1. UMANISMUL Ş I RENA Ş TEREA

2. 4/17/20152 CUPRINS: 1.Definirea conceptelor 2.Condiţiile istorice ale apariţiei Umanismului 3.Răspândirea Umanismului 4.Concepţia umanistă 5.Renaşterea literară 6.Renaşterea ştiinţifică 7.Renaşterea artistică în Italia 8.Renaşterea artistică în afara Italiei 9.Umanismul în Ţările Române

3. 4/17/20153 1. Definirea conceptelor Umanismul a fost un curent de gândire care s-a afirmat în secolele XIV-XVII în Europa şi reprezintă o etapă în laicizarea gândirii umane. Umaniştii puneau în centrul preocupărilor culturale omul, accentuând necesitatea dezvoltării sale multilaterale. Renaşterea reprezintă expresia ştiinţifică şi culturală a Umanismului. Termenul de Renaştere a fost introdus de istoricul francez Jules Michelet.

4. 4/17/20154 2. Condi ţ iile istorice ale apari ţ iei Umanismului Umanismul a ap ă rut în Italia în secolul al XIV-lea datorit ă mai multor factori: –dezvoltarea economic ă a ora ş elor italiene (Umanismul este expresia ideologic ă a burgheziei ); –Italia mo ş tenea în mod direct tradi ţ iile ş i spiritul antichit ăţ ii greco-romane (aceast ă nou ă concep ţ ie despre om î ş i trage substan ţ a din cultura greco-roman ă ); –via ţ a cultural ă era sus ţ inut ă de mecena (familia Medici din Floren ţ a, papii Iuliu al II-lea ş i Leon al X-lea);

5. 4/17/20155 Papa Iuliu al II-lea A fost papă între anii 1503-1513. I-a încredinţat lui Michelangelo pictarea Capelei Sixtine.

6. 4/17/20156 Papa Leon al X-lea Numele său adevărat este Giovanni de Medici. A fost papă între anii 1513-1523. este cunoscut mai ales pentru vânzarea indulgenţelor în vederea construirii Catedralei Sfântul Petru din Roma. Este al doilea fiu al lui Lorenzo Medici, cel mai cunoscut conducător al Florenţei. I-a urmat pe tronul pontifical vărul său Giuliano de Medici, sub numele de Clement al VII-lea (1523-1534)

7. 4/17/20157 3. R ă spândirea Umanismului Din prima jumătate a secolului al XV- lea şi până în primele decenii ale secolului al XVII-lea, ideile umaniste s-au răspândit în Europa. Răspândirea ideilor umaniste în Europa a fost favorizată de următorii factori: intensa circulaţie a manuscriselor; apariţia tiparului (Johannes Guttenberg, mijlocul secolului al XV-lea); decăderea latinei ca limbă de cultură şi impunerea limbilor naţionale; frecventarea universităţilor din Italia de către tinerii din Europa; Johannes Guttenberg

8. 4/17/20158 4. Concep ţ ia umanist ă un nou model uman („omul este măsura tuturor lucrurilor”, „uomo universale”); nouă morală; un nou model educaţional (era criticată scolastica, metodă de educaţie specifică Evului Mediu); o nouă etică a muncii; o nouă artă; o nouă concepţie despre artist;

9. 4/17/20159 Imaginea unei ş coli din secolul al XIV-lea în viziunea artistului Laurentius de Voltolina.

10. 4/17/201510 un nou model de conducător politic Niccolo Machiavelli în lucrarea „Principele” susţine că oamenii politici trebuie să acţioneze în funcţie de interesele de stat, renunţând la concepţiile morale şi religioase – „scopul scuză mijloacele”; Niccolo Machiavelli

11. 4/17/201511 Laturile Umanismului: Umanismul civic care avea rolul de a forma cetăţeni utili, curajoşi, inteligenţi, oameni de acţiune care să îşi pună viaţa în serviciul patriei şi al comunităţii; Umanismul critic şi erudit care s-a manifestat prin redeşteptarea interesului pentru cultura antică, pentru cercetarea manuscriselor, a operelor antichităţii, ceea ce a dat un impuls activităţii culturale din toate domeniile, prin credinţa în superioritatea gândirii şi raţiunii. Cel mai important reprezentant este Erasmus din Rotterdam – „prinţul umaniştilor”, „lumina lumii”; în cărţile sale critică abuzurile Bisericii, moravurile timpului său, nedreptatea, sărăcia poporului.

12. 4/17/201512 Erasmus din Rotterdam a fost un teolog şi erudit olandez, unul din cei mai însemnaţi umanişti din perioada Renaşterii şi Reformei din secolele al XV-lea şi al XVI-lea, "primul european conştient" (Stefan Zweig).

