1. TRATAREA ŞI EPURAREA APEI

2. Tania Mihăiescu - TRATAREA ŞI EPURAREA APELOR
BIBLIOGRAFIE
Mihăiescu, Tania, 2011, Tratarea şi epurarea apei -Note de curs
Iancu P., Pienaru A., 1999, Canalizări şi epurarea apelor reziduale. Ed. Globus, Bucureşti.
Nistreanu V., 2001, Procese unitare pentru tratarea apelor, Ed. Agir, Bucureşti.
Tania Mihăiescu - TRATAREA ŞI EPURAREA APELOR

3. Tania Mihăiescu - TRATAREA ŞI EPURAREA APELOR
BIBLIOGRAFIE
Racoviţeanu, Gabriel, 2003, Teoria decantării şi filtrării apei. Ed. Matrix Rom, Bucureşti.
Ianculescu, Ovidiu, Ionescu, Gheorghe, Racoviţeanu, Raluca, 2001, Epurarea apelor uzate. Ed. Matrix Rom, Bucureşti.
Baciu, Dorina, 2001, Tehnici, utilaje şi tehnologii de depoluare a apelor reziduale. Ed. Risoprint
Tania Mihăiescu - TRATAREA ŞI EPURAREA APELOR

4. Tania Mihăiescu - TRATAREA ŞI EPURAREA APELOR
BIBLIOGRAFIE
Robescu Dan, Robescu Diana, Lanyi Szabolcs, Ionel Constantinescu, 2000, Tehnologii, instalaţii şi echipamente pentru epurarea apelor. Ed. Tehnică, Bucureşti.
Stoianovici S., Robescu D. ,1982, Procedee şi echipamente necesare pentru tratarea şi epurarea apei. Ed. Tehnică, Bucureşti.
Tania Mihăiescu - TRATAREA ŞI EPURAREA APELOR 4

5. Tania Mihăiescu - TRATAREA ŞI EPURAREA APELOR
BIBLIOGRAFIE
Robescu Diana, Szabolcs Lanyi, Attila Verestoy, Robescu Dan - Modelarea şi simularea proceselor de epurare. Ed. Tehnică, Bucureşti, 2004
Parson, Simon A. – Introduction to potable water treatment processes, 2006
Tania Mihăiescu - TRATAREA ŞI EPURAREA APELOR

6. Tania Mihăiescu - TRATAREA ŞI EPURAREA APELOR
EVALUARE
10% prezenţa la curs
30% susţinere Proiect
10% lucrări de control, rezultate obţinute pe parcursul semestrului
50% rezultatul la examenul final.
Tania Mihăiescu - TRATAREA ŞI EPURAREA APELOR

7. Curs 1 NOŢIUNI INTRODUCTIVE

8. TEMATICA
Glosar de termeni
IMPORTANŢA APEI

9. Ce este?  Apa potabilă este. . .
apa care îndeplineşte indicatorii de potabilitate prevăzuţi de legislaţia în vigoare.  9

10. Ce este?  Apa potabilă este. . .
apa destinată consumului uman, după cum urmează:
orice tip de apă în stare naturală sau după tratare, folosită pt. băut, la prepararea hranei ori pt. alte scopuri casnice, indiferent de originea ei şi indiferent dacă este furnizată prin reţea de distribuţie, din rezervor sau este distribuită în sticle orin în alte recipiente;
toate tipurile de apă folosită ca sursă în ind. alimentară pt. fabricarea, procesarea, conservarea sau comercializarea produselor sau subst. destinate consumului uman.  10

11. Ape de suprafaţă de cat. A1, A2 şi A3 destinate potabilizării
Apa de suprafaţă care necesită tratare simplă şi dezinfecţie
(filtrare rapidă şi dezinfecţie)
Cat. A1
Apa de suprafaţă care necesită tratare normală fizică, chimică şi dezinfecţie
(preclorinare, coagulare, floculare, decantare, filtrare, dezinfecţie finală)
Cat. A2
Apa de suprafaţă care necesită tratare fizică, chimică avansată, preclorinare şi dezinfecţie
(clorinare intermediară, coagulare, floculare, decantare, filtrare prin adsorbţie – pe cărbune activ, dezinfecţie – ozonozare şi clorinare finală)
Cat. A3 11

