1. Music: snowdream

2. INVENTATORI ÎN DOMENIUL CONSTRUCŢIILOR DE MAŞINI
Profesor Cornelia Cucu
Liceul cu Program Sportiv Bacău

3. Thomas Newcomen (1663-1729) Născut în Anglia,Thomas Newcomen
a lucrat ca negustor la o fierărie în
Anglia de sud-est, unde a aflat cât de
costisitoare şi de îndelungată era
pomparea apei din mine, pentru a le
împiedica inundarea. Timp de zece
ani, a experimentat cu pompe acţio-
nate de forţa aburilor, până când a
construit o versiune funcţională în
regiunea Midlands. Maşinile lui
Newcomen au fost exportate mai
întâi în Europa, apoi, în 1755, în SUA
pentru utilizarea în mine şi pentru
alimentarea roţilor cu apă.

4. Prima pompă cu abur

5. James Hargreaves (cca.1720-1778)
Născut în Lancashire, Anglia,James Hargreaves n-a învăţat nicioda-
tă să citească sau să scrie, dar toată viaţa a fost interesat de meca-
nică. Spre sfârşitul anilor 1750, a inventat o maşină de filat, care a
mărit producţia de bumbac tors. Sistemul său încununat de succes
a trezit teamă şi gelozie în Lancashire, iar în 1768 un grup de mun-
citori din vecinătate i-a distrus 20 de maşini din hambar.
Hargreaves s-a stabilit în Nottingham şi a luat-o de la început, dar
alţii dezvoltaseră şi-i îmbunătaţiseră deja dispozitivul.A murit
sărac,într-un azil pentru bătrâni.

6. Maşina de filat

7. Matthew Boulton (1728-1809) Fiu de fierar englez,Matthew Boulton a
cumpărat un teren arid lângă Birmin-
gham şi în 1762 a deschis o fabrică,
producând obiecte mici de metal, ca
nasturi şi catarame. Interesat să utili-
zeze motoarele cu abur pentru a-şi
acţiona maşinile, a intrat într-un parte-
neriat cu James Watt. Simţul pentru
afaceri al lui Boulton, cuplat cu ingeni-
ozitatea lui Watt, a dus la o industrie a
motoarelor cu abur uriaşă şi profitabilă
– generatoarele de energie ale lui Watt
fiind construite în fabrica lui Boulton.
În 1786, Boulton a aplicat forţa aburului la maşinile care ştanţau
monede pentru guvernul britanic şi Compania Indiilor de Est.

9. Richard Arkwright (1732-1792) Cel mai mic dintre cei 13 copii năs-
cuţi în Lancashire într-o familie
engleză săracă, Richard Arkwright
a învăţat să scrie şi să citească de la
verişoara sa. A devenit ucenic la un
bărbier, apoi a înfiinţat o companie
de producere a perucilor, înainte de
a inventa maşina de filat hidraulică.
Extrem de ambiţios, a început să
construiască fabrici pentru a produ-
ce bumbac, folosind maşinile sale.
Două treimi din forţa lui de muncă o
constituiau copiii, unii având abia
şase ani.

10. Maşina de filat hidraulică

11. James Watt (1736-1819) Fiu de dulgher scoţian, Watt a
fost un copil inteligent, dar
predispus la îmbolnăviri. Ca
adolescent, a devenit un iscusit
constructor de instrumente
ştiinţifice şi s-a angajat la
Universitatea din Glasgow.

12. În 1763, lui Watt i s-a cerut să repare macheta funcţională a unei
pompe de aburi Newcomen. La doi ani după reparaţia respectivă,
el a adus îmbunătăţiri remarcabile motoarelor cu abur, reducând
cu 75% consumul de combustibil, inventând motorul cu aburi cu
condensator. Între 1766 şi 1774, a lucrat ca topograf şi inginer
înainte de a intra în parteneriat cu Matthew Boulton. Watt a
continuat să aducă îmbunătăţiri motoarelor sale cu abur iar în
1782 a inventat un model mai eficient, numit “cu dublă acţiune”.
A construit, de asemenea, un dispozitiv centrifugal care regla
automat viteza motorului cu aburi şi care a reprezentat unul
dintre primele elemente de comandă automatizate industriale
(regulatorul de viteză).

