Epidemiologia cancerului Factori de risc Prevenţie

Epidemiologia cancerului Factori de risc Prevenţie
Curs

Epidemiologia “Distribuţia şi factorii determinanţi ai frecvenţei unei boli în populaţiile umane”

Epidemiologia cancerului - obiective
Descoperă noi factori etiologici ► Studiul distribuţiei cancerului ► Cuantifică riscul asociat unei anumite expuneri Indică posibile mecanisme de carcinogeneză Stabileşte eficacitatea măsurilor de prevenţie Investighează factori predictori ai supravieţuirii

Epidemiologia cancerului - metode de studiu
Studii descriptive ► Incidenţă, mortalitate, supravieţuire ► Evoluţii în timp ► Caracteristici geografice ► Caracteristici de vârstă, sex, etnie, statut socio- profesional Studii analitice ►Caz-control ►Cohortă

Epidemiologia descriptivă
Incidenţă ► nr. de cazuri noi apărute la o anumită populaţie într-un anumit interval de timp ► Ex.: în UE incidenţa cancerului bronhopulmonar este de 52,5 cazuri / loc. / an Mortalitate ► nr. de decese apărute la o anumită populaţie într-un anumit interval de timp ► Ex.: în UE mortalitatea cancerului bronhopulmonar este de 48,7 cazuri / loc. / an Prevalenţă ► nr. de cazuri existente (acumulate) într-o anumită populaţie, la un anumit moment ► este cu atât mai mare cu cât incidenţa bolii e mai mare şi mortalitatea ei mai mică Factor de risc ► o anumită trăsătură, caracteristică ce creşte riscul de dezvoltare a unei boli ► Ex.: fumatul creşte riscul de cancer bronhopulmonar funcţie de doză, de până la 30 ori Risc relativ ► compară riscul de apariţie a bolii la cei cu un anumit factor de risc faţă de cei fără acel factor ► Ex.: risc relativ de 7,1 ori mai mare de cancer mamar la femei cu 2 rude gr.1 cu cancer mamar Risc atribuit ► procentul de îmbolnăviri care ar putea fi prevenite prin îndepărtarea unui anumit factor de risc ► Ex.: fumatul este responsabil de 30% din cancere şi 87% din cancerele bronhopulmonare Incidenţă ► Ex.: în UE incidenţa cancerului bronhopulmonar este de 52,5 cazuri / loc. / an Mortalitate ► Ex.: în UE mortalitatea cancerului bronhopulmonar este de 48,7 cazuri / loc. / an Prevalenţă ► nr. de cazuri existente (acumulate) într-o anumită populaţie, la un anumit moment ► este cu atât mai mare cu cât incidenţa bolii e mai mare şi mortalitatea ei mai mică Factor de risc ► o anumită trăsătură, caracteristică ce creşte riscul de dezvoltare a unei boli ► Ex.: fumatul creşte riscul de cancer bronhopulmonar funcţie de doză, de până la 30 ori Risc relativ ► compară riscul de apariţie a bolii la cei cu un anumit factor de risc faţă de cei fără acel factor ► Ex.: risc relativ de 7,1 ori mai mare de cancer mamar la femei cu 2 rude gr.1 cu cancer mamar Risc atribuit ► procentul de îmbolnăviri care ar putea fi prevenite prin îndepărtarea unui anumit factor de risc ► Ex.: fumatul este responsabil de 30% din cancere şi 87% din cancerele bronhopulmonare

Epidemiologia Cancerului Perspectivă istorică
1775 Percival Pott, chirurg britanic, a raportat probabil prima descriere de carcinogeneză ocupaţională cancerul scrotal la hornari Cauza acestei asocieri era incidenţa crescută a carcinomului scuamocelular scrotal datorită expunerii la funingine.

Corsete strâmte şi cancer 1842 Rigoni-Stern, medic italian, a observat că femeile măritate din oraş făceau cancer de col uterin dar călugăriţele din mănăstirea învecinată nu. El a mai observat la călugăriţe o rată crescută a cancerului mamar şi a sugerat că se datorează corsetelor prea strămte purtate de acestea. Un studiu epidemiologic de cancer interesant a fost efectuat în Verona, fiind unul din primele studii analitice în domeniu.

