Download presentation
Presentation is loading. Please wait.
Published byVerawati Wibowo Modified over 6 years ago
1
Tipuri de studii pentru cercetarea clinica si epidemiologica Carla J
Tipuri de studii pentru cercetarea clinica si epidemiologica Carla J. Alvarado, MS, CIC University of Wisconsin-Madison (608) Study Designs for Clinical and Epidemiological Research in Romanian lecture by Carla J.Alvarado Original English lecture - This lecture in Russian - Translated into Romanian by Dr. Stelian Baraitareanu, Bucharest, Romania
2
O prezentare generala a tipurilor de studiu
Majoritatea cercetarilor medicale au ca scop identificarea cauzelor si modalitatilor de tratare sau prevenire a bolilor Unele studii sunt la fel de simple ca observarea cu pricepere a unei noi boli sau probleme – prezentare de caz Altele sunt complexe si scumpe precum studiul clinic
3
Etapele premergatoare selectarii tipuluide studiu corespunzator pentru cercetare
Definiti problema Mentionati intrebarile cercetarii Examinati literatura de specialitate Selectati un tip de studiu sau de proiect Elaborati protocolul
4
Etapele cercetarii (continuare)
Realizeaza un test pilot al protocolului tau de testare Colecteaza date Analizeaza date Scrie raportul si disemineaza rezultatele
5
Precizarea intrebarii cercetarii
Termeni clari, specifici “obiective specifice” de parcurgere ce cine unde cand
6
O prezentare generala a tipurilor de studii
Fiecare tip de studiu are propriile puncte forte si limite Fiecare tip de studiu are probleme asociate care pot denatura concluziile tale si sa te conduca pe cai gresite!
7
Studii Experimentale Se remarca prin faptul ca membrii populatiei din studiu sunt alocati fie grupului supus tratamentului fie grupului martor Grupurile tratat si netratat sunt urmarite prospectiv pentru a se observa daca ulterior cele doua grupe difera Tip de studiu foarte asemanator cu experimentele de laborator
8
Studii Experimentale Nu sunt suficienti bani pentru a permite obtinerea de raspunsuri la fiecare intrebare care intereseaza In cazul unui rezultat negativ, nu este etic sa se atribuie pacientii grupului “martor” Evenimentele rare necesita expunerea a mii de persoane Chiar si experimentele sunt supuse biasului Bias = eroare statistică de eșantionare sau de testare produsa prin favorizarea sistematică a unor rezultate in raport cu celelalte.
9
Studii Clinice Randomizate
Cel mai bun tip de studiu pentru a privii relatia cauza efect Subiectii fara rezultat sunt: Atribuiti altor expuneri Primirii unor interventii diferite Urmariti in timp pentru determinarea aparitiei rezultatului
10
Studii Clinice Randomizate - 2
Avantaje Acuratetea informatiilor la expunere Acuratetea informatiilor la la primirea rezultatului Confuzia este o problema minora Ofera cele mai puternice dovezi de cauzalitate Dezavantaje cost, timp si complexitate Nici o persoana nu vrea sa fie in grupul martor – persoanele vor tratamentul cel noul persoanele (inclusiv personalul medical) nu vor ca selectia sa se faca prin tragere la sorti Probleme etice
11
Studii Observationale
Studiu in care tratamentul sau expunerea de interes nu este atribuita, dar apare prin alegere sau la intamplare Depinde de expunerea naturala sau voluntara a persoanelor la factori care de obicei nu au fost repartizati aleatoriu Intotdeauna exista posibilitatea ca expunerea si neexpunerea sa difere in feluri importante altele decat “expunere”
12
Studii Observationale: Raportul de caz
Descrie un numar mic de persoane cu o boala neobisnuita sau cu o modificare in acea boala posibil asociata unei anumite cauze Prima mentiune a unei ipoteze clinice Cu toate ca rapoartele de caz pot duce la concluzii importante, ele insele nu pot fi “concluzive” deoarece observatia se poate datora intamplarii
13
Studii Observationale: Studiu Descriptiv
Utilizeaza date care sunt colectate uzual pentru diferite scopuri pentru studiul evolutiei bolii si a cauzelor lor posibile printre grupele de grupuri Cel mai potrivit tip pentru studiile exploratorii preliminarii Deductiile desprinse din studierea grupurilor nu sunt neaparat adevarate persoane individuale
14
Studii Observationale: Studiu transversal
Un studiu transversal (de prevalenta) arata o asociere intre un rezultat si cauze posibile prin studierea unui grup la un moment dat, in timp. Poate demonstra o asociere intre un factor si un rezultat, dar nu poate spune care a fost primul Poate furniza o explorare preliminara Relativ ieftina si usoara
15
Studii Observationale: Studiu transversal - 2
Avantaje Relativ ieftina Relativ mai simpla Poate reprezenta o populatie tinta (generalizare) Un punct bun de plecare pentru cercetare Dezavantaje Nu poate determina cauza (oul sau gaina) Biasul acuratetii rememorarii evenimentelor sau experientelor traite recall bias - systematic error due to differences in accuracy or completeness of recall to memory of past events or experiences Recall bias - eroare sistematică datorată diferențelor de acuratețe sau integralităţii amintirilor la rememorarea unor evenimente sau experiente trecute
16
Studii Observationale: Studiu Caz-Control
Incep cu cazuri care au boala de interes si un grup de comparare (martor) care nu are boala Este investigata expunerea anterioara a ambelor grupuri In cazul in care expunerea anterioara este mai frecventa in randul cazurilor, aceasta este o dovada ca expunerea a cauzat boala.