13. Motorul cu abur

14. Joseph Marie Jacquard (1752-1834)
Fiu de ţesător, francezul Jacquard a
moştenit războiul de ţesut al tatălui
său, la moartea acestuia, în A
început să-l îmbunătăţească, dar
activitatea i-a fost stopată de
Revoluţia Franceză. În 1801, la Paris,
Jacquard a prezentat în public
războiul său automat de tesut.
Războiul utilza cartele perforate,
care îl dirijau să ţeasă modele dife-
rite. Maşina a impresionat autorită-
ţile, care au declarat-o proprietate
de stat în 1806, ceea ce însemna că Jacquard primea o sumă
pentru fiecare maşină construită. Războiul său s-a dovedit popular
şi până în 1812 funcţionau deja peste de maşini.

15. Războiul automat de ţesut

16. Samuel Crompton (1753-1827) Fiu de fermier englez din Lancashire,
Samuel Crompton a combinat maşinile
de filat realizate de James Hargreaves
şi Richard Arkwright, pentru a crea
propriul său selfactor în Această
maşină producea fire textile de calita-
te mai bună şi cu viteză mai mare, şi a
însemnat un succes de proporţii.
Crompton era însă prea sărac pentru
a-şi breveta invenţia şi de aceea şi-a
vândut drepturile de inventator pe o
sumă derizorie. În 1812, când maşina
de filat era utilizată în întrega indus-
trie textilă, prim-ministrul britanic
Robert Peel a dispus ca guvernul să-i acorde lui Crompton un
premiu de de lire sterline pentru invenţia sa.

17. Selfactorul

18. Eli Whitney (1765-1825) În 1793, americanul Eli Whitney a
realizat maşina de egrenat bum-
bac, care producea zilnic 23 kg de
bumbac. În 1798, i s-a oferit un
contract pentru a construi mus-
chete necesare guvernului
american şi a inventat un sistem
standardizat de realizare a
pieselor pentru arme – prima
utilzare a producţiei în masă.

19. Maşina de egrenat bumbac

20. Henry Maudslay (1771-1831) Prima slujbă a englezului Henry
Maudslay a fost să umple cartuşe cu
praf de puşcă la arsenalul Woolwich
din Londra. A lucrat dupa aceea
pentru lăcătuşul Joseph Bramah ,
iar în 1797, când Bramah a refuzat
să-i mărească salariul, şi-a înfiinţat
propriul atelier. A inventat nume-
roase maşini pentru fabricarea de
piese, inclusiv strungul pentru
metale, care a permis pentru prima
dată rotirea şi executarea cu
precizie a pieselor metalice mari.

21. strungul
Strungul

22. Joseph Henry (1797-1878) Ucenic de ceasornicar american,
Joseph Henry a început să experi-
menteze electromagnetismul încă
din tinereţe. În 1829, a construit
electromagneţi capabili să ridice
peste kg. În aceeaşi perioadă
a construit primul motor electric
funcţional şi l-a ajutat pe Samuel
Morse să-şi dezvolte sistemul tele-
grafic. Henry a utilizat telegraful
pentru a aduna date meteorologice
din regiuni întinse ale Statelor
Unite ale Americii.

23. Electromagnet

24. Cyrus McCormick (1809-1884) Tatăl lui McCormick a fost fer-
mier şi a încercat, fără succes,
să construiască o secerătoare
mecanică. Cyrus a continuat
munca tatălui său şi la sfârşi-
tul anului 1831 construise un
model funcţional. Acesta s-a
vândut foarte bine, mai ales
când Cyrus s-a stabilit la
Chicago, în 1847, pentru a-l
vinde fermierilor de pe Great
Plains.

25. Maşina de secerat

26. Elisha Otis (1811-1861) În 1854, Elisha Otis s-a suit pe o plarfor-
mă de lift în New York, cu o mulţime uri-
aşă dedesubt cerând să fie tăiate funi-
ile care susţineau liftul. Acesta nu a că-
zut decât câţiva centimetri în gol, graţie
invenţiei lui Otis – frânele de siguranţă
automate. Combinaţie de spectacol şi
invenţia în sine au lansat industria
ascensoarelor şi au permis construirea
de clădiri mult mai înalte. Otis, cel mai
tânăr dintre cei şase copii ai unui fermier
american, se familiarizase cu lifturile de
marfă în perioada în care lucrase ca mecanic în fabrici ce produceau
schelete de paturi. Compania pe care a înfiinţat-o a construit mii de
ascensoare şi a fost extinsă de fiii săi, după ce Elisha Otis a murit.