Anii 1700: tutunul şi cancerul Rapoarte despre efectul cancerigen al tutunului în secolul 18 prizarea de tutun şi cancerul nazal (Hill în 1761) fumatul pipei şi cancerul de sferă orală (von Soemmering în 1795) Tutunul ca posibilă cauză a cancerului a fost printre primele descoperiri epidemiologice în oncologie.

Tutunul şi cancerul bronhopulmonar Azbestul şi cancerul bronhopulmonar Industria pielăriei şi cancerul nazal Coloranţii şi cancerul de vezică urinară Radiaţiile ionizante şi cancere multiple Virusul Ebstein-Barr şi limfomul Burkitt HPV şi cancerul de col uterin Ulterior s-au identificat numeroşi alţi factori de risc ai cancerului – fizici, chimici sau biologici.

5 criterii pentru o relaţie cauză  efect
Criteriul Factorul de risc 1) Timing Expunerea este anterioară apariţiei sau progresiei bolii 2) Intensitate Este dependent de doză Încetarea expunerii afectează evoluţia 3) Prevalenţă Apare la populaţii multiple Relaţie cu alţi factori de risc Este independent Poate acţiona sinergic 5) Plausibilitate Produce modificări moleculare, anatomice sau funcţionale Identificarea unui factor de risc ca fiind carcinogen presupune o relaţie cauzală dovedită printr-o serie de criterii.

Mortalitatea în SUA, 2003 Cauza decesului % Decese
1. Boli cardiovasculare 2. Cancer 3. AVC 4. Afecţiuni respiratorii cronice 5.2 5. Accidente 6. Diabet zaharat 7. Gripă şi pneumonie 8. Boala Alzheimer Nefrită 10. Septicemie Cancerul reprezintă a doua cauză majoră de deces atât în SUA cât şi în UE, fiind depăşit doar de bolile cardiovasculare.

Modificarea mortalităţii generale între 1950 şi 2003
Rata Per 100,000 1950 2003 Comparativ cu 1950, mortalitatea prin cancer a rămas practic constantă în 2003, spre deosebire de alte boli cronice a căror mortalitate s-a redus substanţial. Boli Cardiovasculare Boli Cerebrovasculare Pneumonie/ Gripă Cancer

Evoluţia nr. total de decese prin cancer în SUA 1930-2003
Bărbaţi Bărbaţi Femei Femei Număr de decese Primul an, de la începutul înregistrărilor statistice în 1930, în care s-a înregistrat o scădere a numărului de decese prin cancer în SUA a fost 2003.

Cazuri noi de cancer în SUA, 2006
Bărbaţi Femei Prostată 33% Bronhopulmonar 13% Colorectal 10% Vezică urinară 6% Melanom 5% Limfom non-Hodgkin 4% Renal 3% ORL 3% Leucemie 3% Pancreas 2% Altele 18% 31% Sân 12% Bronhopulmonar 11% Colorectal 6% Corp uterin 4% Limfom non-Hodgkin 4% Melanom 3% Tiroidă 3% Ovar 2% Vezică urinară 2% Pancreas 22% Altele Cel mai frecvent caner la bărbaţi este cancerul de prostată, urmat de cel bronhopulmonar şi colorectal. La femei predomină cancerele mamare, bronhopulmonare şi colorectale.

Decese prin cancer în SUA, 2006
Bărbaţi Femei 26% Bronhopulmonar 15% Sân 10% Colorectal 6% Pancreas 6% Ovar 4% Leucemie 3% Limfom non-Hodgkin 3% Corp uterin 2% Mielom multiplu 2% SNC 23% Altele Bronhopulmonar 31% Colorectal 10% Prostată 9% Pancreas 6% Leucemie 4% Ficat 4% Esofag 4% Limfom non-Hodgkin 3% Vezică urinară 3% Rinichi 3% Altele 23% La bărbaţi, cancerul bronhopulmonar este, de departe, cel mai ucigător (31%), urmat de colon şi rect (10%) şi prostată (9%). La femei localizările bronhopulmonare (26%), mamare (15%) şi colorectale (10%) sunt cauzele principale de deces prin cancer.

