1. ANALIZA DISCURSULUI POLITIC Curs 5 Limbaj şi ideologie. Cazul „limbii de lemn”. (15.12.2011)

2. I. Ideologie. Relaţia limbaj-gândire II. Limba de lemn 1. Accepţii 2. Caracteristici generale 3. Variaţie intern ă 4. Intervenţie explicit ă asupra limbii 5. Stilul limbii de lemn 6. Lectura critic ă

3. - în sens restrâns sau l ă rgit - evaluare negativ ă sau neutr ă. Utilizarea curent ă : negativ ă, polemic ă (ideologia ca sistem articulat, simplificator, impus prin propagand ă şi/sau prin forţ ă ) - conceptul neutru şi descriptiv (ideologia ca ansamblu de idei, opinii, valori din sfera politic ă ; concepţie, viziune asupra realit ă ţii sociale şi politice). set de idei şi credinţe relativ stabile, împ ă rt ă şite de anumite grupuri sociale (excluzându-se deci opiniile strict individuale), care acţioneaz ă în domeniul social şi politic şi au un caracter explicit, articulat (dar nu neap ă rat logic şi coerent). În anumite momente istorice şi contexte politice, ideologia se consolideaz ă şi se rigidizeaz ă, devenind în mod programatic obiect al propagandei şi al îndoctrin ă rii. „The concept of ideology is often used in the media and the social sciences, but it is notoriously vague. Its everyday usage is largerly negative, and typically refers to the rigid, misguided, or partisan ideas of others: we have the truth, and they have ideologies” T. A. van Dijk, “Politics, ideology and discourse”, în Keith Brown (ed.), Encyclopedia of Language and Linguistics, ed. a II-a, Oxford, Elsevier, 2005, p. 728. I. Ideologie

4. Relaţia limbaj-gândire  ipoteza Sapir-Whorf (principiul relativit ă ţii lingvistice) limbajul influenţeaz ă gândirea diferenţele de limbaj > diferenţe în gândire  prin influenţarea limbajului – influenţarea gândirii + a comportamentului - gândirea – total dependent ă de limbaj? - e posibil ă condiţionarea/modificarea gândirii prin modificarea limbajului?

5. Edward Sapir (1884 – 1939), Benjamin Lee Whorf (1897-1941)

6. argumente contra: universaliile cognitive traducerea creativitatea

7. George Orwell (1903 – 1950) Nineteen Eighty-Four (1949) - Newspeak, Doublethink Ministry of Truth (Minitrue), thoughtcrime Ministry of Peace (Minipax) Ministry of Love (Miniluv) - anexa: principiile de alc ă tuire a “Nouvorbei” Politics and the English Language (1946) - metafore clişeizate – cuvinte lungi – cuvinte inutile – pasivul – jargon ştiinţific

8. N. Chomsky “problema orwellian ă a limbajului” = cum putem şti atât de puţin când avem atâtea dovezi – metoda disputei aparente

9. II. Limba de lemn 1. Conceptul, accepţii - sensul restrâns, limitat istoric – limbajul oficial al regimurilor totalitare comuniste din secolul XX - sens intermediar: discurs totalitar - sensul larg: termen de evaluare negativ ă a discursului politic în genere. Thom, Françoise, 2005 [1987], Limba de lemn, trad. rom., Bucureşti, Humanitas, 2005 (ed. I: 1993; ed. original ă : La langue de bois, Paris, Juillard, 1987). Sasu, Aurel, 2008, Dicţionarul limbii române de lemn, Piteşti, Paralela 45. Teodorescu, Cristiana-Nicola, 2000, Patologia limbajului comunist totalitar, Craiova, Scrisul românesc.

10. 2. Caracteristici - raportarea la realitate: - fals, mincinos - autonom, ficţional, rupt de realitate: ritualizare (limbaj de incantaţie, Thom 1987, woodoo language, Manoliu Manea 1993: 248), golire de sens (limbaj monoton, repetitiv, clişeizat) ficţionalizare (limbaj autosuficient, Thom 1987; limbaj opac, Teodorescu 2000: 187-188).