27. Frâna de siguranţă pentru lift

28. Jean Lenoir (1822-1900) Jean Lenoir s-a născut în Luxemburg
din părinţi belgieni şi la şaisprezece
ani s-a stabilit în Franţa.A fost inginer
autodidact, iar în 1855 a inventat
frâna electrică pentru trenuri. Intere-
sul faţă de tehnologia producerii de
energie l-a determeninat să constru-
iască primul motor cu ardere internă
funcţional, pe care l-a brevetat în
1860. Motorul lui era fiabil şi s-au
vândut câteva sute de bucăţi, dar a
fost depăşit de alte modele, mai efici-
ente. În 1883, a produs un motor în 4
timpi, similar cu a lui Nikolaus Otto.
N-a fost un succes şi Lenoir a murit
sărac.

29. frana
Frâna electrică pentru trenuri

30. Motorul cu ardere internă

31. Nikolaus Otto (1832-1891) La vârsta de şaisprezece ani,
inginerul german Nikolaus
Otto a abandonat şcoala şi a
început să muncească, mai
întâi într-o băcănie, apoi în
calitate de comis-voiajor. În
călătoriile sale, a aflat despre
motoarele care funcţionau cu
gaz şi erau construite de Jean
Lenoir.

32. Otto s-a gândit că ar fi mai util dacă ar funcţiona cu combustibil
lichid şi, din 1861, a început să lucreze la un motor care să
funcţioneze cu benzină. Împreună cu industriaşul german Eugen
Langlen, a înfiinţat Compania N.A. Otto & Cie, care a produs
primele motoare cu ardere internă. În 1876, Otto a construit un
motor cu combustie internă mult îmbunătăţit, cunoscut ca motorul
în 4 timpi. În primii zece ani s-au vândut peste de
asemenea motoare. Patentul pentru motorul lui Otto a fost anulat
în 1886, când s-a aflat că Alphonse Beau de Rochas ( )
descrisese şi brevetase principiul în 1882.

33. Primul motor cu benzină

34. Gottlieb Daimler (1834-1900) Născut în Germania , Gottlieb
Daimler a fost instruit ca
armurier, înainte de a lucra ca
inginer în Marea Britanie,
Franţa şi Belgia. În anii 1870,
a lucrat cu Nikolaus Otto, aju-
tând la îmbunătaţirea motoru-
lui său cu ardere internă.

35. Daimler era un perfecţionist şi un individ dificil, iar după o
dispută cu Otto l-a părăsit şi în 1882 a înfiinţat propria sa
companie cu Wilhelm Maybach( ). In 1883 a
inventat bujia. Cei doi au construit motoare uşoare cu turaţii
mari, pentru mijloacele de transport, iar în 1885 au creat
prima motocicletă. Peste patru ani, Daimler a fabricat un
automobil cu patru roţi pus în mişcare de motorul lor. Motorul
Daimler a devenit cunoscut pentru fiabilitatea sa. În cursa
Paris-Rouen din 1894, au luat startul 102 automobile, dar
numai 15 au încheiat-o. Toate cele 15 erau acţionate de
motoare Daimler.

36. Prima motocicletă

37. Automobilul pe patru roţi

38. Charles Parsons (1854-1931) Mezinul celui de-al treilea conte bri-
tanic de Rosse, Parsons a studiat la
Universitatea din Cambridge înainte
de a deveni inginer.În 1884, a inven-
tat prima turbină de abur funcţională.
Pentru a face publicitate invenţiei, în
1894 a construit Turbina, un vas lung
de 30 m, acţionat de turbine. Nava,
care a defilat în anul 1897 în faţa re-
ginei Victoria, putea atinge 64 km/h,
fiind cea mai rapidă din lume. Peste
doi ani, avea să fie construită prima
dintre numeroasele nave de război
ale Marinei Regale echipate cu
turbine Parsons.

39. Prima turbină cu abur

40. Prima navă propulsată de o turbină cu abur

41. Rudolf Diesel (1858-1913) Inventatorul motorului utilizat
la submarine, vapoare, trenuri
şi centrale producătoare de
electricitate s-a născut la Paris,
din părinţi germani.În copilărie,
Diesel a petrecut numeroase
ore studiind şi desenând maşini
în Muzeul de Arte şi Meserii din
Paris.