Mortalitatea prin cancer la bărbaţi în SUA 1930-2002
Plămân Colon şi rect Stomac Rata Per 100,000 Prostată Pancreas Ficat Leucemie Mortalitatea în creştere până în anii 90 poate fi atribuită în principal cancerului bronhopulmonar. Reducerea cazurilor de cancer gastric a făcut ca mortalitatea prin această localizare să scadă dramatic. Rata de deces prin cancer colorectal şi de prostată a scăzut datorită progreselor înregistrate în tratamentul acestor boli.

Mortalitatea prin cancer la femei în SUA 1930-2002
Plamân Colon şi rect Corp uterin Stomac Sân Ovar Pancreas Rata Per 100,000 Fumatul, un obicei necunoscut la femei până în ultimii ani, a făcut ca rata de deces prin cancer bronhopulmonar să crească dramatic, dublându-se ăn ultimii 25 ani. Mortalitatea prin cancer mamar a înregistrat o scădere considerabilă în ultimii 20 ani. Decesele prin cancer colorectal, gastric şi de corp uterin s-au redus considerabil în ultima jumătate de secol.

Incidenţa cancerului la bărbaţi în SUA 1975-2002
Prostată Plămân Colon şi rect Vezică urinară Limfom non-Hodgkin Rata Per 100,000 Melanom malign Între 1988 şi 1992, cancerul de prostată a înregistrat o creştere masivă datorită depistării precoce printr-un program naţional de screening (PSA). Incidenţa cancerului bronhopulmonar şi colorectal a început să scadă în ultimii ani. Melanomul este tot mai frecvent datorită cultului “corpului bronzat” propagat de mass-media, care a crescut expunerea la soare.

Incidenţa cancerului la femei în SUA 1975-2002
Colon şi rect Rata Per 100,000 Sân Plămân Corp uterin Ovar Limfom non-Hodgkin Cancerul mamar a crescut constant ca incidenţă, datorită stilului de viaţă modern (nuliparitate sau primiparitate la vârstă înaintată, dietă bogată în grăsimi, utilizarea contraceptivelor din primele generaţii). Fumatul la femei a crescut incidenţa cancerului bronhopulmonar.

Probabilitatea de a face cancer în cursul vieţii - Bărbaţi
Risc Toate localizările din 2 Prostată din 6 Bronhopulmonar 1 din 13 Colorectal 1 din 17 Vezică urinară 1 din 28 Limfom non-Hodgkin 1 din 46 Melanom 1 din 52 Renal 1 din 64 Leucemie 1 din 67 Cap şi gât 1 din 73 Stomac 1 din 82 Un american din doi va face cancer în cursul vieţii. Cel mai frecvent – cancer de prostată, plămân sau colorectal.

Probabilitatea de a face cancer în cursul vieţii - Femei
Risc Toate localizările din 3 Sân din 8 Bronhopulmonar 1 din 17 Colorectal 1 din 18 Corp uterin 1 din 38 Limfom non-Hodgkin 1 din 55 Ovar 1 din 68 Melanom 1 din 77 Pancreas 1 din 79 Vezică urinară 1 din 88 Col uterin 1 din 135 La femei, riscul este ceva mai mic. 1 din 8 femei, numele unei campanii celebre de conştientizare a riscului de neoplasm mamar, este pe deplin acoperită de realitatea statistică.

Supravieţuirea relativă la 5 ani (%) - 2003
Toate localizările Sân (femeie) Colon Esofag Leucemie Limfom non-Hodgkin Cavitate orală Prostată Rect Vezică urinară Corp uterin Col uterin 2 pacienţi din 3 se vindecă de cancer, dar această statistică este foarte diferită în funcţie de localizare. Cancerul de prostată este cel mai tratabil spre deosebire de cancerele agresive – esofag, bronhopulmonar, hepatic, pancreatic.

