1. BUFETUL SUEDEZ Un nou sistem de alimentare a elevilor în municipiul Chişinău

2. O copilărie fericită

3. Scurt discurs istoric Scurt discurs istoric Suedia are o bucătărie vastă, bogată în preparate din carne de porc, peşte, sosuri specifice, chiftele, pâine şi dulciuri tradiţionale. Şi totuşi, cel mai cunoscut produs culinar de export nu e una dintre numeroasele preparate scandinave ci un mod de prezentare…

4. Scurt discurs istoric Scurt discurs istoric Aşa numitul Bufet suedez şi-a început „cariera“ ca idee in secolul al XVI-lea. Cel mai simplu Bufet suedez era alcătuit din pâine, unt, brânză, pete, carne şi, bineînţeles, băuturile distilate aferente servite în jurul mesei fără a se aşeza la ea.

5. La mijlocul secolului al XVII- lea, Bufetul suedez se transformă: în loc de aperitive, meniul a început să cuprindă atît preparate calde cît şi reci şi s- a mutat cu totul la masă. Bufetul suedez mai consistent a început să fie servit călătorilor în gări, în restaurantele hotelurilor şi la evenimente speciale. Lansarea internaţională a conceptului a avut loc în anul 1939 la Tîrgul Mondial din New York. Delegaţia Suediei a organizat un bufet tradiţional ca parte a tîrgului, iar americanii l-au preluat rapid şi l- au răspândit în întreaga lume sub numele cel mai accesibil ”Bufet suedez”.

6. Ce este un Bufet suedez Ce este un Bufet suedez “ Bufet suedez înseamnă, o masă la care se aleg preparatele după dorinţă, încadrate valoric intr-o sumă fixă de bani, la care consumatorii pot servi orice şi oricît ”

7. Cum se organizează un bufet suedez: Cum se organizează un bufet suedez: Chiar dacă bufetul suedez e considerat o masă mai relaxantă datorită absenţei chelnerilor, există totuşi cîteva reguli de urmat atît din partea celor care fac servirea cît şi din partea celor care consumă preparatele:

8. Reguli nescrise dar respectate 1. Masa este aranjată astfel încît rîndul care se formează lîngă ea să curgă uşor fără ca persoanele să se incomodeze una pe alta.

9. LT „Ion Creangă”

10. Reguli nescrise dar respectate 2. Şirul începe întotdeauna din punctul în care sunt aşezate farfuriile şi se termină cu tacîmurile şi paharele în capătul celălalt al mesei, astfel încît invitaţii să nu fie nevoiţi să piardă din timp cînd îşi aleg mîncarea.

12. Reguli nescrise dar respectate 3. Fiecare trebuie să-şi aşeze în farfurie doar atît cît încape. Suprapunerea preparatelor e considerată necivilizat.

13. LT „A.Pukin”

14. LT „A.Pukin” LT „A.Pukin”

15. Reguli nescrise dar respectate 4. În acelaşi timp, nu este o problemă în a face mai multe drumuri către masa cu mîncare.

16. Ideea bufetului suedez pentru liceenii capitalei îi aparine primarului general, Dorin Chirtoacă, în rezultatul unei vizite în Suedia. Ideea bufetului suedez pentru liceenii capitalei îi aparine primarului general, Dorin Chirtoacă, în rezultatul unei vizite în Suedia. Începînd cu 02.04.2012, în instituţiile de învăţămînt preuniversitar din municipiul Chişinău a demarat procesul de alimentare a elevilor prin metoda „bufet suedez”. Prin asemenea modalitate a fost organizată servirea dejunului gratuit în LT „D. Cantemir”, „M. Grecu”, „L. Deleanu”, „M. Viteazul”, „P. Zadnipru” i „N. Gheorghiu”.

17. Implementarea proiectului Primăria municipiului Chişinău a alocat pentru implementarea proiectului în primele 6 instituţii de învăţămînt preuniversitar peste 650 mii de lei pentru a procura şi instala utilaj nou (liniile cu marmite pentru păstrarea bucatelor la anumită temperatură), procurarea veselei speciale (talgere, platouri, tăvi).