11. „Ca rezultat al profundelor transform ă ri petrecute în anii de dup ă eliberare, al victoriei orînduirii socialiste, al uriaşei activit ă ţi politico-educative desf ă şurate de partid, în ţara noastr ă s-au obţinut rezultate deosebit de importante în l ă rgirea orizontului cultural, în ridicarea nivelului politic şi ideologic, în formarea conştiinţei socialiste a celor ce muncesc. Aceasta se exprim ă în faptul c ă întregul nostru popor, toţi oamenii muncii, f ă r ă deosebire de naţionalitate, înf ă ptuiesc neab ă tut politica intern ă şi extern ă a partidului, pe care o consider ă drept propria lor politic ă, v ă zînd în ea garanţia bun ă st ă rii şi fericirii lor. Ţelul suprem al politicii partidului nostru a fost şi este creşterea bun ă st ă rii materiale şi spirituale a maselor, asigurarea condiţiilor pentru afirmarea plenar ă a personalit ă ţii, f ă urirea omului nou, profund devotat socialismului şi comunismului. Activitatea politico-educativ ă constituie o parte component ă inseparabil ă a operei de edificare a noii orînduiri sociale, o preocupare de seam ă a partidului şi statului nostru” (Tezele din iulie, 1971)

12. „11. — Se vor lua m ă suri pentru o mai bun ă orientare a activit ă ţii editoriale, pentru ca producţia de carte s ă r ă spund ă în mai mare m ă sur ă cerinţelor educaţiei comuniste. Se va exercita un control mai riguros, pentru evitarea public ă rii unor lucr ă ri literare care nu r ă spund cerinţelor activit ă ţii politico-educative a partidului nostru, a c ă rţilor care promoveaz ă idei şi concepţii d ă un ă toare intereselor construcţiei socialiste. 12. — În orientarea repertoriilor instituţiilor de spectacole, teatru, oper ă, balet, estrad ă, se va pune accent pe promovarea creaţiei originale cu caracter militant, revoluţionar. Se va da, de asemenea, extensiune lucr ă rilor valoroase din creaţia artistic ă actual ă a ţ ă rilor socialiste; se va asigura o selecţie mai riguroas ă a lucr ă rilor din repertoriul clasic şi contemporan internaţional. Se va acţiona mai perseverent pentru dezvoltarea creaţiei româneşti de oper ă, operet ă şi balet cu teme izvorîte din lupta poporului nostru pentru socialism. Comitetele judeţene şi municipale de partid r ă spund de orientarea just ă a repertoriilor instituţiilor artistice profesioniste de spectacole, precum şi ale caselor de cultur ă şi c ă minelor culturale. 13. — Se vor lua m ă suri pentru mai buna echilibrare a filmelor programate în cinematografele noastre, limitîndu-se difuzarea filmelor poliţiste, de aventuri, interzicîndu-se filmele care cultiv ă violenţa şi vulgaritatea, care propag ă modul de viaţ ă burghez.” (Tezele din iulie, 1971)

13. - asocierea cu o constrângere exterioar ă - coerciţie - este persuasiv? este violent? - “seducţia comodit ă ţii” - utilizarea social ă - instrument de putere - generalizarea folosirii

14. “Cinstind memoria lui Mihai Eminescu, s ă facem totul pentru a asigura înf ă ptuirea neab ă tut ă a programului partidului de construcţie socialist ă, pentru înflorirea continu ă a artei şi culturii româneşti, pentru sporirea forţei sale educative, a mesajului s ă u profund umanist, revoluţionar, s ă cre ă m şi s ă d ă m poporului noi şi valoroase opere care s ă slujeasc ă progresului şi în ă lţ ă rii patriei, ridic ă rii conştiinţei socialiste, dezvolt ă rii înaltelor tr ă s ă turi ale omului nou, înaintat, f ă uritor conştient al celei mai drepte şi umane societ ă ţi, al visului de aur al omenirii – comunismul! “ (“Mesajul tovar ă şului Nicolae Ceauşescu [...] cu prilejul Simpozionului omagial «Mihai Eminescu»”, “România liber ă ”, 14.06.1989, 1)

15. 3. Variaţie intern ă - variaţie în funcţie de diferitele contexte sociale - variaţie istoric ă

