1. TRAUMATISMELE VERTEBRO-MEDULARE ŞI CRANIO-CEREBRALE
Spitalul Clinic CF Iaşi
Secţia de Reabilitare medicală
Curs Reabilitare Medicala
TRAUMATISMELE VERTEBRO-MEDULARE ŞI CRANIO-CEREBRALE
Autor: Medic Resident
Dr. GABRIELA ABABEI
Coordonator ştiinţific: Conf. Dr. SORIN-IOAN STRATULAT

2. TRAUMATISMELE VERTEBRO-MEDULARE
12000 de cazuri noi, anual, in SUA
Vârsta medie la momentul producerii traumatismului : 40 ani; B:F = 4:1
Tetraplegia incompletă este cea mai frecventă consecinţă

4. ETIOLOGIE
1. ACCIDENTE AUTO

5. 2. CĂDERI

6. 3. ACTE DE VIOLENŢĂ 4. ACTIVITĂŢI SPORTIVE 5. CAUZE NECUNOSCUTE

7. REMEMBER

9. CRITERII DE CLASIFICARE
EVALUAREA PUNCTELOR SENZITIVE CHEIE
EVALUARE MOTORIE – 10 GRUPE MUSCULARE CHEIE
DETERMINAREA NIVELULUI NEUROLOGIC
LEZIUNE COMPLETĂ SAU INCOMPLETĂ?
AMERICAN SPINAL INJURY ASSOCIATION (ASIA)Impairment Scale A to E

12. Scala ASIA a deteriorării (ASIA Impairment Scale - AIS)
CLASĂ
TIP LEZIUNE
FUNCŢII A
Completă
Nu sunt prezente nici funcţii motorii, nici senzitive, lipsesc funcţiile senzitive în segmentele S4 – S5 B
Incompletă
Lipsesc funcţiile motorii sub nivelul traumei, dar este păstrată sensibilitatea în segmentele dermatoamelor S4 – S5 C
Funcţia motorie este păstrată sub nivelul leziunii în majoritatea grupelor musculare de control, forţa musculară fiind mai mică de 3 D
Funcţia motorie este păstrată sub nivelul leziunii în majoritatea grupurilor de control, forţa musculară este de 3 sau mai mare E
Normală
Funcţiile motorii şi senzitive intacte

13. SINDROAME CLINICE

14. TRATAMENTUL ÎN FAZA ACUTĂ
■ Doze crescute de corticosteroizi
■ Rol neuroprotectiv prin inhibarea peroxidării lipidice
■ National Acute Spinal Cord Injury Studies (NASCIS) recomandă în faza acută METILPREDNISOLON intravenos
■ METILPREDNISOLON 30 mg/kg bolus la 1 oră, apoi 5,4 mg/kg/h timp de 23 h
■ Tratament iniţiat în primele 3 ore: MP timp de 24 h
■ Tratament iniţiat la 3-8 h post traumatism: MP timp de 48 h
TRATAMENTUL ÎN FAZA ACUTĂ

15. ■ Examinare neurologică la 72 h post traumatism
RECUPERARE
■ Examinare neurologică la 72 h post traumatism
■ Absenţa reflexului bulbocavernos în primele zile semnifică leziune de neuron motor periferic cu implicaţii asupra intestinelor, vezicii urinare şi a funcţiei sexuale
■ Examinare neurologică realizată în ziua traumatismului

16. C1-C3
Dependent de ventilaţie, de management-ul secreţiilor C4
Suport mobil MS pentru ADL –uri limitate, dacă există măcar o flexie parţială a cotului şi forţă musculară la nivelul deltoidului C5
Necesită asistare la majoritatea activităţilor din jumătatea superioară a corpului C6
Asistare-dependenţă ADL – uri jumatatea inferioară a corpului C7
Independent, dificultate la cateterizare intermitentă - femei C8
Independent

17. COMPLICAŢII ASOCIATE Disreflexia autonomă
Siringomielia post-traumatică
Chirurgie - transfer tendon în tetraplegie
Funcţia sexuală şi fertilitatea
Management-ul pe termen lung al tractului urinar

18. DISREFLEXIA AUTONOMĂ

20. Management-ul pe termen lung al tractului urinar

21. TRACT URINAR SUPERIOR:
אּ RFG
אּ CLEARANCE CREATININĂ 24 h
אּ ECOGRAFIE RENALĂ ANUAL – pt a detecta hidronefroza şi litiaza renală
TRACT URINAR INFERIOR:
אּ CISTOSCOPIA DE RUTINĂ – pt diagnosticarea unui posibil neoplasm într-un stadiu incipient, se face anual la pacienţii cateterizaţi de 10 ani sau chiar mai devreme (după 5 ani), dacă există factori de risc adiţionali (fumat, vârsta peste 40 ani, istoric de infecţii urinare repetate)

22. SIRINGOMIELIA POST-TRAUMATICĂ
Apare la 2 luni post-traumatism sau chiar mai devreme
Durerea este accentuată de tuse sau strănut
Simptomatologie: slăbiciune progresivă, transpiraţii, sindrom Horner
Diagnostic: IRM
Tratament: observaţional şi simptomatic

