Download presentation
Presentation is loading. Please wait.
1
3.3. Electrotehnica – Evolutie si Implicatii
PARTEA 3. INGINERIE SI INGINERI 3.3. Electrotehnica – Evolutie si Implicatii CUPRINS 3.3. Electrotehnica – Evolutie si Implicatii Puncte Majore in Evoluţia Electrotehnicii Surse Electrochimice şi Maşini Generatoare Primele Aplicaţii. Curentul Continuu Aplicaţii ale Curentului Alternativ Contributii ale Fizicienilor si Inginerilor in Domeniul Electrotehnicii Comunicare profesionala, 2012, ET I, E. Helerea
2
3.3.1. Puncte Majore În Evoluţia Electrotehnicii
PARTEA 3. INGINERIE SI INGINERI 3.3. Electrotehnica – Evolutie si Implicatii Puncte Majore În Evoluţia Electrotehnicii Electrotehnica – tehnica ce cuprinde domeniul producerii, distribuţiei şi utilizării energiei electrice. Electronica Electronica Electronica Electronica Electronica Electronica Electronica Electronica Operează cu semnale de mică energie. Efectele sunt “invizibile”. Conexiuni ale electrotehnicii Conexiuni ale electrotehnicii Conexiuni ale electrotehnicii Conexiuni ale electrotehnicii Conexiuni ale electrotehnicii Conexiuni ale electrotehnicii Conexiuni ale electrotehnicii Radioelectronica Electrochimia Telecomunicatiile Electrometalurgia Constructii mecanice Comunicare profesionala, 2012, ET I, E. Helerea
3
3.3.1. Puncte Majore În Evoluţia Electrotehnicii
PARTEA 3. INGINERIE SI INGINERI 3.3. Electrotehnica – Evolutie si Implicati Puncte Majore În Evoluţia Electrotehnicii Creatii tehnice majore in evolutia electrotehnicii Sursele de energie electrică (pile, acumulatoare, maşini generatoare etc.) Reţelele de distribuţie (cabluri, conductoare, transformatoare, contactoare etc.) Consumatori electrici (motoare electrice, becuri, sisteme de încălzire, sisteme de ventilaţie, sisteme de alarmă etc.) Comunicare profesionala, 2012, ET I, E. Helerea
4
3.3.1. Puncte Majore În Evoluţia Electrotehnicii
PARTEA 3. INGINERIE SI INGINERI 3.3. Electrotehnica – Evolutie si Implicati Puncte Majore În Evoluţia Electrotehnicii Concluzii: Motorul electric, ca sursă de energie mecanică, nu s-a utilizat pe scară largă decât după anii 1880, când competiţia între diferitele principii de conversie a energiei a inclinat spre conversia electromecanica. Existau argumente în favoarea conversiilor tradiţionale ale energiei: - până în 1850 forţa motrice a motorului electric era mult mai scumpă decât forţa aburului sau cea a motorului cu gaz, - transportul energiei electrice pe distante mari era de neimaginat, maşina cu abur şi motorul cu gaz funcţionau în game mari de puteri, ceea ce nu era de imaginat in cazul motoarelor electrice, opozanţii motorului electric nu vroiau să recunoască supleţea acestuia (pornire şi oprire uşoară, posibilitate de reglaj de viteză ), târziu s-a demonstrat randamentul mare al motorului electric (în 1838 Jacobi demonstra că un motor electric nu putea fi mai mare de 50%, fapt infirmat abia în 1879!). Comunicare profesionala, 2012, ET I, E. Helerea
5
3.3.1. Puncte Majore În Evoluţia Electrotehnicii
PARTEA 3. INGINERIE SI INGINERI 3.3. Electrotehnica – Evolutie si Implicati Puncte Majore În Evoluţia Electrotehnicii Argumente favorabile utilizării energiei electrice : electricitatea se transmite prin fire conductoare, fără zgomot, motoarele cu abur si motoarele cu gaz erau voluminoase şi produceau interacţiuni vizibile, zgomote, - motoarele electrice permit dezvoltarea de puteri in game foarte largi, noua stare de spirit introdusă de descoperirile din domeniul electromagnetismului (Ampère, Faraday, Joule, Maxwell) de temina aparitia de creatii tehnice in domeniul electric in combinatie stransa cu creatia stiintifica. In anii 1880 apare o ştiinţă tehnică – ELECTROTEHNICA - separată de ştiinţa pură, prin aplicarea la scara industrială a descoperirilor din domeniul electromagnetismului. Comunicare profesionala, 2012, ET I, E. Helerea
6
3.3.2. Surse Electrochimice Şi Maşini Generatoare