16. 4. Intervenţia explicit ă asupra limbii „ACTIV, s.n. 1. Colectiv într-o organizaţie politic ă sau într-o instituţie de stat, format din elementele cele mai devotate şi cele mai ridicate din punct de vedere politic, c ă rora li se încredinţeaz ă o munc ă de r ă spundere (...). Totalitatea persoanelor care, deşi nu fac parte din partidul clasei muncitoare, se identific ă ideologic cu acesta şi îi sprijin ă munca, formînd elementul de leg ă tur ă între el şi mase” (DLRLC, I); „AUTOCRITICĂ s.f. Metod ă de baz ă în acţiunea de educare a membrilor partidului de tip nou şi a oamenilor muncii, constînd în privirea critic ă a propriei activit ă ţi, în dezv ă luirea şi recunoaşterea în mod deschis şi cinstit a propriilor lipsuri şi greşeli, în descoperirea cauzelor care le-au provocat şi a mijloacelor de lichidare a lor” (DLRLC, I). „dac ă cuvîntul cîrcium ă va ieşi în foarte scurt ă vreme chiar din vocabularul activ, aceasta este o consecinţ ă a transform ă rii structurii statului nostru” (Graur 1954: 30). „Iat ă de ce se constat ă c ă, în loc ca Dicţionarul s ă palpite de curentul vieţii noi, ne d ă miros de t ă mâie, izm ă şi fum de c ă delniţ ă ” (S ă vulescu 1952: 11).

17. Soldatul, anex ă preţioas ă a statului burghez, educat în spiritul v ă t ă m ă tor al naţionalismului, a tras în fraţii s ă i muncitori şi ţ ă rani, a luat parte la r ă zboiul imperialist contra Uniunii so­vietice. (...) Ast ă zi, în timp ce ostaşii Armatei R.P.R., urmînd exemplul glorioşilor ostaşi sovietici, se in­struiesc temeinic pentru a impune pacea, soldaţii francezi sunt trimişi s ă în ă buşe mişcarea de eliberare naţiona­l ă din colonii. (CV, nr. 1, 1951).

18. “autocritica” „Lingvistica pe care am f ă cut-o cu toţii pân ă nu de mult a fost st ă pânit ă de cosmopolitism şi formalism, defectele organice ale lingvisticii burgheze de oricând şi oriunde” (Cuvânt înainte al redacţiei, în Studii şi cercet ă ri lingvistice, I, 1950, fasc. 1, p. 5); „Lipsa mea principal ă era necunoaşterea materialismului dialectic şi a materialismului istoric, din cauza c ă reia foarte adesea am prezentat faptele într-o lumin ă fals ă ” (Graur 1955: 5). „Apariţia lucr ă rii lui I.V. Stalin “Marxismul şi problemele lingvisticii”, din iunie-iulie 1950, a avut darul s ă împr ă ştie dintr-o dat ă ceaţa marrismului, care ne acoperea ochii” (Graur 1955: 5); „Apariţia genialei lucr ă ri a lui I.V. Stalin, «Marxismul şi problemele lingvisticii» a dat naştere unui puternic avânt în toate domeniile ştiinţei, filosofiei, literaturii şi artei” (Orzea 1952: 187).

19. 5. Stilul „limbii de lemn” în a doua jum ă tate a secolului al XX-lea: limbaj clişeizat, impus şi în afara sferei politicii; simbol şi instrument al puterii  caracter vag, abstract  caracter impersonal  absenţa deicticelor  modalizatori de necesitate (trebuie)  polarizare semantic ă  exces de adjective calificative şi construcţii superlative  sintax ă greoaie (stil nominal)  structuri binare (cvasi-sinonimice)  ornamente stilistice – retoric ă de ceremonial

20. Ex.: adjective amplu, deplin, epocal, excepţional, genial, grandios, imens, intens, inestimabil, magistral, m ă reţ, neţ ă rmurit, prodigios, str ă lucit, uriaş.... bestial, criminal, periculos, terorist, tâlh ă resc, banditesc, nelegiuit; veninos, putred, dec ă zut, murdar, hidos, cretin; neomenesc, sinistru, diabolic; reacţionar, fascist, legionar, şovin, imperialist...