12. Ce sunt?  Apele uzate industriale sunt. . .
orice fel de ape uzate care se evacuează din incintele în care se desfăşoară activ. ind. şi/sau comerciale, altele decât apele uzate menajere şi apele meteorice.  12

13. Ce sunt?  Apele uzate provenite din activităţile economice sunt. . .
toate deversările de ape folosite în activităţile economico-industriale sau corespunzătoare unei alte utilizări a apei decât cea menajeră. 13

14. Ce sunt?  Apele uzate menajere sunt. . .
Apele rezultate din folosirea apei în gospodării, instituţii publice şi servicii, care rezultă de regulă din metabolismul uman şi din activ. menajere şi igienico-sanitare.  14

15. Ce sunt?  Apele uzate orăşeneşti sunt. . .
ape uzate menajere sau amestec de ape uzate menajere cu ape uzate industriale şi/sau ape meteorice.  15

16. Ce sunt?  Apele meteorice sunt. . .
apele ce provin din precipitaţii atmosferice. Sunt considerate ape meteorice şi cele care provin din stropirea şi spălarea drumurilor, a grădinilor şi curţilor imobilelor. 16

17. Ce este?  Epurarea apei este. . .
Operaţia de îndepărtare din apele potabile, industriale, de canal etc. A substanţelor care le fac improprii anumitor întrebuinţări (DEX). 17

18. Esenţială vieţii pe Pământ
IMPORTANŢA APEI
Esenţială vieţii pe Pământ
Printre problemele globale cu care se confruntă omenirea la începutul mileniului trei se află lipsa apei şi degradarea calităţii acesteia. Realizarea obiectivelor dezvoltării durabile depinde într-o măsură foarte mare de managementul integrat al resurselor de apă, apa fiind un factor esenţial pentru existenţa vieţii şi pentru dezvoltarea societăţii umane. Plecând de la faptul că activităţile umane au un impact crescând asupra integrităţii ecosistemelor, care oferă resurse şi servicii esenţiale pentru bunăstarea şi activităţile economico-sociale ale oamenilor, în centrul preocupărilor lor teoretice, metodologice şi operaţionale legate de mediul natural aceştia au postat problemele privind protecţia şi managementul bazei de resurse naturale, pe care le-au abordat într-o manieră viabilă şi integrată, în vederea realizării unei dezvoltări durabile.
Aceste caracteristici esenţiale ale apei stau la baza exercitării funcţiilor sale vitale şi de neînlocuit în viaţa biologică şi economico-socială.

19. IMPORTANŢA APEI stă la baza existenţei biosferei
mediu de viaţă pt. plantele şi organismele acvatice
are energie cinetică şi potenţială utilizabilă pentru om şi necesară naturii
principalul agent de modelare al reliefului
agent de răcire în tehnică dar şi în natură
Importanţa apei se evidenţiază în multe domenii:

20. IMPORTANŢA APEI materie primă în economie
cale de transport (cel mai ecologic şi eficient energetic) pt. ambarcaţiuni dar şi pt. subst. dizolvate
mijloc de igienă pt. spălat , pt. diluat şi îndepărtat poluanţi
agent terapeutic (băi, cure de ape minerale)
elementul central al climei prin capacitatea de înmagazinare şi transport a căldurii solare

21. Importanţa apei
ESTE CEL MAI IMPORTANT ŞI DE NEÎNLOCUIT ALIMENT PENTRU OM.
Nu în ultimul rând

22. FUNCŢIILE APEI  ! socială economică ecologică efecte distructive
recreativ-sportivă şi curativă
etică
promoţională. !
efecte distructive
Din analiza multitudinii de folosinţe ale apei se desprind funcţiile exercitate de această resursă naturală şi prin care se relevă locul şi semnificaţia activităţii de gospodărire a apelor în economia naţională:
Pe lângă aceste funcţii benefice pentru societatea umană, resursa de apă, în anumite condiţii naturale climatice nefavorabile are şi efecte distructive, nedorite, ce se manifestă prin pagube economice, sociale şi de mediu, uneori şi cu pierderi de vieţi omeneşti. În aplicarea managementului integrat al apei trebuie să se ţină seama şi de aceste funcţii, în vederea fundamentării deciziilor curente şi de perspectivă, care includ şi managementul riscurilor şi dezastrelor.