17
Studii Observationale: Studiu Caz-Control – 2
Diferă de alte studii observationale prin aceea ca ancheta începe cu "bolnavul" și se cerceteaza istoricul pentru identificarea posibilelor cauze ale bolii lui Această abordare este o perfectionare a raportului de caz - adaugă grupul fără boală Problemele sunt date de modul cum sunt alese criteriile de comparare a grupurilor
18
Studii Observationale: Studiu Caz-Control – 3
Avantaje Relativ rapida si ieftina Necesita putine cazuri Buna pentru bolile cu perioade de latenta lungi Buna in cazul rezultatelor rare Se poate privii la mai mult de o expunere Dezavantaje Bias la selectie “supra-potrivirea” “sub-potrivirea” Biasul acuratetii rememorarii evenimentelor sau experientelor traite Bias = eroare statistică de eșantionare sau de testare produsa prin favorizarea sistematică a unor rezultate in raport cu celelalte. recall bias - systematic error due to differences in accuracy or completeness of recall to memory of past events or experiences Recall bias - eroare sistematică datorată diferențelor de acuratețe sau integralităţii amintirilor la rememorarea unor evenimente sau experiente trecute
19
Studii Observationale: Studiul Cohorta
Incepe cu un grup expus si un grup neexpus la un anumit factor care intereseaza Grupurile sunt apoi observate la o data ulterioară pentru a vedea daca acestea dezvolta diferente care ar putea fi atribuite expunerii Cel mai adesea prospectiv: cu toate acestea, poate fi retrospectiva prin utilizarea datelor din trecut.
20
Studii Observationale: Studiul Cohorta
Avantaje In general biasul de selectie nu este o problema Biasul acuratetii rememorarii evenimentelor sau experientelor traite nu este o problema Pot privii mai mult decat un rezultat Conferă putere relatiei de cauzalitate datorita secvenţei tempporale Dezavantaje Perioadă lungă de monitorizare Poate necesita multi subiecti scumpa Expunerea se poate schimba în timpul cercetarii Bias = eroare statistică de eșantionare sau de testare produsa prin favorizarea sistematică a unor rezultate in raport cu celelalte. recall bias - systematic error due to differences in accuracy or completeness of recall to memory of past events or experiences Recall bias - eroare sistematică datorată diferențelor de acuratețe sau integralităţii amintirilor la rememorarea unor evenimente sau experiente trecute
21
Posibile probleme în cadrul unui tip de studiu
“Confounderul” (factorul de confuzie) Ceea ce pare o relatie de cauzalitate se poate datora unui alt factor care nu a fost luat în considerare Factorul de confuzie este asociat cu factorul cercetat şi cu boala într-o manieră în care acel factor şi boala par a fi legate Asocierea observată între două condiţii este în fapt secundară acţiunii unui al treilea factor Un confounder (un factor de confuzie) este o variabilă terță, care poate face (uneori incorect) că o expunere observată să apară asociată cu un rezultat. Cu alte cuvinte, un confounder este o expunere neobservată asociată cu expunerea de interes și este o cauză potențială a rezultatelor care ne interesează. Factorii de confuzie duc la bias prin denaturarea magnitudinii relației dintre doi factori de interes.
22
Posibile probleme în cadrul unui tip de studiu-2
The “Matchmaker” Sub-potrivirea este incapacitatea de a selecta cazuri si martori cu caracteristicile majore suficient de asemanatoare; poate demonstra in mod fals ca exita o asociere între o boala si o cauza presupusa. Supra-potrivirea este eroarea de selectie de martori ce seamana excesiv de mult cu cazurile; poti sa nu descoperi o asociere care este prezenta si reala
23
Posibile probleme în cadrul unui tip de studiu-3
Efectul cohorta Persoane nascute in anumiti ani au tendinta de a avea un risc relativ mai mare (sau mai mic) faţă de o anumită boală pe tot parcursul vieții lor În cadrul studiului, distributia pe grupe de varsta a bolii ar putea fi incorect afectată de diferentele aparute în experimentele anterioare în cadrul diferitelor loturi de nasteri din populația de studiat
Similar presentations
© 2025 SlidePlayer.com Inc.
All rights reserved.