21. Ex.: "Telegram ă ": Cu adînc ă recunoştinţ ă şi vie gratitudine pentru contribuţia dumneavoastr ă hot ă rîtoare la elaborarea documentelor supuse în aceste zile dezbaterii Congresului, pentru întreaga activitate neobosit ă şi eroic ă pe care o desf ă şuraţi la cîrma destinelor patriei şi partidului, în sprijinul cauzei socialismului şi comunismului, al p ă cii şi colabor ă rii internaţionale, ne exprim ă m înc ă o dat ă adeziunea neclintit ă faţ ă de hot ă rîrea cu privire la realegerea dumneavoastr ă de c ă tre forumul comunist în funcţia suprem ă de secretar general al partidului, opţiune politic ă fundamental ă ce constituie garanţia ferm ă c ă, sub conducerea dumneavoastr ă înţeleapt ă şi clarv ă z ă toare, patria noastr ă va înainta ferm pe drumul edific ă rii orînduirii socialiste şi comuniste” (Telegrama Comitetului Judeţean Alba, România Liber ă 23.11.1989, 2)

22. Ex.: Convenţiile politeţii - stilul “omagial” - Facem leg ă mânt solemn c ă vom urma cu credinţ ă şi pilduitor devotament partidul, pe dumneavoastr ă, mult stimate şi iubite tovar ă şe Nicolae Ceauşescu, pe dumneavoastr ă, mult stimat ă tovar ă ş ă Elena Ceauşescu (RL, 17.10.1989). a)„Mult iubite şi stimate tovar ă şe Nicolae Ceauşescu, Mult stimat ă tovar ă ş ă Elena Ceauşescu“ (Cuvântul tovar ă şului Ştefan Alba) b)„Mult stimate tovar ă şe secretar general Nicolae Ceauşescu, Mult stimat ă şi iubit ă tovar ă ş ă Elena Ceauşescu“ (Cuvântul tovar ă şei Maria Flucs ă ) - Conferinţ ă Naţional ă a P.C.R. (RL, 17.12.1987):

23. Ex.: politic ă [politic ă ] 1. form ă de organizare şi de conducere a unei comunit ă ţi umane, de asigurare a unei ordini interne etc. în scopul obţinerii dominaţiei unei clase asupra altora, al ap ă r ă rii intereselor economice ale clasei economiceşte dominante şi al garant ă rii securit ă ţii externe; sfer ă de activitate social-istoric ă ce cuprinde relaţiile, orient ă rile şi manifest ă rile care apar între clase, între grupuri sociale, între popoare etc. în leg ă tur ă cu promovarea intereselor lor, în lupta pentru putere etc.; orientare, activitate, acţiune a unei clase, a unor grupuri sociale, a puterii de stat etc. în domeniul conducerii treburilor interne şi externe; ideologie care reflect ă aceast ă orientare, activitate, acţiune (DEX 1975). [politique] 1. art et pratique du gouvernement des sociétés humaines. (Petit Robert 1991) [politics] 1. the activities associated with the governance of a country or area. (Concise Oxford 1999)

24. Ex.: Metafore “înfruntând valurile uriaşe provocate de uragane  şi cutremure, trebuie s ă navig ă m cu mare atenţie pentru a asigura înaintarea patriei noastre spre piscurile înalte ale societ ă ţii comuniste”. (1982) “sudoarea a continuat s ă curg ă – deopotriv ă din braţele stoarse de efort, din mintea pus ă la lucru. Sudoarea aceasta a urcat în recolte, a împins tractoare şi combine – a revenit în oameni, f ă cându-i mai înalţi, mai statuari, mai siguri pe ei şi pe destinul lor. Sudoarea aceasta i-a urcat pe piedestale de eroi” (RL, 30.08.1989, 2).

25. O viziune din interior Dumitru Popescu, Am fost şi cioplitor de himere, Bucureşti, Expres, 1994 „am început s ă complet ă m, s ă dezvolt ă m, s ă preciz ă m ideile, s ă introducem idei noi” (p. 112); „în final, l-am luat în mân ă ca pe o bijuterie” (p. 112) ; „raportul lui Ceauşescu cred c ă poate fi comparat cu un capitol dintr-un roman captivant” (p. 122); un ziarist al Scânteii „detona nişte bombe de-ţi t ă ia respiraţia” (p. 138) „gândirea lui mi-a dat mult de furc ă pân ă când am reuşit s ă o p ă trund, pentru c ă era încâlcit ă şi, mai ales, exprimat ă primitiv şi rigid” (p. 74); „excrescenţe ale stilului personal” (p. 154).