Supravieţuirea relativă la 5 ani (%) în anii ’70, ’80 şi ’90
Toate localizările Sân (femeie) Colon Leucemie Bronhopulmonar Melanom Limfom non-Hodgkin Ovar Pancreas Prostată Rect Vezică urinară Suprevieţuirea pacienţilor oncologici s-a îmbunătăţit constant în ultimele decenii, datorită programelor de depistare precoce şi a progreselor terapeutice. Rata de supravieţuire a crescut masiv în cancere precum cel mamar, colorectal, de prostată şi în leucemii. Există însă şi domenii în care rezultatele sunt descurajante – cancerul bronhopulmonar sau de pancreas.

Incidenţa şi mortalitatea prin cancer la copii de 0-14 ani
Rata Per 100,000 Incidenţa Mortalitatea prin cancer la copii este în permanentă scădere, în ciuda unei incidenţe în creştere. Mortalitatea

Supravieţuirea la 5 ani la copiii de 0 – 14 ani
55,5% Dacă în anii 70 se vindeca de cancer doar un copil din 2, astăzi se vindecă 4 din 5. 78,6%

Ce determină apariţia cancerului?
National Cancer Institute Understanding Cancer and Related Topics Understanding Cancer Ce determină apariţia cancerului? Viruşi, bacterii Ereditate Dietă Hormoni Radiaţii Agenţi fizici, chimici Cancerul este în general perceput ca o boală ce apare fără o cauză clară. Deşi nu sunt încă ştiute toate mecanismele, majoratitatea agenţilor carcinogeni au fost identificaţi. Factorii cauzatori de cancer sunt extrinseci (fizici, chimici şi biologici) şi intrinseci (ereditari, alimentari şi hormonali). NCI Web site:

Factori de risc cauzatori de cancer
Factorul de risc % din totalul de cancere cauzat de factor Fumat 29 – 31 % Alimentaţie Medicamente < 1 % Factori infecţioşi 10 – 20 % Radiaţii ionizante şi UV 5 – 7 % Factori ocupaţionali 2 – 4 % Poluare: aer, apă, alimente 1 – 5 % Sedentarism 1 – 2 % Factori genetici 5 – 10 % Doar 5 – 10% din cancere sunt ereditare, marea majoritate ar putea fi teoretic prevenite prin măsuri simple de protecţie. Simpla abandonare a obiceiului de a fuma reduce riscul de cancer cu o treime.

Studii populaţionale Regiuni cu incidenţă crescută JAPONIA:
National Cancer Institute Understanding Cancer and Related Topics Understanding Cancer Studii populaţionale Regiuni cu incidenţă crescută MAREA BRITANIE: Cancer bronhopulmonar JAPONIA: Cancer de stomac CANADA: Leucemie Una din modalităţile de a descoperi cauzele cancerului sunt studiile populaţionale. Se compară frecvenţa unei boli în diferite populaţii cu caracteristici şi obiceiuri diferite. Apar diferenţe dramatice de frecvenţă a anumitor cancere între diverse populaţii pe glob. Cancerul de stomac este foarte crescut în Japonia datorită obiceiurilor alimentare de conservare, melanomul malign e crescut în Australia datorită expunerii mai intense la UV, cancerul de col uterin în Brazilia datorită infecţiei cu HPV iar cel hepatic în China datorită infecţiei cu HBV. S.U.A.: Cancer de colon CHINA: Cancer hepatic BRAZILIA: Cancer de col uterin AUSTRALIA: Melanom malign NCI Web site:

Ereditate? Factori comportamentali? Alţi factori?
National Cancer Institute Understanding Cancer and Related Topics Understanding Cancer Ereditate? Factori comportamentali? Alţi factori? Cancer de colon (Număr de cazuri noi per 100,000 pers.) Cancer de stomac (Număr de cazuri noi per 100,000 pers.) 100 50 5 100 70 7 Teoretic diferenţele de frecvenţă a cancerului se datorează factorilor genetici sau comportamentali. Studiile pe populaţiile de japonezi emigraţi în SUA au relevat că emigranţii adoptă, odată cu obiceiurile populaţiei majoritare, riscurile acesteia, prin urmare cancerul este în principal o consecinţă a factorilor comportamentali şi nu ereditari. Japonia Familii japoneze emigrate În S.U.A. Japonia Familii japoneze emigrate În S.U.A. S.U.A. S.U.A.. NCI Web site:

Carcinogeni chimici identificaţi în fumul de ţigară
National Cancer Institute Understanding Cancer and Related Topics Understanding Cancer Fumatul şi cancerul Carcinogeni chimici identificaţi în fumul de ţigară Fumatul este cel mai important factor de risc cancerigen evitabil, fiind responsabil de o treime din decesele prin cancer. Ţigara conţine 30 substanţe chimice capabile să genereze cancer. Poate genera cancer bronhopulmonar dar şi cancere din sfera ORL, esofagian, gastric, pancreatic, renal şi de vezică urinară. NCI Web site:

Consumul de tutun în SUA, secolul XX
Mortalitatea masculina prin cancer pulmonar Consum tigari per capita Consumul de ţigări este paralel cu curba mortalităţii prin cancer bronhopulmonar, între cele două curbe fiind un interval de circa 20 ani. Mortalitatea feminină prin cancer pulmonar

National Cancer Institute
Understanding Cancer and Related Topics Understanding Cancer Viruşi Anumiţi viruşi produc cancer. Viruşii îşi inseră informaţia genetică în ADN-ul celulei gazdă. Procedând astfel, viruşii modifică structura cromozomială a celulei, alterând informaţia genică sau ritmul de transcripţie al unei gene. Virusul modifică prin inserţie genele care controlează dezvoltarea celulară Virus oncogen NCI Web site:

Viruşi Viruşi oncogeni umani cunoscuţi
National Cancer Institute Understanding Cancer and Related Topics Understanding Cancer Viruşi Viruşi oncogeni umani cunoscuţi Virus Tip de cancer EBV Limfom Burkitt HPV Cancer de col uterin HBV Cancer hepatic HTLV Leucemie cu celule T Some Viruses Associated with Human Cancers Puţini viruşi sunt dovediţi a fi cancerigeni la om. În această categorie intră viruşi care produc cancer de col uterin, cancer hepatic şi anumite leucemii, limfoame şi sarcoame. Susceptibilitatea pentru aceste cancere se transmite odată cu infecţia virală. Este de pildă cazul infecţiei cu HPV, care este mai frecventă la femeile cu parteneri multipli sau care au un “partener cu risc” – un bărbat cu comportament sexual promiscuu. NCI Web site:

Bacterii oncogene Probă bioptică H. pylori Understanding Cancer
National Cancer Institute Understanding Cancer and Related Topics Understanding Cancer Bacterii oncogene Nu doar viruşii sunt incriminaţi ca agenţi infecţioşi cauzatori de cancer. Bacteria Helicobacter pylori, agent etiologic al ulcerului gastro-duodenal, s-a dovedit a creşte riscul de cancer gastric. Probă bioptică H. pylori NCI Web site:

Ereditatea şi cancerul
National Cancer Institute Understanding Cancer and Related Topics Understanding Cancer Ereditatea şi cancerul Paciente cu cancer mamar Majoritatea cancerelor nu sunt moştenite. În cazul cancerului mamar, doar circa 5% din paciente sunt purtătoare ale unor gene care cresc riscul de cancer. Peste 90% dintre paciente nu cunosc cazuri asemănătoare în familie. Factori genetici Alţi factori NCI Web site:

Teste genetice Understanding Cancer National Cancer Institute
Understanding Cancer and Related Topics Understanding Cancer Teste genetice Testele genetice pot identifica purtătorii unor gene care conferă un risc crescut de cancer. De exemplu, femeile purtătoare ale genelor BRCA1 şi BRCA2 au un risc mai mare de a face cancer mamar. Femeile cu istoric familial de cancer mamar sau ovarian ar trebui să facă un test genetic pentru a evidenţia o eventuală genă de acest fel, ceea ce ar recomanda o supraveghere mai atentă în astfel de cazuri. NCI Web site:

Prevenţia cancerului 3 nivele de prevenţie Primară Secundară Terţiară

Prevenţia primară Agenţi chimici Radiaţii Viruşi Bacterii
National Cancer Institute Understanding Cancer and Related Topics Understanding Cancer Prevenţia primară Viruşi Bacterii Radiaţii Agenţi chimici Expunerea la carcinogeni fizici, chimici sau biologici determină apariţia majorităţii cancerelor la om, aşadar se poate reduce substanţial riscul de cancer prin măsuri simple de evitare a acestor expuneri. Prevenţia primară este reprezentată de măsurile de evitare a expunerii la factorii de risc cu mare impact. NCI Web site:

National Cancer Institute
Understanding Cancer and Related Topics Understanding Cancer Evitarea fumatului Riscul de cancer bronhopulmonar este direct proporţional cu numărul de ţigări fumate 15x 10x 5x Nefumător Ţigări fumate zilnic Riscul de cancer bronhopulmonar Evitarea fumatului este cea mai importantă decizie din viaţă prin care se poate reduce riscul de cancer. NCI Web site:

Evitarea expunerii excesive la soare
National Cancer Institute Understanding Cancer and Related Topics Understanding Cancer Evitarea expunerii excesive la soare Deşi expunerea la soare este indicată datorită efectului de generare a vitaminei D, excesul este dăunător prin efectul cancerigen. Riscul de melanom malign, o formă letală de cancer cutanat, poate fi redus prin evitarea expunerii excesive la soare, utilizarea hainelor şi pălăriilor protectoare şi a loţiunilor cu factor de protecţie ridicat. NCI Web site:

Evitarea consumului combinat de alcool şi tutun
National Cancer Institute Understanding Cancer and Related Topics Understanding Cancer Evitarea consumului combinat de alcool şi tutun Combinaţia creşte mult riscul de cancer esofagian 40x 30x 20x 10x Risc relativ Consumul combinat de alcool şi tutun creşte exponenţial riscul de cancere din sfera ORL şi de esofag. Marii băutori şi marii fumători au un risc de 6 ori mai mare de a face cancer esofagian dar cei care combină cei 2 factori de risc au un risc de 40 ori mai mare de a dezvolta acest cancer. Băuturi alcoolice / zi şi Pachete de ţigări / zi NCI Web site:

Dietă: Evitarea alimentaţiei grase şi hipercalorice
National Cancer Institute Understanding Cancer and Related Topics Understanding Cancer Dietă: Evitarea alimentaţiei grase şi hipercalorice Corelaţia dintre consumul de carne şi cancerul de colon în diferite ţări Grame / persoană / zi 40 30 20 10 300 200 100 80 Număr de cazuri (la loc.) Studiile sugereză că diferenţele dietare joacă un rol major în riscul de cancer. Limitarea consumului de grăsimi şi calorii poate reduce frecvenţa cancerului de colon într-o anumită populaţie. NCI Web site:

Tendinţa obezităţii* la adulţi (20 – 74 ani) în SUA, 1960-2002
Obezitatea a atins proporţii epidemice în SUA. Procentul de adulţi între 20 şi 74 ani care suferă de obezitate a crescut enorm în ultimele 4 decenii, atât în rândul femeilor cât şi al bărbaţilor. *Obezitatea este definită ca index de masă corporală de 30 kg/m2 sau mai mult

Dietă: Consumul de legume şi fructe
National Cancer Institute Understanding Cancer and Related Topics Understanding Cancer Dietă: Consumul de legume şi fructe Anumiţi factori dietari sunt protectivi în cancer. Cel mai evident este consumul de legume şi fructe care se corelează statistic cu reducerea riscului de cancer. NCI Web site:

Factori dietari asociaţi cu
incidenţa crescută sau protecţia faţă de cancer Protecţie Regim hipocaloric Macronutrienţi Fibre Acizi graşi omega 3 Micronutrienţi Vitamine: A, D, E,C, B6, acid folic Minerale: Ca, Se, Zn, Mo Incidenţă crescută Grăsimi saturate, colesterol Regim hipercaloric (obezitate) Alcool Alimente conservate prin afumare Alimente conservate prin sărare Supraîncărcare cu fier Deficit de folaţi