13. 4/17/201513 5. Rena ş terea literar ă Reprezentan ţ i ai literaturii din Italia: –Dante Alighieri („Divina Comedie”); –Francesco Petrarca („Can ţ onierul”, „Rimele”); –Giovanni Boccaccio („Decameronul”); –Ludovico Ariosto („Orlando furioso”);

14. 4/17/201514 Dante Alighieri - portret realizat de Sandro Botticelli

15. 4/17/201515 Francesco Petrarca Giovanni Boccaccio

16. 4/17/201516 Reprezentanţi ai literaturii din Franţa: –Francois Rabelais („Gargantua şi Pantagruel”); –Pierre Ronsard (a întemeiat împreună cu 6 prieteni „Pleiada”); Francois Rabelais

17. 4/17/201517 Reprezentan ţ i ai literaturii din Anglia: –William Shakespeare („Romeo ş i Julieta”, „Visul unei nop ţ i de var ă ”, „Richard al III-lea”, „Othello”, „Iulius Cezar”, „Macbeth”, „Hamlet”, „Regele Lear” etc.);

18. 4/17/201518 Reprezentan ţ i ai literaturii din Spania: –Miguel Cervantes - a pus bazele romanului realist modern („Don Quijote”); –Lope de Vega – creatorul teatrului naţional spaniol; Miguel CervantesLope de Vega

19. 4/17/201519 Reprezentanţi ai literaturii utopice care propunea o societate în care domină toleranţa religioasă, libertatea, egalitatea: –Thomas Morus („Utopia” sau „Nicăieri”); –Tommasso Campanella („Cetatea Soarelui”); –Francis Bacon („Noua Atlantidă”); Thomas Morus – Portret realizat de către Hans Holbein cel Tânăr

20. 4/17/201520 6. Rena ş terea ş tiin ţ ific ă Oamenii de ştiinţă au început să combată Biblia şi nu admiteau ca fiind valabile decât acele informaţii care puteau fi verificate. S-au impus noi metode de cercetare: observaţia, experimentul, raţiunea. S-au făcut progrese în fizică, chimie, astronomie, matematică, medicină, geografie etc. Cele mai importante descoperiri s-au realizat în domeniul astronomiei („regina ştiinţelor”).

21. 4/17/201521 – Giordano Bruno a afirmat c ă universul este infinit; – Nicolaus Copernic a pus bazele teoriei heliocentriste conform c ă reia Soarele se afl ă în centrul universului ş i în jurul s ă u se mi ş c ă planetele. El comb ă tea astfel teoria geocentrist ă a lui Ptolemeu. Giordano Bruno Nicolaus Copernic

22. 4/17/201522 În secolele XVI-XVII s-au făcut progrese importante în studiul corpului uman: –Ambroise Pare, considerat „părintele chirurgiei”, a pus la punct procedul legării arterelor; –medicul spaniol Miguel Servet a explicat sistemul circulaţiei sangvine; Ambroise Pare

23. 4/17/201523 7. Rena ş terea artistic ă în Italia Caracteristicile artei renascentiste: –arta Renaşterii este laică şi umană, prin destinaţie şi gust; –natura şi trupul uman devin obiecte de studiu pentru artişti; –inspiraţie din modelele antice; –tot mai mulţi artişti se pun în serviciul autorităţii laice; –spre deosebire de Evul Mediu, operele de artă nu mai rămân anonime, ci sunt profund individualizate;

24. 4/17/201524 Arhitectura: »arhitectura civilă a depăşit-o pentru prima dată ca importanţă pe cea religioasă; »arhitectura civilă este reprezentată de palate (Palatul Dogilor din Veneţia, Palatul Strozzi din Florenţa), castele (pe Valea Loarei), primării, vile etc.; »palatul este construcţia tipică a acestei perioade; »cel mai important monument este Catedrala Sfântul Petru din Roma; »arhitecţi: Fillippo Brunelleschi şi Michelangelo Buonarotti

25. 4/17/201525 Catedrala Sfântul Petru din Roma

26. 4/17/201526 Palatul Dogilor din Veneţia

27. 4/17/201527 Castelul Amboise de pe Valea Loarei

28. 4/17/201528 Castelul Blois de pe Valea Loarei

29. 4/17/201529 Castelul Serrant de pe Valea Loarei

30. 4/17/201530 Castelul Talcy de pe Valea Loarei

31. 4/17/201531 Sculptura: –dintre toate domeniile artei, sculptura a fost cel mai mult influenţată de antichitate; –sculptura s-a desprins de arhitectură, devenind o artă de sine stătătoare; –a fost redescoperit nudul, dar şi alte genuri specifice antichităţii romane, cum ar fi bustul-portret, medalia şi statuia ecvestră; –sculptori: Donatello (David, Gattamelata); Michelangelo (David, Sclavii, Pieta, Moise);

32. 4/17/201532 Sfântul Ioan Evanghelistul – Sculptur ă de Donatello

33. 4/17/201533 DAVID– Sculptur ă de Donatello Detaliu

34. 4/17/201534 GATTAMELATA

35. 4/17/201535 MICHELANGELO – Portret realizat de Jacopino del Conte

36. 4/17/201536 DAVID PIETA

37. 4/17/201537 MOISE – Sculptură realizată de Michelangelo

38. 4/17/201538 Pictura: în pictură, deşi influenţa antichităţii a fost mai palidă decât în alte domenii ale artei, elementele novatoare sunt mai numeroase: perspectiva, introducerea celei de-a treia dimensiuni, pictura în ulei etc; pictorii sunt preocupaţi de legea proporţiilor corpului uman, convinşi că frumuseţea personajelor constă în armonia părţilor corpului în acţiune; pictura a fost cea mai cultivată dintre artele Renaşterii; pictura s-a desprins definitiv de tradiţiile iconografiei; se impune portretul; pictorii italieni sunt grupaţi pe şcoli, deşi mulţi dintre aceştia au fost invitaţi să lucreze în afara oraşului natal, în special la Roma;