23. Funcţia socială Apa reprezintă un indicator al calităţii vieţii.
Pe prim plan se situează funcţia socială, exprimată prin aceea că apa constituie o condiţie vitală a existenţei speciei umane, a tuturor organismelor vii. În satisfacerea nevoii de sete, apa reprezintă un element de neînlocuit, în funcţionalitatea organismului uman, a organismelor vii, în general. De aceea, în ansamblul folosinţelor sale, prioritatea este deţinută de satisfacerea nevoilor crescânde ale populaţiei, sub diferite forme (pentru băut, pregătirea hranei, curăţenia corporală şi a locuinţelor).

24. Funcţia socială  !   Element indispensabil vieţii
Factor generator de conflicte internaţionale, un factor cheie al securităţii unui stat 
Bunăstarea unei naţiuni se măsoară şi în cantitatea de apă utilizată
Pe prim plan se situează funcţia socială, exprimată prin aceea că apa constituie o condiţie vitală a existenţei speciei umane, a tuturor organismelor vii. În satisfacerea nevoii de sete, apa reprezintă un element de neînlocuit, în funcţionalitatea organismului uman, a organismelor vii, în general. De aceea, în ansamblul folosinţelor sale, prioritatea este deţinută de satisfacerea nevoilor crescânde ale populaţiei, sub diferite forme (pentru băut, pregătirea hranei, curăţenia corporală şi a locuinţelor).
În prezent peste un miliard de oameni nu au acces la surse sigure de apă potabilă şi peste 2,4 miliarde (1/3 din populaţia Terrei) nu dispun de condiţii elementare de igienă
Sursă nesecată de inspiraţie 

26. Funcţia economică       Materie primă Purtător de energie
Auxiliar de neînlocuit 
Element de răcire 
Mijloc şi cale de transport
se exprimă prin utilizarea resurselor de apă în diferite activităţi economice, în proporţii diferite: materie primă pentru desfăşurarea unor procese tehnologice specifice ramurilor şi subramurilor economiei naţionale (Ex. 1,8-20 mc apă pt. Fabricarea unei tone de zahăr), suport material pentru navigaţia fluvială şi maritimă, plutărit, piscicultură, acvacultură, practicarea sporturilor nautice, prin care se asigură venituri pentru populaţia ocupată în aceste domenii economice. De asemenea, această funcţie se exercită şi prin utilizarea managementului şi marketingului gospodăririi apei, a managementului dezastrelor naturale şi de risc. Prin rolul său complex apa ocupă în economie un loc cel puţin la fel de important şi determinant ca şi energia. 
Irigaţii

27. Funcţia ecologică 
Pe Terra nici un organism nu poate trăi fără apă !
CONCEPTE:
ecosistemele nu au numai valoare intrinsecă  asigură omenirii servicii vitale.
gospodărirea durabilă necesită luarea în considerare a principiului managementului ecosistemic şi participativ 
Susţinerea ecosistemelor şi a biodiversităţii
se concretizează în rolul resursei de apă în derularea binomului activitate economică-mediu înconjurător, în calitatea acesteia de factor de echilibru ecologic în cazul ecosistemelor terestre şi acvatice. În acest sens, apa îndeplineşte funcţii vitale şi de neînlocuit în activitatea biologică a ecosistemelor Terrei, la care se adaugă şi aceea de purificator al naturii, prin contribuţia sa la evacuarea deşeurilor din producţie şi consum, asigurând astfel, menţinerea echilibrului ecologic. 
Ecosistemele – esenţiale pt. civilizaţie

28. Uşă deschisă spre cultura poporului
Funcţia culturală 
Uşă deschisă spre cultura poporului !
În trecut – oamenii au avut nevoie de apă, în viitor apa are nevoie de oameni
Apă – om – civilizaţie sunt trei entităţi strâns legate. Între civilizaţie şi natură există legături multiple. Cum apa este leagăn al vieţii, ea acţionează direct asupra civilizaţiei umane.Marile civilizaţii antice s-au dezvoltat pe malurile fluviilor Nil, Tigru, Eufrat, Indus, Gange şi Fluviul Galben. Civilizaţia romană – celebrele apeducte, China- irigaţii. Mesopotamia – decădere datorită salinizării terenuririlor cauzate de irigarea neraţională practicată pe terenuri situate în zone aride.