26. 6. Lectura critic ă - “s ă dezvolt ă m tot mai puternic spiritul de sacrificiu” x 4 (CN 1987) - “Murmurul azi şi orişicînd / E plânset în zadar” (CN 1987) - “pîn ă in 1990, ţara noastr ă trebuie s ă dep ă şeasc ă stadul de ţar ă socialist ă în curs de dezvoltare şi s ă treac ă la un stadiu nou, superior – cel de ţar ă socialist ă mediu dezvoltat ă ” (CN 1987) - “din punct de vedere social, România, prin realizarea principiilor socialiste de proprietate, de repartiţie, de etic ă şi echitate, se afl ă cu mult înaintea celor mai dezvoltate ţ ă ri capitaliste” (CN 1987) - “Statele Unite ale Americii (...) au ajuns – dup ă declaraţiile oficiale – într- o situaţie economic ă grav ă, cu o r ă mânere în urm ă a dezvolt ă rii, îns ă şi a tehnicii” (CN 1987) - “Nu-i nici un secret, ne spune unul dintre ei. Începem treaba dimineaţa, imediat ce se poate intra în lanuri, şi o încheiem seara târziu. Combinele se regleaz ă permanent, iar desc ă rcarea recoltei se face din mers f ă r ă s ă se piard ă vremea” (Dup ă seceriş..., 1989)

27. - “numai şi numai socialismul a asigurat deplina independenţa, bun ă starea şi fericirea” (RL 16.09.1989, Vizit ă la Iaşi) - “iat ă de ce subliniez – şi trebuie s ă subliniem continuu – c ă numai şi numai în condiţiile socialismului, sub conducerea gloriosului nostru partid comunist, am putut s ă realiz ă m aceast ă dezvoltare” (RL 16.09.1989, Vizit ă la Iaşi) - “Aceasta este numai şi numai datorit ă marii propriet ă ţi socialiste” (RL 16.09.1989, Vizit ă la Iaşi)

28. Vagul, aproximarea  aluzie precis ă, insinuare, ameninţare “s-a petrecut o seam ă de fapte, s-a dezv ă luit o seam ă de lucruri” (Şedinţa 1952: 103) Mihaela Cristea (ed.), Reconstituiri necesare. Şedinţa din 27 iunie 1952 a Uniunilor de Creaţie din România, Bucureşti, Polirom, 2005.

29. Eufemismul > reproş, acuzaţie  “Exist ă şi în domeniul nostru o anumit ă r ă mânere în urm ă ” (Şedinţa 1952: 103)  “avem înc ă serioase r ă mâneri în urm ă ” (CN 1987) “existenţa unor lipsuri din diferite sectoare” (CN 1987) “serioase lipsuri şi r ă mîneri în urm ă ” (CN 1987) “o serie de st ă ri de lucruri negative” (CN 1987) “nerealiz ă rile înregistrate” (CN 1987)  “... excepţie f ă când doar cooperativa agricol ă de producţie Negru Vod ă care a declanşat secerişul cu întârziere justificând c ă lanurile nu ar fi coapte, ceea ce nu corespunde întru totul adev ă rului” (Dup ă seceriş..., 1989) Nicolae Ceauşescu, Raport..., Conferinţa Naţional ă a P.C.R., în România liber ă, 15.12.1987 Ion Popovici, Dup ă seceriş, cu toate forţele, la sem ă natul culturilor duble!, în România liber ă, 19.06.1989

30. Impersonalitatea > ameninţare “se impun m ă suri hot ă râte pentru lichidarea grabnic ă a st ă rilor de lucruri negative” “toate acestea impun ca o necesitate lichidarea cu des ă vârşire a lipsurilor, a st ă rilor negative ce s-au manifestat în cursul acestui an” “trebuie s ă fie luate toate m ă surile pentru lichidarea tendinţelor anarhice, care se mai manifest ă în diferite sectoare, de a se cheltui mijloacele materiale şi financiare pentru construcţii de birouri, de alte spaţii, de hale” “este necesar s ă fie luate m ă suri hot ă râte” “se impun m ă suri ferme” “de aceea sânt necesare m ă suri hot ă râte” “sânt necesare m ă suri ferme” “trebuie s ă stabileasc ă m ă suri şi orient ă ri clare, ferme, în spirit revoluţionar” “aplicarea cu fermitate” (CN 1987)