39. 4/17/201539 Reprezentanţi ai Renaşterii artistice din Italia: –Botticelli ( „Naşterea zeiţei Venus”, „Primăvara” ); –Tizian (remarcabile sunt portretele făcute marilor suverani ai timpului: Franscis I, Carol Quintul); –Leonardo da Vinci ( „Monalisa”, „Cina cea de Taină” ); –Rafael Sanzio ( „Madona Sixtină”, „Şcoala din Atena” ); –Michelangelo ( a pictat Capela Sixtină de la Vatican );

40. 4/17/201540 Botticelli - “Primăvara”

41. 4/17/201541 Botticelli - “Naşterea zeiţei Venus”

42. 4/17/201542 Leonardo da Vinci – “Cina cea de Taină”

43. 4/17/201543 Leonardo da Vinci – “Gioconda” sau “Monalisa”

44. 4/17/201544 Rafael Madona Sixtină

45. 4/17/201545 Rafael - “Şcoala din Atena”

46. 4/17/201546 Rafael – “Punerea în mormânt”

47. 4/17/201547 Michelangelo – “Crearea lui Adam” / Capela Sixtină

48. 4/17/201548 8. Rena ş terea artistic ă din afara Italiei Mult timp, Italia a rămas centrul artistic al Europei, unde veneau toţi cei care doreau să înveţe. Treptat, sub influenţa Italiei, s-au format şcoli artistice şi în alte ţări. Cele mai importante şcoli din afara Italiei sunt: –Şcoala flamandă din Ţările de Jos: Pieter Bruguel cel Bătrân („Uciderea pruncilor”, „Parabola orbilor”, „Ţara trântorilor”, „Căutătorul de cuiburi”, „Căderea lui Icar”); –Şcoala germană: Albrecht Durer („Închinarea magilor”, „Cei patru apostoli”) şi Hans Holbein cel Tânăr („Doi ambasadori”, „Erasmus”); –Şcoala spaniolă: El Greco („Cardinalul Nino de Guevara”);

49. 4/17/201549 Pieter Bruguel cel Bătrân – Dans ţărănesc

50. 4/17/201550 Pieter Bruguel cel Bătrân – Vânători în zăpadă

51. 4/17/201551 Pieter Bruguel cel Bătrân – Căderea lui Icar

52. 4/17/201552 Albrecht Durer – Autoportret

53. 4/17/201553 Albrecht Durer – Apostolii

54. 4/17/201554 Albrecht Durer – Adoraţia Sfintei Treimi

55. 4/17/201555 Hans Holbein cel Tânăr – “Portretul regelui Henric al VIII-lea”

56. 4/17/201556 Hans Holbein cel Tânăr – “Portretul lui Erasmus Din Rotterdam”

57. 4/17/201557 Hans Holbein cel Tânăr – “Portretul lui Thomas Morus”

58. 4/17/201558 Hans Holbein cel Tânăr – “Ambasadorii”

59. 4/17/201559 El Greco – “Alungarea zarafilor din templu”

60. 4/17/201560 El Greco – “Martiriul Sfântului Mauriciu”

61. 4/17/201561 El Greco – “Închinarea Magilor”

62. 4/17/201562 El Greco – “Logodna Mariei”

63. 4/17/201563 9. Umanismul în Ţă rile Române Umanismul s-a manifestat mai puternic în Transilvania, datorită legăturilor strânse cu Europa Centrală şi Apuseană. În Ţara Românească şi Moldova, fiii de boieri au adus ideile umaniste după ce s-au întors de la studii din Italia şi Polonia. Principalii reprezentanţi ai Umanismului din Transilvania: –Nicolaus Olahus; –Johannes Honterus;

64. 4/17/201564 Nicolaus Olahus – este cel mai important reprezentant din Transilvania. A avut o bogată corespondenţă cu Erasmus din Rotterdam. Opera sa „Hungaria” cuprinde şi date despre români, el susţinând cu argumente ştiinţifice caracterul latin al poporului şi limbii române, unitatea de neam a românilor.

65. 4/17/201565 Principalii reprezentanţi din Ţara Românească: »Neagoe Basarab („Învăţăturile lui Neagoe Basarab către fiul său, Teodosie”); »Constantin Cantacuzino – a redactat o „Istorie a Ţării Româneşti” şi a alcătuit, în anul 1700, prima hartă acestui stat; Neagoe Basarab

66. 4/17/201566 Principalii reprezentanţii din Moldova: Grigore Ureche; Miron Costin; Ion Neculce; Dimitrie Cantemir („Descrierea Moldovei”)

67. 4/17/201567 Bibliografie: Manualele alternative de istorie pentru clasa a IX-a www.wikipedia.ro