18. Implementarea proiectului Cei mai încântaţi au rămas copiii din aceste licee în care a fost iniţiată implementarea sistemului de alimentaţie prin autoservire (bufetul suedez) şi care se bucură de un meniu mai bogat, avînd posibilitatea de a alege din cele trei variante propuse în meniu.

19. Implemenare proiectului  Norma bănească pentru alimentaţia unui elev pe zi a crescut de la 7,5 lei la 8,00 lei, din aprilie 2015 -10 lei (dejunul gratuit).  Bucătarii s-au arătat mulţumiţi de această majorare confirmînd faptul că astfel vor avea ocazia să diversifice meniul copiilor.  Această normă bănească se păstrează şi în prezent. Notă: specialitii în alimentaie publică au calculat că pentru diversificarea meniului i organizarea eficientă a alimentaiei prin această metodă ar fi necesar ca preul pentru eu elev pe zi să crească inînd cont de creterea preurilor la produsele alimentare.

20. Sondajele realizate în liceele în care se implementează proiectul dat au arătat că: Sondajele realizate în liceele în care se implementează proiectul dat au arătat că:  cheltuielile au rămas aceleaşi, dar s-a redus considerabil cantitatea resturilor ;  elevii au posibilitatea să alegă şi să mănînce cea ce doresc i cît doresc;  crete responsabilitatea fiecărui elev i se formează o nouă cultură alimentară.

21. Proiectul „bufetul suedez” se extinde Proiectul „bufetul suedez” se extinde Din ianuarie 2013, proiectul „bufetul suedez” este implementat încă în 14 instituţii de învăţămînt preuniversitar din municipiu Chişinău. Primăria a alocat pentru aceasta încă un milion de lei. În luna martie 2014 erau 35 de instituii încadrate în acest proiect. La 1 ianuarie 2015 sunt instalate 47 de linii. La moment sunt instalate linii în 58 instituii de învăămînt general din municipiu. Se preconizează instalarea liniilor în toate instituiile de învăămînt unde parametrii sălii de servire a mesei permite aceasta.

22. Total 10 instituii Sectorul Centru L T „V.Lupu” LT„N.Sulac” LT„T.Maiorescu” Gimnaziul nr.7 Gimnaziul nr.53 Gimnaziul int. nr.3 Sectorul Ciocana LT „P. Zadnipru” LT„Dacia” LT„M. Berezovschi” coala primară nr.83

23. Total 12 instituii Sectorul Botanica LT„N.Ioga” LTPS „Gloria” LT„N.Grecu” Gimnaziul „N.Costin” LT„M.cel Bătrăn” Gimnaziul nr.31 LT„M.Eminescu” Gimnaziul nr.49 LT„ProSucces” Gimnaziul „Galata” LT„B.P.Hadeu” LT„E.Alistar”

24. Total 12 instituii Sectorul Buiucani LT„V.Vasilache” LT„N.Gogol” LT„Ion i Doina Aldea Teodorovici” LT„N.Levichi” Sectorul Răcani LT„N.Gheorghiu” LT„G.Cplinescu” LT„G.Meniuc” LT„N.M.Spătaru” LT„K.i Metodiu” LT„M.Sadoveanu ” LT„M.Lomonosov” LT„A.Ruso”

25. Total 24instituii Instituiile subordonate DGETS LT„M.Kogălniceanu” LT„M.Koiubinki” LT„Gh.Asachi” LT„I.Creangă” LT„A.Cantemir” LT„D.Cantemir ” Liceul Municipal Sportiv -2 linii LT„B.Z.Herli” Instituii executori secundari de buget LT„M.Viteazul” LT„L.Deleanu” LT„C.Negruzzi” LT„A.Pukin” LT„A.I.Cuza” LT„L.Rebreanu LT”Traian” LT„P.Movilă” LT„Ginta Latină” LT„Olimp” coala prim. grădiniă nr.152„Pas cu Pas” LT „O.Ghibu” LT„P.Rare” LT„Alexandru cel Bun”

26. Un management de calitate În scopul bunei organizări a alimentaiei prin metoda data un mare rol revine managementului organizaional la nivel de unitate colară: În cadrul edinelor operative cu cadrele didactice, managerii colari au prevăzut toate aspectele organizatorice referitor la noua metodă de servire mesei în cantinele colare.