31. Aserţiuni polemice – reafirmarea dogmei “Mie mi se pare îns ă c ă, câteodat ă, unii – chiar şi unii scriitori, sau unii literaţi – se supraapreciaz ă pe ei înşişi, locul pe care-l ocup ă în societate. Vedeţi dumneavoastr ă, pân ă la urm ă, dezvoltarea conştiinţei umane n-a început cu scriitorul. Progresul conştiinţei umane nu se datoreaz ă scriitorului; este, totuşi, un adev ă r de care va trebui s ă ţinem seama” (Stenograma 1971, p. 163) “cred c ă nu a fost întâlnire pe care am avut-o, în care s ă nu spun cu toat ă t ă ria c ă nu putem admite în literatura româneasc ă o alt ă concepţie decât concepţia materialist-dialectic ă, filozofia materialist-dialectic ă despre lume şi despre societate. Asta este problema care se pune, tovar ă şi!” (Stenograma 1971, p. 167)

32. “ România, poporul român s-a dezvoltat în condiţiuni grele iar cei ce nu au mers în pas cu poporul, cu lupta de eliberare naţional ă şi social ă, n-au putut fi consideraţi decât aşa cum au fost, de fapt, ca tr ă d ă tori – şi trataţi ca atare. Citiţi şi aceast ă istorie a României! Credeţi c ă ast ă zi noi putem fi mai indulgenţi decât str ă moşii noştri? Putem s ă fim, într-adev ă r, mai îng ă duitori decât str ă moşii noştri, în numele aşa-zisei libert ă ţi de creaţie?” (Stenograma 1971, p. 169) “toat ă presa este de partid, nu exist ă pres ă f ă r ă de partid în România, aşa cum nu exist ă literatur ă f ă r ă de partid; trebuie s ă fie clar, tovar ă şi, c ă atunci când vorbim de rolul conduc ă tor al partidului, înscris în Constituţie, înseamn ă c ă rolul acesta de conduc ă tor cuprinde toate sferele activit ă ţii, inclusiv presa” (Stenograma 1971, p. 173) Stenograma întâlnirii tovar ă şului Nicolae Ceauşescu cu activul Uniunii Scriitorilor, în Liviu Maliţa (ed.), Ceauşescu –critic literar, Bucureşti, Vremea, 2007.

33. - “este greu s ă se asigure progresul prin aşa-zisul socialism de piaţ ă ” - “atitudine ferm ă împotriva propagandei de peste hotare” - “atitudine mai ferm ă faţa de propaganda de peste hotare, care, în numele aşa-ziselor drepturi ale omului...” - “a înt ă ririi (...) ordinei şi disciplinei” - “asigur ă rii conducerii unitare” - “creşterea rolului planului naţional unic” (CN 1997)

34. Metadiscurs - interzicerea explicit ă a interpret ă rilor deviante “Nu exist ă alt sentiment decât acela de a condamna cu putere acţiunea deviatoare a lui Luca şi a tov. Ana Pauker şi Teohari Georgescu” (Şedinţa 1952: 106) “mi se pare c ă tov. Jar a vorbit despre un conflict între Vasile Luca şi tov. Gheorghiu-Dej. Or, acesta nu este un fel de a pune problema. Aici nu este vorba de niciun fel de lupt ă personal ă. Aici este vorba de linia partidului reprezentat ă de tov. Gheorghiu-Dej şi este vorba de linia deviatoare reprezentat ă de Vasile Luca” (Şedinţa 1952: 107) “Nu vreau s ă jignesc pe nimeni aici, nici pe scriitori, şi cu atât mai puţin literatura, dar discuţiile au fost destul de limitate, înguste” (Stenograma 1971, p. 161) “Se pare c ă nu sânt înţelese câteva lucruri elementare...” (Stenograma 1971, p. 164)

35. Delaţiune “Ne-a surprins faptul c ă nici unul dintre aceşti delegaţi nu au remarcat c ă o serie de autocamioane şi remorci sosesc la baza de recepţie f ă r ă prelate existând astfel riscul s ă se risipeasc ă produse pe traseu sau s ă se degradeze recolta din cauza intemperiilor aşa cum s-a întâmplat în ziua raidului nostru. Iat ă numerele câtorva camioane care transportau orz f ă r ă prelate pe o ploaie torenţial ă : 21 CT 1118; 31 CT 5459; 21 CT 1101; 23 BC 2367” (Dup ă seceriş..., 1989)

36. dup ă 1989: urme ale “limbii de lemn”: inerţii şi reacţii parodice; “explozie lingvistic ă ”: înc ă lcare a limitelor dintre registre, p ă trundere a limbajului familiar-argotic în discursul public; reg ă sirea unor stiluri discursive anterioare (antebelice): liberal, naţionalist etc.; puternice interferenţe cu limbajul publicistic şi publicitar actual.