29. Funcţia recreativ-sportivă şi curativă
de divertisment şi întărire a stării de sănătate a populaţiei este legată de folosirea amenajărilor de apă, dar şi a apelor naturale. Aceste utilizări sunt generatoare de noi îndeletniciri de natură economico-socială, prin intermediul cărora se stimulează acţiunile de pescuit sportiv, de turism ştiinţific, cultural, cinegetic, exercitarea sporturilor nautice, crearea condiţiilor de recreere şi divertisment. Totodată, folosirea apelor termale are efecte benefice asupra stării de sănătate, care contribuie la întărirea forţei fizice şi psihice a organismului.

30. Funcţia etică
se referă la protejarea biodiversităţii ecosistemelor acvatice şi nu numai. Oamenii înţeleg necesitatea conservării speciilor întâlnite în perimetrul reţelei hidrice, aceştia acordând atenţie mai ales acelor specii care nu au o valoare economică sau au o valoare economică redusă, dar au o valoare intrinsecă, şi deci trebuie să acţioneze pentru prevenirea dispariţiei lor. În consecinţă o atitudine corectă faţă de resursa de apă şi de natura înconjurătoare presupune formarea şi afirmarea comportamentului ecologic

31. Funcţia promoţională
se concretizează în promovarea imaginii frumuseţilor ţării, pe plan intern cât şi extern, în condiţiile în care România dispune de o largă reţea hidrografică, de impunătoare lucrări hidrotehnice, de o sumedenie de lacuri de munte şi de şes şi izvoare de apă termale terapeutice, de un vast litoral şi de mirifica Deltă. Promovarea acestei imagini se constituie într-un mijloc de atracţie pentru turiştii autohtoni şi străini, contribuind astfel la obţinerea de venituri însemnate.

32. Efecte distructive
Pe lângă aceste funcţii benefice pentru societatea umană, resursa de apă, în anumite condiţii naturale climatice nefavorabile are şi efecte distructive, nedorite, ce se manifestă prin pagube economice, sociale şi de mediu, uneori şi cu pierderi de vieţi omeneşti. În aplicarea managementului integrat al apei trebuie să se ţină seama şi de aceste funcţii, în vederea fundamentării deciziilor curente şi de perspectivă, care includ şi managementul riscurilor şi dezastrelor.

33. APA - resursă şi factor de mediu
Istoria dezvoltarii civilizatiei umane este strâns legata de dezvoltarea tehnicilor si mijloacelor de procurare de catre om a hranei si apei necesare.
Începând de la momentele din perioada primitiva, când exista tendinta triburilor nomade de a se aseza pe malurile apelor, unde au aparut si primele civilizatii si sfârsind astazi când sistemele de alimentare cu apa – ca parte integranta a sistemelor de gospodarirea apelor – se întind pe zeci de kilometri, includ lucrari din ce în ce mai sofisticate, pentru a asigura debitul de ordinul a zecilor m3/s marilor aglomeratii urbane (5, 10 sau 15 milioane locuitori), etapele de dezvoltare a tehnicilor gospodaririi apelor coincid cu etapele dezvoltarii civilizatiei umane. Astfel ca apa alaturi de aer, pamânt si foc au fost considerate de antici ca cele 4 elemente esentiale ale universului. Si astazi, cuo oarecare nuantare putem afirma ca aerul, apa, hrana, caldura si lumina constituie elementele esentiale ale existentei umane. Pe aceasta directie, a existat pâna nu demult convingerea ca omenirea va dispune
de infinite resurse de apa, ca natura ne-a pus la dispozitie cu larghete acest element. dar realitatea ultimelor decenii si în special a ultimilor ani, a dovedit în chip alarmant ca resursele de apa dulce pe glob nu sunt deloc inepuizabile. Pare paradoxal, la prima vedere, în conditiile în care 2/3 din suprafata globului este acoperita cu apa, si totusi aceasta este realitatea.

