1. Tipuri de studii pentru cercetarea clinica si epidemiologica Carla J
Tipuri de studii pentru cercetarea clinica si epidemiologica Carla J. Alvarado, MS, CIC University of Wisconsin-Madison (608)
Study Designs for Clinical and Epidemiological Research in Romanian lecture by Carla J.Alvarado
Original English lecture -
This lecture in Russian -
Translated into Romanian by Dr. Stelian Baraitareanu, Bucharest, Romania

2. O prezentare generala a tipurilor de studiu
Majoritatea cercetarilor medicale au ca scop identificarea cauzelor si modalitatilor de tratare sau prevenire a bolilor
Unele studii sunt la fel de simple ca observarea cu pricepere a unei noi boli sau probleme – prezentare de caz
Altele sunt complexe si scumpe precum studiul clinic

3. Etapele premergatoare selectarii tipuluide studiu corespunzator pentru cercetare
Definiti problema
Mentionati intrebarile cercetarii
Examinati literatura de specialitate
Selectati un tip de studiu sau de proiect
Elaborati protocolul

4. Etapele cercetarii (continuare)
Realizeaza un test pilot al protocolului tau de testare
Colecteaza date
Analizeaza date
Scrie raportul si disemineaza rezultatele

5. Precizarea intrebarii cercetarii
Termeni clari, specifici
“obiective specifice” de parcurgere ce
cine
unde
cand

6. O prezentare generala a tipurilor de studii
Fiecare tip de studiu are propriile puncte forte si limite
Fiecare tip de studiu are probleme asociate care pot denatura concluziile tale si sa te conduca pe cai gresite!

7. Studii Experimentale
Se remarca prin faptul ca membrii populatiei din studiu sunt alocati fie grupului supus tratamentului fie grupului martor
Grupurile tratat si netratat sunt urmarite prospectiv pentru a se observa daca ulterior cele doua grupe difera
Tip de studiu foarte asemanator cu experimentele de laborator

8. Studii Experimentale
Nu sunt suficienti bani pentru a permite obtinerea de raspunsuri la fiecare intrebare care intereseaza
In cazul unui rezultat negativ, nu este etic sa se atribuie pacientii grupului “martor”
Evenimentele rare necesita expunerea a mii de persoane
Chiar si experimentele sunt supuse biasului
Bias = eroare statistică de eșantionare sau de testare produsa prin favorizarea sistematică a unor rezultate in raport cu celelalte.

9. Studii Clinice Randomizate
Cel mai bun tip de studiu pentru a privii relatia cauza efect
Subiectii fara rezultat sunt:
Atribuiti altor expuneri
Primirii unor interventii diferite
Urmariti in timp pentru determinarea aparitiei rezultatului

10. Studii Clinice Randomizate - 2
Avantaje
Acuratetea informatiilor la expunere
Acuratetea informatiilor la la primirea rezultatului
Confuzia este o problema minora
Ofera cele mai puternice dovezi de cauzalitate
Dezavantaje
cost, timp si complexitate
Nici o persoana nu vrea sa fie in grupul martor – persoanele vor tratamentul cel noul
persoanele (inclusiv personalul medical) nu vor ca selectia sa se faca prin tragere la sorti
Probleme etice

11. Studii Observationale
Studiu in care tratamentul sau expunerea de interes nu este atribuita, dar apare prin alegere sau la intamplare
Depinde de expunerea naturala sau voluntara a persoanelor la factori care de obicei nu au fost repartizati aleatoriu
Intotdeauna exista posibilitatea ca expunerea si neexpunerea sa difere in feluri importante altele decat “expunere”

12. Studii Observationale: Raportul de caz
Descrie un numar mic de persoane cu o boala neobisnuita sau cu o modificare in acea boala posibil asociata unei anumite cauze
Prima mentiune a unei ipoteze clinice
Cu toate ca rapoartele de caz pot duce la concluzii importante, ele insele nu pot fi “concluzive” deoarece observatia se poate datora intamplarii

13. Studii Observationale: Studiu Descriptiv
Utilizeaza date care sunt colectate uzual pentru diferite scopuri pentru studiul evolutiei bolii si a cauzelor lor posibile printre grupele de grupuri
Cel mai potrivit tip pentru studiile exploratorii preliminarii
Deductiile desprinse din studierea grupurilor nu sunt neaparat adevarate persoane individuale

14. Studii Observationale: Studiu transversal
Un studiu transversal (de prevalenta) arata o asociere intre un rezultat si cauze posibile prin studierea unui grup la un moment dat, in timp.
Poate demonstra o asociere intre un factor si un rezultat, dar nu poate spune care a fost primul
Poate furniza o explorare preliminara
Relativ ieftina si usoara

15. Studii Observationale: Studiu transversal - 2
Avantaje
Relativ ieftina
Relativ mai simpla
Poate reprezenta o populatie tinta (generalizare)
Un punct bun de plecare pentru cercetare
Dezavantaje
Nu poate determina cauza (oul sau gaina)
Biasul acuratetii rememorarii evenimentelor sau experientelor traite
recall bias - systematic error due to differences in accuracy or completeness of recall to memory of past events or experiences
Recall bias - eroare sistematică datorată diferențelor de acuratețe sau integralităţii amintirilor la rememorarea unor evenimente sau experiente trecute

16. Studii Observationale: Studiu Caz-Control
Incep cu cazuri care au boala de interes si un grup de comparare (martor) care nu are boala
Este investigata expunerea anterioara a ambelor grupuri
In cazul in care expunerea anterioara este mai frecventa in randul cazurilor, aceasta este o dovada ca expunerea a cauzat boala.