23. FUNCŢIA SEXUALĂ ŞI FERTILITATEA
Menstruaţia revine în 6 luni post-traumatism
Incidenţa crescută pentru prematuritate
Se recomandă rahianestezie în timpul naşterii la pacientele cu leziune la nivel T6 sau deasupra
FEMEI
Infertilitatea este frecventă post-traumatism datorită ejaculării retrograde, motilităţii şi cantităţii diminuate de spermă
Electroejacularea (stimularea prin rect a veziculei seminale şi a prostatei)
BĂRBAŢI

24. TRAUMATISMELE CRANIO -CEREBRALE

26. ■ LEZIUNE PRIMARĂ – în timpul impactului ■ LEZIUNE SECUNDARĂ –urmează leziunea primară şi reprezintă efectul insultelor cerebrale şi extracerebrale

27. LEZIUNE PRIMARĂ

28. LEZIUNE SECUNDARĂ – ischemie, excitotoxicitate

29. LEZIUNE SECUNDARĂ – leziune la nivel axonal

30. Diaschizis
o leziune care întrerupe transmiterea stimulilor la nivelul neuronilor
Recuperare funcţională: reducere graduală diaschizis
Compensare
Utilizarea de strategii alternative pentru suplimentarea funcţiei pierdute
Neuroplasti-citate
Recuperare funcţională: structura cerebrală rămasă intactă
RECUPERARE:
3 TEORII PROPUSE

31. SEVERITATEA TRAUMATISMULUI CRANIO-CEREBRAL
SCORUL DE COMĂ GLASGOW
DURATA AMNEZIEI POSTTRAUMATICE

32. SCORUL DE COMĂ GLASGOW Parametru evaluat Tip de răspuns Punctaj
Deschiderea ochilor
Spontană
La stimuli verbali
La stimuli dureroşi
nulă 4 3 2 1
Răspunsul motor
Executarea comenzilor
Localizarea durerii
Reacţie de retragere
Flexie anormală
Extensie
Nul 6 5
Răspunsul verbal
Orientat
Confuz
Fără sens
Sunete incomprehensibile
Scor Glasgow
TOTAL
3-15

33. AMNEZIA POSTTRAUMATICĂ
Intervalul de timp în care pacientul nu este capabil să reţină informaţii sau experienţe noi
Poate fi evaluată prin Galveston Orientation Amnesia Test (GOAT)
Scor mai mare de 75 dupa 2 zile consecutive – elimină acest diagnostic.

34. TRATAMENT

35. AIRWAY - A

36. AIRWAY - A

37. BREATHING - B ■ *Look, listen, feel * ■ Maxim 10 secunde
■ Respiră: poziţie laterală de siguranţă, apelare serviciu de urgenţă
■ Nu respiră: apelare serviciu de urgenţă, manevre de resuscitare cu efectuarea compresiilor toracice

38. CIRCULATION - C
► PULS: FRECVENŢA CARDIACĂ RITM ► TENSIUNEA ARTERIALĂ: HIPERTENSIUNE HIPOTENSIUNE

39. DISABILITY - D
Determinată de starea de conştienţă a pacientului conform scorului Glasgow Coma

40. EXPOSURE AND ENVIRONMENT - E
Hainele pacientului trebuie indepărtate intr-o manieră corespunzătoare astfel încât toate leziunile să fie vizibile

41. Community-Based Supports
Time of Injury ER
Acute Care or----
Follow-up
Clinic
Acute
Rehab
Post-Acute Rehab
Community-Based Supports
Education of Staff/Patient/Family
Psycho-educational materials
Referral to appropriate programming
Active treatment
Education
Harm Reduction
Case management
mild
moderate
Severe

42. Presiune intracraniană sau perfuzie cerebrală necontrolată
HERNIEREA ŢESUTULUI NERVOS
MOARTE
APORT DE OXIGEN SCĂZUT la nivel local şi sistemic
ALTERAREA FUNCŢIONALITĂŢII

43. .....BRAIN CELLS DIE Creierul are nevoie de OXIGEN
Oxigenul este transportat în sânge
NO BLOOD, NO OXYGEN, ....
.....BRAIN CELLS DIE

45. Monitorizarea presiunii intracraniene este indicată la:
Pacienţii cu scor de comă Glasgow postresuscitare ≤ 8
Aspect CT cranian: contuzii, hemoragii, edem
Vârsta > 40 ani, TA sistolică < 90 mm Hg
Management presiune intracraniană:
Ridicarea patului la nivelul capului
Prevenirea hipertermiei
Utilizarea de diuretice precum MANITOL
Modalităţi adiţionale: hiperventilaţie, barbiturice , hemicraniectomie decompresivă.

46. EPILEPSIA POSTTRAUMATICĂ
COMPLICAŢII
AFECTAREA SOMNULUI
DISFUNCŢII ENDOCRINE
EPILEPSIA POSTTRAUMATICĂ
DISAUTONOMIA
AGITAŢIE

47. “In the absence of meaningful, chosen life activities, all interventions are doomed to failure” Ylvisaker, 1998