34. AVEM DESTULĂ APĂ POTABILĂ?
Adevărat sau fals:
AVEM DESTULĂ APĂ POTABILĂ

35. Resursele de apă pe glob
2/3 din Terra (vol. aprox mil. km3)

36. Resursele de apă pe glob
97,4% apă sărată
2,6% apă dulce
0,3% UTILIZABILĂ
99,7% NEUTILIZABILĂ

37. Distribuţia rezervelor de apă
Oceane
97%
Atmosferă
0,01%
Râuri, lacuri şi mări interioare
0,141%
Umiditatea solului
0,0012%
Apă subterană
0,4 – 1,7%
Gheţari şi calote glaciare
1,725%

38. Asigurarea resurselor de apă
Apă dulce
Apă dulce uşor accesibilă
Apă subterană
0,592%
Biota
0,0001%
0,014%
Lacuri
0,0007%
Râuri
0,0001%
Gheţari şi
calote glaciare
1,984%
Umiditatea
solului
0,0005%
97% is in oceans
26 gallons of water worldwide our useable water would be 1/2 teaspoon. A PRECIOUS RESOURCE
Vapori de apă
din atmosferă
0,0001% 38

39. Resursele de apă pe glob
Nr. oamenilor care au nevoie de apă s-a dublat în ultimii ani.
1,1 miliarde people oameni nu au acces la apă potabilă (aprox. 20% din populaţia lumii)

40. Resursele de apă pe glob
Se estimează că până în 2025, 75% din populaţia globului nu va avea apă sigură şi curată.

41. Resursele de apă pe glob

42. Resursele de apă din România
Principalele cursuri de apă din România Bazine hidrografice [3]
Denumirea bazinului
Suprafața bazinului (km²)
Scurgere anuală medie (mil. km³)
Siret
42380
6200
Mureș
29470
5200
Olt
24010
5600
Someș-Crasna
17740
4200
Crișuri
14880
3200
Timiș-Bega
13030
2800
Argeș
12590
2100
Ialomița
10430
1300
Jiu
10070
Prut
10990
300

43. Resursele de apă din România
reţea hidrografică relativ densă (97,8% în bazinul Dunării)
Cat. de resurse
Hidrologice
(mil. m3)
Resursa tehnic utilizabilă (mil. m3)
Râuri interioare 40 13
Dunăre
87,8 30
Ape subterane 10
5,5
Total
137,8
48,5

44. POLUAREA APEI Poluare şi poluanţi Tipuri de poluare
Efecte ale poluării

45. Poluarea apelor – definiţii
Adăugarea a ceva, orice, în apă – care provoacă modificarea calităţilor ei naturale astfel încât proprietarii riverani nu mai dispun de apa oferită lor de râu în condiţii naturale (după Legea engleză a apelor din 1952).
Tania Mihăiescu - TRATAREA ŞI EPURAREA APELOR

46. Poluarea apelor – definiţii
Din punct de vedere ştiinţific este poate mai uşor a privi poluarea ca pe o impuritate reală introdusă în curent, decât ca actul de introducere a ei, şi a defini poluarea ca incluzând orice care cauzează sau induce condiţii criticabile într-un curs de apă oarecare, afectând nefavorabil orice utilizare posibilă a ei (Klein L, 1962).
Tania Mihăiescu - TRATAREA ŞI EPURAREA APELOR

47. Poluarea apelor – definiţii
Apa se consideră poluată când i s-au alterat compoziţia sau condiţia astfel încât devine mai puţin potrivită pentru oricare sau toate funcţiunile şi scopurile pentru care ar fi fost adecvată în starea sa naturală (W.H.O., 1972).
Tania Mihăiescu - TRATAREA ŞI EPURAREA APELOR

48. Poluarea apelor – definiţii
Orice modificare, naturală sau artificială care în mod direct sau indirect, schimbă calitatea apei şi perturbă sau distruge echilibrul ecosistemelor şi resursele naturale, prin aceea că: i) provoacă pericole pentru sănătatea publică; ii) deranjează obişnuinţele, eficienţa şi bunăstarea omului şi comunităţii sale şi iii) afectează utilizabilitatea ei pentru orice folosinţă benefică actuală sau de perspectivă (Whitehead, P. G. şi Lack, T., 1982).
Tania Mihăiescu - TRATAREA ŞI EPURAREA APELOR

49. Poluarea apelor – definiţii
Prin poluare – impurificare, murdărire – a unei ape, se înţelege degradarea calităţilor fizice, chimice sau biologice ale acesteia, produsă direct sau indirect de activităţile umane sau procesele naturale; acestea fac ca apa să devină improprie pentru folosirea normală în scopurile în care ea era posibilă înainte de intervenţia poluării (Negulescu, M. şi colab., 1982).
Tania Mihăiescu - TRATAREA ŞI EPURAREA APELOR