Dieta şi cancerul de colon Dieta şi cancerul mamar
Factori care cresc riscul: carne alimentaţie grasă sucroză Factori care scad riscul: alimentaţie cu fibre, legume şi fructe Ca (1-2 mg/zi) şi vitamina D antioxidanţi (vitamina C, E, beta-caroten, Se), folaţi Dieta şi cancerul mamar alimentaţie cu fibre antioxidanţi

Dieta şi cancerul bronhopulmonar
Factori care cresc riscul: alcool, fumat Factori care scad riscul: alimentaţie cu legume şi fructe (beta-caroten) vitamina B1, B2, B6, C, E Zn, Se Dieta şi cancerul digestiv (esofag, stomac) alimente conservate prin afumare sau sărare deficit de vitamină B2, C, E, caroten, niacină deficit de Se, Zn, Mo alimente cu nitraţi, nitriţi alimentaţie cu legume şi fructe ceai verde (polifenoli) ginseng

Recomandări pentru reducerea riscului de cancer
Controlul greutăţii şi prevenirea obezităţii Reducerea consumului de grăsimi sub 30% şi a grăsimilor saturate sub 10% din aportul energetic Creşterea aportului de fibre la 20 – 30 grame / zi Includerea legumelor şi fructelor cât mai frecvent în alimentaţie Consumul cu moderaţie de alimente conservate prin sărare sau afumare. Reducerea consumului de sare sub 6 grame / zi Consumul cu moderaţie de alcool Meniu cât mai variat Meniul cât mai variat este un concept important. Acesta sugerează că alternarea alimentelor diluează calităţile negative ale alimentelor. De exemplu putem consuma din când în când alimente afumate sau cu mare conţinut de sare dar combinarea acestor alimente cu altele diluează expunerea la carcinogeni.

Evitarea infecţiilor virale
National Cancer Institute Understanding Cancer and Related Topics Understanding Cancer Evitarea infecţiilor virale Infecţia cu HPV creşte riscul de cancer de col uterin Crescut Se pot lua măsuri simple de prevenire a infecţiilor virale potenţial cancerigene. În această categorie intră protejarea faţă de infecţiile cu HPV, HBV şi HCV pe cale sexuală, dar şi vaccinarea anti-HPV şi HBV. Risc de cancer de col uterin Scăzut Femei infectate cu HPV Femei neinfectate NCI Web site:

Evitarea carcinogenilor profesionali
National Cancer Institute Understanding Cancer and Related Topics Understanding Cancer Evitarea carcinogenilor profesionali Carcinogen Ocupaţie Tip de cancer arsenic minerit, agricultură pulmonar, cutanat, hepatic azbest construcţii pulmonar, mezoteliom benzen ind. petrolului, chimică leucemie crom metalurgie, galvanizare pulmonar praf pielărie pielărie nazal, vezică urinară naftilamină ind. chimică, coloranţi, cauciuc vezică urinară radon minerit funingine, uleiuri cărbune, gaze, petrol clorură de vinil cauciuc, mase plastice hepatic rumeguş ind. lemnului nazal Datorită timpului îndelungat petrecut la lucru, carcinogenii profesionali sunt atent studiaţi. Anumiţi carcinogeni au fost identificaţi deoarece numeroşi lucrători dintr-o branşă au făcut acelaşi tip de cancer. NCI Web site:

Poluarea industrială Incidenţă 1930 1950 1970 1990 an
National Cancer Institute Understanding Cancer and Related Topics Understanding Cancer Poluarea industrială Incidenţă Poluarea industrială nu pare să fie o cauză majoră de cancer. Majoritatea cancerelor au aceeaşi frecvenţă în populaţie în ultima jumătate de secol, în ciuda unei creşteri substanţiale a poluării industriale. 1930 1950 1970 1990 an NCI Web site:

Prevenţia secundară = screening
Identificarea precoce în stadiul subclinic (asimptomatic), când cancerul este cel mai tratabil. Metodă – căutarea în populaţia cu risc (screening) Screening eficient există actualmente în cazul cancerului: mamar de col uterin colorectal de prostată