27. - La etapa iniială a fost modificat programul de activitate a instituiei i anume au fost prelungite recreaiile în care elevii servesc micul dejun (după o anumită perioada de adaptare multe instituii au revenit la programul iniial de activitate). Un management de calitate

28. - Au fost organizate i desfăurate adunări de clasă cu elevii cilului primar cu determinarea anumitor reguli de conduită în cantina colară. - Au fost organizate edine cu părinii la subiectul dat.

29. Graficul alimentaţiei elevilor din instituţiile preuniversitare de învăţămînt din municipiu, care se alimentează după metoda bufetul Suedez. Graficul alimentaţiei elevilor din instituţiile preuniversitare de învăţămînt din municipiu, care se alimentează după metoda bufetul Suedez. Nr d/o Instituţia oraI pauzăoraII pauzăoraIII pauzăIV pauzăTotal durataNr.de elevidurataNr.de elevidurataNr.de elevi durataNr. de elevi 1.Liceul Natalia Gheorghiu9.00-9.1010659.55-10.05106510.50-11.001040--170 2.Liceul George Călinescu9.00-9.10101029.55-10.0510123----225 3.Liceul George Meniuc9.15-9.25109310.10-10.251510111.10-11.2010851012.05279 4.L. M. Kogălniceanu9.00-9.10101809.55-10.0510206----286 5.L. N. Gogol9.15-9.1010143+5010.10-10.2010158+3011.05-11.1510185566 6.L. A Puchin9.00-9.151520710.00-10.1515244451 7.Gimnaziul nr. 58.45-9.00151489.45-10.00154910.20-10.351568265 8.Liceul Dacia9.40-9.501010010.35-10.501536136 9.Liceul C. Negruzzi9.15-9.301517010.15-10.3015149319 10Liceul P. Zadnipru9.40-10.00208110.45-11.001549130 11Liceul M. Koiubinski8.45-9.0015859.45-10.00159710.45-10.551053235 12Liceul N. Iorga8.45-8.55101289.40-9.501014910.35-10.5015154431 13Liceul M. Grecu9.40-9.551513410.40-10.5515191325 14Liceul E. Alistar9.15-9.251012010.10-10.201014111.05-11.1510111372 15Liceul L. Deleanu9.15-9.301521610.15-10.301518011.15-11.251068464 16Liceul M. Viteazul8.45-8.50103209.40-9.501026010.35-10.5015170750 17Liceul D. Cantemir9.00-9.101071 18Liceul P. Movilă8.45-8.55101949.40-9.5010200394 19Liceul V. Lupu9.15-9.25105610.10-10.25107211.10-11.251042207 20Liceul N. Sulac8.45-9.00151429.45-10.0015197339 Total: (la data de 1 martie 2013) 280526979346436

30. 2. Şirul începe întotdeauna din punctul în care sunt aşezate farfuriile şi se termină cu tacîmurile şi paharele în capătul celălalt al mesei, astfel încît invitaţii să nu fie nevoiţi să piardă din timp cînd îşi aleg mîncarea.

32. Opinii i sugestii  Practica arată că schimbările sunt reuite i benefice, elevii i profesorii apreciază pozitiv deservirea prin metoda bufetului suedez.  Elevii primesc satisfacie din cauza că pot alege din lista bucatelor propuse doar cele care doresc să consume i pot de sine stătător determina cantitatea bucatelor alese. Ca rezultat nu rămîn resturi de bucate.

33. Opinii i sugestii  Părinii expun părerea că copiii lor acumulează deprinderi, practici noi în cultura alimentarii, devin mai disciplinai la masă i momentele date se reflectă i acasă. Ca rezultat părinii remarcă, că copii lor se simt mai confortabil i mai responsabili.

34. Constatări La ordinea de zi au rămas aa probleme ca: funcionarea utilajului tehnologic i frigorific învechit; lipsa în unele instituii a liniei automate de transportare a veselei folosite; lipsa sistemelor de răcire în liniile instalate, ce complică păstrarea salatelor, care necesită un regim termic special.