50. Poluarea apelor – definiţii
„modificarea componentelor naturale sau prezenţa unor componente strǎine, ca urmare a activitǎţii omului şi care provoacǎ prin natura lor, prin concentraţia în care se gǎsesc şi prin timpul cât acţioneazǎ, efecte nocive asupra sǎnǎtǎţii, creazǎ disconfort sau împieteazǎ asupra diferitelor utilizǎri ale mediului la care aceasta putea servi în forma sa anterioarǎ” (Conferinţa Mondialǎ O.N.U. asupra mediului, 1972).
Tania Mihăiescu - TRATAREA ŞI EPURAREA APELOR

51. Poluarea apelor – definiţii
Poluare – introducerea directă sau indirectă, ca rezultat al activităţii umane, de substanţe, vibraţii, încălzire sau zgomot în aer, apă sau sol, care pot fi periculoase pentru sănătatea umană, calitatea mediului sau pot crea pierderi materiale (Directiva Cadru privind Apa 2000/60/CE)
Tania Mihăiescu - TRATAREA ŞI EPURAREA APELOR 51

52. Poluarea apelor – definiţii
Poluarea apei – orice alterare fizică, chimică, biologică sau bacteriologică a apei, peste o limită admisibilă, inclusiv depăşirea nivelului natural de radioactivitate produsă direct sau indirect de activităţi umane, care o fac improprie pentru o folosire normală, în scopurile în care această folosire era posibilă înainte de a interveni alterarea (Legea Apelor 107/1997, România).
Tania Mihăiescu - TRATAREA ŞI EPURAREA APELOR

53. Poluant
factorul care produce fenomenul de poluare, cel care genereazǎ disconfort sau are acţiune toxicǎ asupra organismelor, care degradeazǎ componentele biotopului, provocând dezechilibre ecologice.
sunt elemente ale mediului înconjurǎtor, existente în mod natural sau introduse de cǎtre om în timpul activitǎţii sale.

54. Factori poluanţi - clasificare
Originea (provenienţa) lor:
naturali;
antropogeni (artificiali);
Natura lor:
fizici (particule solide, radiaţii ionizate, emisii masive de energie, zgomote etc.);
chimici (derivaţi ai multor elemente chimice, diverse substanţe chimice de sintezǎ);
biologici (anumite specii de plante, animale şi mai ales microorganisme) ;
Starea de agregare:
lichizi;
gazoşi;
solizi.

55. Tania Mihăiescu - TRATAREA ŞI EPURAREA APELOR
TIPURI DE POLUARE
Dupǎ originea poluanţilor:
naturală
artificială.
Tania Mihăiescu - TRATAREA ŞI EPURAREA APELOR

56. Tania Mihăiescu - TRATAREA ŞI EPURAREA APELOR
Poluarea naturală
se datorează surselor de poluare naturală
Tania Mihăiescu - TRATAREA ŞI EPURAREA APELOR

57. Poluarea naturală - Exemple:
în urma interacţiei apei cu atmosfera, când are loc o dizolvare a gazelor existente în aceasta (erupţii vulcanice)
se produce la trecerea apei prin roci solubile (când apa se încarcă cu diferite săruri),
ca urmare a dezvoltării excesive
a vegetaţiei şi vieţuitoarelor
acvatice etc.
Tania Mihăiescu - TRATAREA ŞI EPURAREA APELOR 57

58. Tania Mihăiescu - TRATAREA ŞI EPURAREA APELOR
Poluarea artificială
se datorează surselor de ape uzate de orice fel, apelor meteorice, nămolurilor, reziduurilor, navigaţiei etc.
Tania Mihăiescu - TRATAREA ŞI EPURAREA APELOR

59. Tipuri şi surse de poluare a apei
Surse punctiforme
Surse difuze
Calitatea apei
Bună
8-9
OD (ppm) la 20˚C
Uşor
poluată
Moderat
Tare
Grav
6,7-8
4,5-6,7
Sub 4,5
Sub 4
Water quality indication of what beneficial uses of water- spawning, recreation, swimming,drinking.
Calitatea apei 59