6. ELECTROTEHNICA – EVOLUTIE SI IMPLICATII Surse Electrochimice Şi Maşini Generatoare Pilele electrice, ca dispozitive care transformă energia chimică în energie electrică, au fost principalele surse de curent până în anii 1860. Prima sursă de curent electric a fost pila Volta, inventată in 1799. - Pila Volta, formată dintr-un electrod de cupru introdus într-o soluţie de CuSO4 şi un electrod de zinc, introdus în soluţie de H2SO4, produce o diferenţă de potenţial de 0,9 V. Sistemul s-a răspândit rapid în toată Europa. În anul 1802 la Petersburg, fizicianul Vasile Petrov construieşte cea mai mare pilă galvanică din lume la acea dată, formată din 2100 de elemente Volta, cu care pune în evidenţă efectul termic al curentului electric (topirea metalelor) şi efectul luminos (arcul electric), Comunicare profesionala, 2012, ET I, E. Helerea
7
3.3.2. Surse Electrochimice şi Maşini Generatoare
PARTEA 3. INGINERIE SI INGINERI 3.3. Electrotehnica – Evolutie si Implicati Surse Electrochimice şi Maşini Generatoare În anul 1839 fizicianul englez Wiliam Grove inventează pila cu combustie (în reacţia de combinare a hidrogenului cu oxigenul se produce curent electric) In anul 1877 G. Leclanché realizează pila care îi poartă numele (electrodul pozitiv este C+MnO2 iar electrodul negativ este zincul). In anul 1920 N.V. Karpen ( ) a conceput pila electrica de combustie cu combustibil lichid dizolvat: electrozii separati de o membrana poroasa, sunt, din platina, electrodul pozitiv este introdus intr-o solutie de acid nitric, iar cel negativ intr-o solutie de hidroxid de potasiu. T.e.m este de 0,4 V in gol. Comunicare profesionala, 2012, ET I, E. Helerea
8
3.3.2. Surse Electrochimice şi Maşini Generatoare
PARTEA 3. INGINERIE SI INGINERI 3.3. Electrotehnica – Evolutie si Implicati Surse Electrochimice şi Maşini Generatoare Denumirea Electrod (+) Electrolit Electrod (-) Tensiune la borne (V) Pile electrice Pila Volta Cu Soluţie de H2SO4 Zn 0,9 Pila Daniel Soluţie de CuSO4 Pila Weston (element etalon) Hg Soluţie saturată de CuSO4 Soluţie saturată de H2SO4 Cd 1,0183 Pila Leclanché C+MnO2 NH4 şi ZnCl2 1,5 Pila de mercur HgO Mediu alcalin Pila de argint AgO 1,55 Pila de litiu C-oxidant Mediu organic Li 3.0 Acumulatori electrici Acumulator cu plumb PbO2 Pb 2,2 Acumulator cu cadmiu Ni2O3 Gel de KOH 1,2 Comunicare profesionala, 2012, ET I, E. Helerea
9
3.3.2. Surse Electrochimice şi Maşini Generatoare
PARTEA 3. INGINERIE SI INGINERI 3.3. Electrotehnica – Evolutie si Implicati Surse Electrochimice şi Maşini Generatoare Acumulatoarele (descoperite în 1837, dar utilizate mai intens dupa 1960) sunt surse electrochimice reversibile de energie electrică în care reacţiile la electrozi sunt reversibile. Deoarece curentul furnizat de pile şi de acumulatori este curent continuu, mult timp acest tip de curent a fost utilizat în aplicaţii. Abia în anii 1880, aplicaţiile industriale ale curentului alternativ câştigă teren, după ce se descoperă câmpul magnetic învârtitor (obţinut prin rotirea unui magnet sau electromagnet în spaţiul ocupat de bobine dispuse într-o structură anumită). Comunicare profesionala, 2012, ET I, E. Helerea
10
Comunicare profesionala, 2012, ET I, E. Helerea
PARTEA 3. INGINERIE SI INGINERI 3.3. Electrotehnica – Evolutie si Implicati Contributii ale fizicienilor si inginerilor in domeniul electrotehnicii Nicolae Vasilescu-Karpen ( ), inginer electrotehnist: cerceteaza cauzele reactiilor indusurilor masinilor electrice; a conceput explicatii si a demonstrat experimental valabilitatea unor relatii intre energiile campurilor magnetice si electrice, pe de o parte, si tensiunea si repulsia liniilor de forta ale acestor campuri, pe de alta (1902). Dimitrie Leonida ( ), inginer: studiaza posibilitatile de utilizare (avansata/integrala) a unor cursuri de apa de pe teritoriul Romaniei si de valorificare a potentialului hidroenergetic al acestora; studiul facut este aprofundat, multivalent; propune constructia unei centrale hidroelectrice la Bicaz, pentru care (in 1908) si elaboreaza proiectul barajului de pe Bistrita. Comunicare profesionala, 2012, ET I, E. Helerea
Similar presentations