42. A studiat apoi la Politehnica din Munchen şi a devenit inginer fri-
gotehnist.A petrecut mai bine de zece ani lucrând la diverse tipuri
de sisteme energetice, inclusiv la un motor care funcţiona cu
energie solară, înainte de a publica în 1893 o lucrare despre
motorul care-i poartă numele(motorul Diesel). Acest motor
comprimă aer într-un cilindru,încălzindu-l foarte mult înainte de
a adăuga combustibil.Primele modele funcţionale au rulat în 1897
şi au dovedit că utilizau mai puţin combustibil decât motoarele
obişnuite cu benzină. În doi ani, Diesel a devenit milionar. A murit
în circumstanţe misterioase, dispărând în timpul unei traversări
nocturne a Canalului Mânecii la bordul navei poştale Dresden.

43. Motorul Diesel

44. Robert Goddard (1882-1945) Goddard a fost singurul copil al
unei familii de americani care a
ajuns la maturitate, supravieţu-
ind unei tuberculoze grave; a
devenit fizician şi unul dintre
întemeietorii rachetotehnicii.

45. În 1926, Goddard şi-a privit invenţia decolând şi aterizând la o
depărtare de 56 m într-un răzor de varză. Această călătorie
scurtă a însemnat un eveniment major pentru tehnica rachete-
lor, deoarece a fost prima făcută cu combustibil lichid. După
patru ani, Goddard a lansat o rachetă care a atins o viteză de
peste 800 km/h şi altitudinea de 700 m. A fost primul care a
instalat în rachete instrumente ca aparate de fotografiat şi
barometre. Experimentele sale l-au condus la dezvoltarea
multora dintre dispozitivele utilizate în rachetele spaţiale
moderne, de exemplu pompe de combustibil de mare presiune,
stabilizatoare şi sisteme de comandă.

46. Prima rachetă cu combustibil lichid

47. Felix Wankel (1902-1988) Născut în Germania, Felix Wankel
lucra la un editor de cărţi ştiinţifice ,
iar în timpul liber meşterea maşinării.
Încă din 1924, a avut ideea unui tip
diferit de motor cu ardere internă,
dar abia peste 30 de ani şi-a putut
realiza visul. Între timp a fost închis
de nazişti în anii 1930, apoi a fabricat
supape pentru industria aeronautică
militară germană, dar atelierul i-a
fost distrus de armata franceză, iar el
a fost din nou trimis la închisoare. În
1957, a construit finalmente primul motor Wankel funcţional – un
design care utiliza mai puţine piese în mişcare şi era mai mic decât
un motor obişnuit.

48. Motorul Wankel

49. Frank Whittle (1907-1996) Fiu de inginer englez,Frank Whittle a
intrat în Royal Air Force (RAF) în
1923,ca ucenic asamblor de avioane.
După ce a studiat la Cranwell şi
Cambridge, a fost selectat pentru
antrenamente de pilotaj şi a fost
numit într-o escadrilă de vânătoare
în 1928, pentru ca în 1931 să devină
pilot de încercare. Spre sfârşitul
anilor 1920, a avansat ideea unui
motor cu reacţie pentru avioane, dar
a fost ignorat de autorităţile britani-
ce. Şi-a continuat însă ideea şi a
părăsit RAF în În anul următor, a testat cu succes primul
motor cu reacţie funcţional din lume, iar în mai 1941 unul dintre
motoarele sale a echipat primul reactor britanic – Gloster E28/39.

50. Primul motor cu reacţie funcţional

51. J.C. Bamford (1916-2001) Joseph Bamford a fost un inginer
britanic, care iniţial a lucrat în
compania de inginerie a familiei.
A început propriul său concern
tehnologic într-un garaj dezafec-
tat şi în 1954 a inventat primul
dintre echipamentele de escavare
şi construcţie care-i poartă
iniţialele: JCB. La moartea sa, JCB
era cea mai mare firmă britanică
privată de inginerie, construind
anual de echipamente.

52. Bibliografie: 1. www.wikipedia.org.
2. xxx, Oameni celebri, Editura Teora, Bucureşti,2005
3. Larousse, Personalităţi care au schimbat istoria lumii.De la Renaştere până la Iluminism, , Editura Rao, Bucureşti, 2003
4. Larousse, Personalităţi care au schimbat istoria lumii.De la Revoluţia Franceză până la începutul secolului XX, , Editura Rao, Bucureşti,2003
5. Larousse, Personalităţi care au schimbat istoria lumii.De la primul război mondial până în prezent,Editura Rao, Bucureşti,2003

53. SFÂRŞIT