60. Surse punctiforme şi difuze de poluare
SURSE DIFUZE
Locuinţe rurale
Străzi urbane
Agricultură
Zootehnie
SURSE PUNCTIFORME
Dezvoltări suburbane
Industrie
Staţii de epurare 60

61. Tania Mihăiescu - TRATAREA ŞI EPURAREA APELOR
TIPURI DE POLUARE
controlată (organizată)
necontrolată (neorganizată).
Tania Mihăiescu - TRATAREA ŞI EPURAREA APELOR

62. Tania Mihăiescu - TRATAREA ŞI EPURAREA APELOR
Poluarea controlată
se referă la cea care provine din ape uzate transportate prin reţeaua de canalizare şi evacuate în anumite puncte, stabilite prin proiecte.
Tania Mihăiescu - TRATAREA ŞI EPURAREA APELOR

63. Poluarea necontrolată
provine din surse de murdărie care ajung în corpul de apă receptor pe cale naturală şi de cele mai multe ori prin intermediul apelor de ploaie.
Exemple: deşeurile animale, produsele petroliere din zonele de
extracţie a ţiţeiului,
gunoaielor etc.
Tania Mihăiescu - TRATAREA ŞI EPURAREA APELOR

64. Tania Mihăiescu - TRATAREA ŞI EPURAREA APELOR
TIPURI DE POLUARE
normală
accidentală
reprezintă categorii de impurificare, folosite deseori pentru a defini grupuri de surse de ape uzate.
Tania Mihăiescu - TRATAREA ŞI EPURAREA APELOR

65. Tania Mihăiescu - TRATAREA ŞI EPURAREA APELOR
Poluarea normală
provine din surse de poluare cunoscute, colectate şi transportate prin reţeaua de canalizare la staţia de epurare sau direct în receptor.
Tania Mihăiescu - TRATAREA ŞI EPURAREA APELOR

66. Tania Mihăiescu - TRATAREA ŞI EPURAREA APELOR
Poluarea accidentală
rezultă, de exemplu, ca urmare a dereglării unor procese industriale când cantităţi mari (anormale) de substanţe nocive ajung în reţeaua de canalizare, defectării unor obiecte din staţia de epurare sau a unor staţii de preepurare etc.
Tania Mihăiescu - TRATAREA ŞI EPURAREA APELOR

67. Principalele materii poluante
Deşeuri consumatoare de oxigen (deşeuri organice)
Deşeuri patogene (microbi patogeni)
Nutrienţi
Deşeuri petroliere
Deşeuri toxice (chimicale, metale grele, deşeuri radioactive)
Sedimente
Deversări de ape calde

68. Principalele materii poluante
Materiale anorganice - baze, acizi, săruri anorganice, amoniac, fosfaţi, etc.
Metale grele - Cr, Hg, Ni, Cu, Cd etc.
Produşi secundari de dezinfecţie - trihalometani
Alte substanţe periculoase – compuşi organocloruraţi etc.
Factori fizici - turbidita, culoare, temperatură etc.

69. Tania Mihăiescu - TRATAREA ŞI EPURAREA APELOR
Deşeuri organice
Materie organică moartă descompusă şi consumată de bacterii aerobe care necesită oxigen pentru a trăi
de origine naturală (vegetală şi animală)
de origine artificială,
reprezintă pentru apă poluantul principal.
CBO este cantitatea de oxigen utilizată pentru descompunerea bacteriană
CBO mare, asociat cu un grad ridicat de materie organică degradată în apă, reduce O pentru alte organisme
Tania Mihăiescu - TRATAREA ŞI EPURAREA APELOR

70. Poluarea apelor de suprafaţă – Curba SAG a oxigenului70

71. Nutrienţi Cantităţi excesive:
cauzează probleme de sănătate în apa potabilă;
stimulează creşterea excesivă a plantelor acvatice
rezultă concentraţii scăzute de OD

72. Poluarea lacurilor - eutrofizarea
Deversare de ape uzate
municipale netratate
(nitraţi şi fosfaţi)
Compuşi cu N
(trafic şi industrie)
Deversare de
Detergenţi ( fosfaţi)
Scurgere naturală
(nitraţi şi fosfaţi)
Scurgeri de îngrăşământ organic
(nitraţi, fosfaţi şi amoniu)
Deversare de ape municipale epurate
(treaptă primară şi secundară:
nitraţi şi fosfaţi)
Scurgeri de pe străzi,
Gazon şi construcţii (nitraţi şi fosfaţi)
Aging of lakes
Scurgeri şi eroziune
(agricultură,
minerit, construcţii,
şi utilizare a terenului deficitară)
Dizolvarea de NOx
(combustie internă maşini şi cuptoare)
Poluarea lacurilor şi depăşirea capacităţii de suport 72