Ghid de screening - detecţia precoce a cancerului mamar, American Cancer Society
Mamografie – anual peste 40 ani Examinarea clinică a sânilor de către medic ►20 – 30 ani – la 3 ani ►peste 30 ani - anual Autoexaminarea sânilor de către femeile peste 20 ani – lunar Femeile cu risc crescut (istoric familial, BRCA) – screening mai agresiv Femeile ar trebui să-şi cunoască sânii şi să raporteze orice modificare medicului. Autoexaminarea sânilor se face lunar, după jumătatea ciclului la femeile premenstruale.

Ghid de screening - detecţia precoce a cancerului de col uterin, American Cancer Society
Screening-ul începe la 3 ani de la debutul vieţii sexuale dar nu mai târziu de 21 ani: Testul Papanicolau – anual Peste 30 ani şi 3 teste normale consecutive, testele se pot rări la 2- 3 ani. Peste 70 ani şi 3 teste normale consecutive, testele se pot opri. După histerectomie totală cu îndepărtarea colului uterin nu se mai face testarea, dacă nu a fost o intervenţie pentru tratarea cancerului de col uterin.

Ghid de screening - detecţia precoce a cancerului colorectal, American Cancer Society
Peste 50 ani, ar trebui una din următoarele: Testul hemoragiilor oculte din scaun – anual Sigmoidoscopie – la 5 ani Testul hemoragiilor oculte din scaun anual şi sigmoidoscopie la 5 ani* Irigografie – la 5 ani Colonoscopie – la 10 ani * Testul combinat este de preferat Persoanele cu risc ridicat de cancer colorectal ar trebui să urmeze un screening mai agresiv

Ghid de screening - detecţia precoce a cancerului de prostată, American Cancer Society
Peste 50 ani (45 ani la cei cu rude având cancer de prostată): PSA Tuşeu rectal Tuşeul rectal şi PSA ar trebui efectuate anual la bărbaţii peste 50 ani, cu speranţă de viaţă de peste 10 ani. anual +

Prevenţia terţiară = follow-up
Identificarea precoce evoluţiei unui cancer după tratament Metodă - supraveghere activă (follow-up sau urmărirea pacientului) ► controale la intervale regulate de timp ► ex. clinic, investigaţii paraclinice (imagistice, markeri tumorali etc.) Se intenţionează depistarea precoce a: progresiei bolii recidivelor locale sau la distanţă complicaţiilor bolii sau tratamentului ► neoplazii secundare datorate radio- sau chimioterapiei ► complicaţii ale intervenţiilor chirurgicale (limfedem etc.)

Prevenţia terţiară = follow-up
Exemplu de follow up la pacientele cu cancer mamar st. I – III după tratament multimodal: În primii 3 ani Anamneză, ex. clinic – la 3 luni Analize uzuale – la 3 luni CA15-3 – la 3 luni Rx torace – la 6 luni Echo abdominal – la 6 luni Ex. ginecologic – la 6 luni Mamografie – la 6 luni Scintigrafie osoasă – la nevoie Osteodensitometrie În anii 4 - 5 Anamneză, ex. clinic – la 6 luni Analize uzuale – la 3 luni CA15-3 – la 6 luni Rx torace – la 12 luni Echo abdominal – la 12 luni Ex. ginecologic – la 12 luni Mamografie – la 12 luni Din al 6-lea an Ex. clinic, investigaţii paraclinice - anual

Cât de departe am ajuns? Supravieţuirea la 5 ani:
1913 – 10% % Cercetarea continuă în oncologie

Epidemiologia cancerului Factori de risc Prevenţie

Similar presentations

Presentation on theme: "Epidemiologia cancerului Factori de risc Prevenţie"— Presentation transcript:

Similar presentations

About project

Feedback

Log in

Auth with social network:

Epidemiologia cancerului Factori de risc Prevenţie

Similar presentations

Presentation on theme: "Epidemiologia cancerului Factori de risc Prevenţie"— Presentation transcript:

Similar presentations

About project

Feedback