1. economico - financiare din perspectiva României
Lecţiile crizei
economico - financiare din perspectiva României
Sinaia, 10 noiembrie 2010
Valentin Lazea

3. Active financiare ale gospodăriilor, 2008 (mld.euro)
În comparaţie cu ţări având un nivel comparabil al PIB nominal total (Cehia, Ungaria), România prezintă un volum al activelor financiare ale populaţiei de 2-3 ori mai mic, în termeni nominali.
Rusia
Turcia
Polonia
Cehia
România
Ungaria
Slovacia
Croaţia
Bulgaria
PIB nominal,2008 (mld.euro)
977,3
443,0
306,5
137,7
125,2
100,0
67,2
46,4
33,9
Active financiare ale gospodăriilor, 2008 (mld.euro)
207,1
175,4
190,9
93,5
33,3
65,4
33,6
15,8
Active fin/PIB (%)
21,2
39,6
62,3
67,9
26,6
65,5
50,0
73,2
Sursa: Unicredit Group, op.cit.
Posibile explicaţii:
- decalajul istoric existent dinainte de 1945;
- deposedarea mai agresivă a populaţiei din România de către regimul comunist ;
- o tranziţie întârziată şi ezitantă (1989 -);
- preferinţa populaţiei pentru active imobiliare (?)

11. Contribuţii la scăderea PIB, pe categorii de surse
– sem. I 2010 / sem. I 2009 –
Serviciile deţin peste 50% din structura formării PIB; o tendinţă uşoară de creştere
Industrie: fluctuaţii ale ponderii între 24% şi 27%, cu revenire în 2010
Tendinţă continuă de creştere a ponderii construcţiilor şi serviciilor până în 2009, urmată de o scădere în 2010
Agricultură: tendinţă de scădere a ponderii în PIB

12. Investiţii străine directe (ISD)
Investiţiile străine directe s-au redus cu 29% în semestrul I 2010 faţă de semestrul corespunzător din 2009
În semestrul I 2010, investiţiile străine au acoperit 50,4% din deficitul de cont curent
Participaţii la capital: peste 70% din volumul ISD
Credite intra-grup: peste 23% din volumul ISD

13. Structura investiţiilor pe ramuri ale economiei naţionale
Dinamica şi structura investiţiilor realizate în economia naţională
Structura investiţiilor pe ramuri ale economiei naţionale
- sem. I

14. Factorii determinanţi ai ISD pe sectoare
Într-un studiu publicat recent de către FMI*), Walsh şi Yu observă diferenţierea între factorii instituţionali şi cei macroeconomici care atrag ISD în sectorul secundar (industrie + turism, respectiv bunuri comercializabile) şi cel terţiar (servicii, respectiv bunuri necomercializabile):
Factori macroeconomici (cu relevanţă statistică)
Sectorul secundar: soldul FDI, PIB pe locuitor, deprecierea în termeni reali a cursului de schimb
Sectorul terţiar: gradul de deschidere a economiei, creşterea PIB real, aprecierea în termeni reali a cursului de schimb
Factori instituţionali (cu relevanţă statistică)
Sectorul secundar: flexibilitatea pieţei forţei de muncă, adâncimea
financiară
Sectorul terţiar: sistemul juridic, calitatea infrastructurii
*) “Determinants of Foreign Direct Investment: a Sectoral and Institutional Approach”, James P. Walsh şi Jiangyan Yu, FMI, Working Paper 10/187.

15. 15 episoade de după al doilea război mondial.
Creditul bancar intern/PIB 10 ani înainte şi după crize financiare severe:
15 episoade de după al doilea război mondial.
Ţara şi anul crizei
Creşteri ale creditului intern
Raportul minim de credit Raportul maxim de credit
în 10 ani înainte de criză, în jurul crizei
nivelul anul nivelul anul
(1) (2) (3) (4)
Descreşteri post criză
Cel mai mic raport atins în
în 10 ani după criză
nivelul anul
(6) (7)
Economii dezvoltate
Spania, 1977
65.6
1967
102.5
1976
94.2
1980
Norvegia, 1987
130.0
162.4
1988
123.7
1994
Finlanda, 1991
46.4
1981
92.9
1991
54.9
1997
Suedia, 1991
56.1
1985
72.9
1989
45.0
1996
Japonia, 1992
193.8
1982
260.5
221.9
Economii în curs de dezvoltare: criza asiatică, 1997
Indonezia
23.6
1987
62.1
1999
40.6
2007
Coreea de Sud
50.5
64.1
Nicio descreştere post criză 2008
Malaezia
72.7
1990
163.4
113.8
Filipine
19.5
78.5
40.9
Tailanda
84.1
177.6
104.2
Economii în curs de dezvoltare: alte episoade
Argentina, 2001
22.3
1992
61.9
2002
23.8
2008
Chile, 1981
31.1
1971
114.7
60.5
Columbia, 1998
29.2
42.5
1998
35.7
Mexic, 1994
37.3
53.0
33.2
2005
Turcia, 2001
22.5
52.7
2001
41.4
2004
Sursa: After the Fall, August 2010
Carmen Reinhart şi Vincent Reinhart

16. Contul curent (pondere în PIB) Deficitul bugetar (pondere în PIB)
INDICATORI MACROECONOMICI PENTRU ŢĂRILE DIN ZONA EURO (2009)
Nr.
Ţara
IPC
Rata şomajului
Contul curent (pondere în PIB)
Deficitul bugetar (pondere în PIB)
Europa Centrală şi de Nord 1
Germania
0,2
7,5
5,0
-3,3 2
Olanda
1,0
3,4
5,4
-5,3 3
Belgia
0,0
7,9
0,5
-6,0 4
Austria
0,4
4,8
2,1
-4,3 5
Finlanda
1,6
8,2
1,3
-2,3 6
Luxemburg
5,6
-0,7
Europa mediteraneană
Franţa
0,1
9,5
-2,2
-7,5
Italia
0,8
7,8
-3,2
Spania
-0,2
18,0
-5,4
-11,2
Grecia
-13,6
Portugalia
-0,9
9,6
-10,1
-9,4
Cipru
5,3
-8,1
-6,1
Alte ţări
Irlanda
-1,7
11,8
-2,9
-14,3
Slovacia
12,0
-6,8
Slovenia
5,9
-1,0
-5,7
Malta
1,8
6,9
-3,8
Sursa: Oxford Economics

17. Distribuţia unor ţări în funcţie de soldul contului curent (2008)
Sursa: Eurostat, FMI