73. Magnificarea biologică
Rainbow smelt
1.04 ppm
Zooplancton
0,123 ppm
Fitoplancton
0,0025 ppm
Apă
0, ppm
Pescăruş
124 ppm
Peşte
4,83 ppm
Ouă pescăruş
Magnificarea biologică
Why we need good water quality. Higher in food chain means more concentrated is contamination. Where are we on the food chain. Why Audobuan society devotes money to water quality. To protect birds. 73

74. Tania Mihăiescu - TRATAREA ŞI EPURAREA APELOR
Substanţele toxice
organice sau anorganice
nu pot fi reţinute de instalaţiile de tratare a apelor şi o parte din ele pot ajunge în organismul uman, provocând îmbolnăviri.
câteodată chiar în concentraţii foarte mici, pot distruge în scurt timp flora şi fauna receptorului.
Tania Mihăiescu - TRATAREA ŞI EPURAREA APELOR

75. Substanţele radioactive
Radionuclizii, radioizotopii şi izotopii radioactivi sunt unele dintre cele mai periculoase substanţe toxice.
Evacuarea apelor uzate radioactive în apele de suprafaţă şi subterane prezintă pericole deosebite, datorită acţiunii radiaţiilor asupra organismelor vii.
Efectele lor asupra organismelor depind atât de concentraţiile radionuclizilor, cât şi de modul cum acestea acţionează, din exteriorul sau din interiorul organismului, sursele interne fiind cele mai periculoase.
Tania Mihăiescu - TRATAREA ŞI EPURAREA APELOR

76. Tania Mihăiescu - TRATAREA ŞI EPURAREA APELOR
Poluarea termică
caracteristică apelor calde de la termocentrale şi de la unele industrii, aduce numeroase prejudicii în alimentarea cu apă potabilă şi industrială şi împiedică dezvoltarea florei şi faunei acvatice.
Datorită creşterii temperaturii apelor scade concentraţia de oxigen dizolvat, viaţa organismelor acvatice devenind dificilă.
Tania Mihăiescu - TRATAREA ŞI EPURAREA APELOR

77. Poluarea termică Peşti sufocaţi Lanţ alimentar alterat OD scăzut
Populaţie piscicolă scăzută

78. Tania Mihăiescu - TRATAREA ŞI EPURAREA APELOR
Microorganismele
ajunse în apa receptorilor, fie că se dezvoltă necorespunzător, fie că dereglează dezvoltarea altor microorganisme sau chiar a organismelor vii.
cele provenite de la tăbăcării, abatoare, industria de prelucrare a unor produse vegetale, sunt puternic vătămătoare, producând infectarea emisarului pe care îl fac de neutilizat.
Tania Mihăiescu - TRATAREA ŞI EPURAREA APELOR

79. Tania Mihăiescu - TRATAREA ŞI EPURAREA APELOR
DE REŢINUT!
Apa - FACTOR IMPORTANT în echilibrele ecologice,
Poluarea APEI - o problemă actuală cu consecinţe mai mult sau mai puţin grave asupra populaţiei.
Poluarea APEI - degradarea calităţilor fizice, chimice sau biologice, produsă direct sau indirect de activitatea antropică sau procesele naturale, apa devind improprie pentru folosirea normală în scopurile în care ea era posibilă înainte de intervenţia poluării
Tania Mihăiescu - TRATAREA ŞI EPURAREA APELOR

80. Tania Mihăiescu - TRATAREA ŞI EPURAREA APELOR
DE REŢINUT!
Tipurile de poluare
Principalele materii poluante şi efectele acestora
Principalele surse de poluare
Tania Mihăiescu - TRATAREA ŞI EPURAREA APELOR

81. Tania Mihăiescu - TRATAREA ŞI EPURAREA APELOR
NEXT TIME
CICLUL APEI
Tania Mihăiescu - TRATAREA ŞI EPURAREA APELOR