17. Studii Observationale: Studiu Caz-Control – 2
Diferă de alte studii observationale prin aceea ca ancheta începe cu "bolnavul" și se cerceteaza istoricul pentru identificarea posibilelor cauze ale bolii lui
Această abordare este o perfectionare a raportului de caz - adaugă grupul fără boală
Problemele sunt date de modul cum sunt alese criteriile de comparare a grupurilor

18. Studii Observationale: Studiu Caz-Control – 3
Avantaje
Relativ rapida si ieftina
Necesita putine cazuri
Buna pentru bolile cu perioade de latenta lungi
Buna in cazul rezultatelor rare
Se poate privii la mai mult de o expunere
Dezavantaje
Bias la selectie
“supra-potrivirea”
“sub-potrivirea”
Biasul acuratetii rememorarii evenimentelor sau experientelor traite
Bias = eroare statistică de eșantionare sau de testare produsa prin favorizarea sistematică a unor rezultate in raport cu celelalte.
recall bias - systematic error due to differences in accuracy or completeness of recall to memory of past events or experiences
Recall bias - eroare sistematică datorată diferențelor de acuratețe sau integralităţii amintirilor la rememorarea unor evenimente sau experiente trecute

19. Studii Observationale: Studiul Cohorta
Incepe cu un grup expus si un grup neexpus la un anumit factor care intereseaza
Grupurile sunt apoi observate la o data ulterioară pentru a vedea daca acestea dezvolta diferente care ar putea fi atribuite expunerii
Cel mai adesea prospectiv: cu toate acestea, poate fi retrospectiva prin utilizarea datelor din trecut.

20. Studii Observationale: Studiul Cohorta
Avantaje
In general biasul de selectie nu este o problema
Biasul acuratetii rememorarii evenimentelor sau experientelor traite nu este o problema
Pot privii mai mult decat un rezultat
Conferă putere relatiei de cauzalitate datorita secvenţei tempporale
Dezavantaje
Perioadă lungă de monitorizare
Poate necesita multi subiecti
scumpa
Expunerea se poate schimba în timpul cercetarii
Bias = eroare statistică de eșantionare sau de testare produsa prin favorizarea sistematică a unor rezultate in raport cu celelalte.
recall bias - systematic error due to differences in accuracy or completeness of recall to memory of past events or experiences
Recall bias - eroare sistematică datorată diferențelor de acuratețe sau integralităţii amintirilor la rememorarea unor evenimente sau experiente trecute

21. Posibile probleme în cadrul unui tip de studiu
“Confounderul” (factorul de confuzie)
Ceea ce pare o relatie de cauzalitate se poate datora unui alt factor care nu a fost luat în considerare
Factorul de confuzie este asociat cu factorul cercetat şi cu boala într-o manieră în care acel factor şi boala par a fi legate
Asocierea observată între două condiţii este în fapt secundară acţiunii unui al treilea factor
Un confounder (un factor de confuzie) este o variabilă terță, care poate face (uneori incorect) că o expunere observată să apară asociată cu un rezultat. Cu alte cuvinte, un confounder este o expunere neobservată asociată cu expunerea de interes și este o cauză potențială a rezultatelor care ne interesează. Factorii de confuzie duc la bias prin denaturarea magnitudinii relației dintre doi factori de interes.

22. Posibile probleme în cadrul unui tip de studiu-2
The “Matchmaker”
Sub-potrivirea este incapacitatea de a selecta cazuri si martori cu caracteristicile majore suficient de asemanatoare; poate demonstra in mod fals ca exita o asociere între o boala si o cauza presupusa.
Supra-potrivirea este eroarea de selectie de martori ce seamana excesiv de mult cu cazurile; poti sa nu descoperi o asociere care este prezenta si reala

23. Posibile probleme în cadrul unui tip de studiu-3
Efectul cohorta
Persoane nascute in anumiti ani au tendinta de a avea un risc relativ mai mare (sau mai mic) faţă de o anumită boală pe tot parcursul vieții lor
În cadrul studiului, distributia pe grupe de varsta a bolii ar putea fi incorect afectată de diferentele aparute în experimentele anterioare în cadrul diferitelor loturi de nasteri din populația de studiat