor. Îmbrăcată în deux piece și culori pământii, prof. Isoscel este portretizarea valorilor regimului.
BINE
RĂU

11. Filmul comercial, hipersexualizarea și respectarea șablonului frumuseții
Femeia, modelul libertății sexuale de după căderea comunismului.
Scene de sex explicit, nuditate sau femei îmbrăcate foarte sumar au invadat marele ecran.
Senzualitatea este arma cu care femeile îi cuceresc pe bărbați. Tot ele sunt cele care dețin controlul în relație. Și tot senzualitatea este cea pe care se bazează în carieră.
Corpul femeii este văzut ca un obiect de schimb, ca un obiect sexual.
Procesul de îmbătrânire la femei este văzut ca o pedeaspsă pentru frumusețea din tinerețe.

12. Femeia în filmul de autor, între putere, seducție și sacrificiu
Femeia puternică plătește pentru acțiunile sale.
Alegerea hainelor, a coafurii sau a make-upului exprimă statutul socio-profesional al femeii (de la călugărițe, la intelectuale).
Femeia trebuie să-și folosească corpul pentru a cuceri inima unui bărbat. Iar femeia matură trebuie să le învețe pe cele tinere despre seducție și senzualitate.
Corpului este văzut ca un obiect de sacrificiu, de schimb. Iar atunci când sufletul suferă, corpul plătește.
Femeile puternice sunt masculinizate.
religios
tradițional
profan
modern

13. Evoluția persoanjelor feminine

14. Filmul propagandistic
De la vector la propagandă, la șablon de frumusețe și până la femei puternice
Rolul personajelor feminine în ecuația acțiunii filmului s-a schimbat în cele trei perioade analizate. Acestea au trecut de pe axa Adjuvant – Opozant, la a fi obiectul dorinței personajului masculin și până la a devenit eroinele peliculei.
De la un singur personaj principal în perioada comunistă, am ajuns ca două din cele trei filmele de autor analizate să se construiască în jurul a două personaje feminine.
ADJUVANT
OPOZANT
DORINȚĂ
EROU
Filmul comercial
Filmul propagandistic
Filmul de autor

15. Filmul propagandistic
Concluzii
Rolul personajelor feminine a crescut de-a lungul timpului, de la puri vectori de propagandă, la Obiectul Dorinței personajelor masculine și până la transformarea lor în eroinele peliculei.
Filmul propagandistic
Filmul comercial
Filmul de autor
femeile care promovau valorile naționale, prezentate ca model
româncele sunt tinere și seducătoare
femei cu personalitate care sunt conștiete de acțiunile lor
“femeile noastre” sunt simple, pure și inocente
nuditatea și sexul devin un lucru normal
tradițional vs. modern
femeile care visau la Occident, pedepsite actanțial
frumusețea românească dorită și în străinătate
religios vs. profan

16. Bibliografie selectivă
Brădeanu, Adina (2002), „De la „feminist” la „feminism”: o istorie selectivă a intersecției femeilor cu filmul documentar” în Dragomir, Otilia, Brădeanu, Adina, Rovența-Frumușani, Daniela, Surugiu, Romina (2002), Femei, cuvinte și imagini. Perspective feministe, Polirom, Iași;
Căliman, Călin (2011), Istoria filmului românesc, Contemporanul, București;
Ceulemans, Mieke și Fauconnier, Guido (1979), „Mass Media: The Image, Role, and Social Conditions of Women. A collection and analysis of research materials”, UNESCO, Paris;
Chelcea, Septimiu (2007), Metodologia cercetării sociologice. Metode cantitative și calitative, ediția a III-a, Economică, București;
Chelcea, Septimiu (2004), Iniţiere în cercetarea sociologică, Comunicare.ro, București;
Coman, Mihai (1999), Introducere în sistemul mass media, ediția a III-a, Polirom, Iași;
Fulger, Mihai în Căliman, Călin (2011), Istoria filmului românesc, Contemporanul, București;
Gerbner et alii (1980) în Severin, Werner J. și Tankard, James W. (2004), Perspective asupra teoriilor comunicării de masă, Polirom, Iași;
Lauzen, Martha (2012), „The Celluloid Ceiling: Behind the Scenes Employment of Women on the Top 250 Films of 2011”, Center for the Study of Women in Television and Film, San Diego State University;
Mosocovici, Serge și Buschini, Fabrice (coord.) (2007), Metodologia științelor socioumane, Polirom, Iași;
Mulvey, Laura (1999), „Visual pleasure and narative cinema” în Film Theory and Criticism: Introductory Readings, Leo Braudy and Marshall Cohen, New York;
Rancière, Jacques (2007), „The emancipated spectator”, Artforum International Magazine, New York;
Rovența-Frumușani, Daniela (1999), Semiotică, Societate, Cultură. Insitutul European, Iași;
Rovența-Frmușani, Daniela (2012), Analiza discursului. Ipoteze și ipostaze. Tritonic, București;
Smith, Stacy, Choueitiand, Marc și Gall, Stephanie (2010), „Gender Inequality in Popular Films: Examining On Screen Portrayals and Behind-the-Scenes Employment Patterns in Motion Pictures Released between ”, The Annenberg School for Communication and Journalism at the University of Southern California.