1. Calendar intercultural
Elevi: Florea Iuliu
Hutină Adrian
Clasa a VI-a A
Școala Gimnazială „George Coșbuc”

2. 3
SEPTEMBRIE
BULGARII
Shopska salata) este salata care defineste Bulgaria. Nu numai ca este cea mai populara salata din Bulgaria, dar este, de asemenea, numita dupa un grup mare de oameni numiti Shopi care locuiesc în capitala Bulgariei, Sofia. Salata Shopska este facut din rosii tocate, castraveti, ceapă si ardei presarate cu branza alba bulgareasca. Se mananca insotita cu un rachiu dublu, refrigerat.
Bulgaria are traditii muzicale de lunga durata. Traditia de a canta in biserica in Bulgaria este de mai mult de o mie de ani. In biserica ortodoxa Bulgara, exista doua traditii muzicale: cantari monodice (o singura voce) si cantari corale.
Bulgarii din România sunt un grup etnic minoritar . La ultimul recensământ al populației din 2011, în România existau 7,336 bulgari, reprezentând 0,04% din populația țării. Ca multe alte minorități, bulgarii sunt în scădere: în 2002 încă se numărau 8,025, reprezentând tot 0,04% din întreaga populație.

3. SEPTEMBRIE
ARMENII
Bucătăria armenească este una dintre bucătăriile cu cea mai lungă tradiţie din Asia, ce îmbină într-un mod original elemente ale gastronomiei mediteraneene, balcanice, orientale, libaneze şi ruseşti. La graniţa atâtor influenţe fericite, nu este de mirare că s-a născut o bucătărie delicioasă. Aceasta combină produse proaspete şi delicioase, binecuvântate de un număr mare de condimente.
De sărbători familiile armenești au loc ospeții tradiționale cu servire de bucate gustoase pregătite special. Deși astăzi unele obiceiuri s-au mai estompat în toate casele se caută să fie și unele bucate tradiționale. Anul nou este un prilej de înoire, un punct de plecare și începere de proiecte noi; „cele rele să se spele” . În special armenii de vest au multe tradiții legate de masa de anul nou.
În România, armenii consti- tuie o comunitate etnică veche de aproximativ un mileniu, fiind prezenți în toate regiunile României. Aceștia au avut o prezență importantă, în special ca negustori în secolul al XIV-lea. În prezent, comunitatea numără doar câteva mii de membri.

4. OCTOMBRIE
EVREII
Istoria evreilor în România se referă la evoluția minorității de etnie evreiască pe teritoriul actual al României de-a lungul istoriei. Prezențe iudaice în acest spațiu este atestată arheologic în Antichitate, iar începând din Evul Mediu este documentată de surse literare și alte categorii de izvoare istorice. Minoritatea evreiască a devenit semnificativă din punct de vedere numeric și al ponderii economice și culturale în special începând cu secolul al XIX-lea. Potrivit recensământului oficial din 1930, totalul evreilor din România era de
Hanuka a debutat, în ultimii zece ani, cu excepţia lui 2013 (28 noiembrie), într-o zi de decembrie. Este o sărbătoare ce se încheie de obicei înaintea Crăciunului creştin, rareori după. Una din puţinele sărbători ''vesele'' din calendarul religios evreiesc, alături doar de Purim şi Lag Ba'omer. Citeste mai mult: adev.ro/pbcm0e
Prepararea acestei rețete complexe este una de durată, mâncarea fiind pusă în cuptor vineri și lăsată la copt peste noapte, ca să poată fi servită a doua zi, sâmbăta. Odată cu mâncarea, în mijlocul oalei în care se prepară se coace pâinea cu care se mănâncă, numită de evrei chigălă.

5. FEBRUARIE RușiI lipoveni
Dacă la creştinii-ortodocşi sărbătorile de iarnă au luat sfârşit odată cu Boboteaza şi Sfântul Ion, comunitatea ruşilor-lipoveni se află, în continuare, în toiul celebrării Naşterii Domnului şi în aşteptarea noului an. Pe 7 şi 8 ianuarie, conform calendarului Iulian, ortodocşii de rit vechi au sărbătorit primele două zile de Crăciun, ocazie cu care cetele de colindători au colindat, în cete, casele enoriaşilor.
Rusi Lipoveni sunt un grup etnic de origine rusească (numără aprox persoane), care locuiesc în special în județul Tulcea din România precum și în zona Bugeacului (mai ales în preajma orașului Vâlcov) din regiunea Odesa, Ucraina și în Bulgaria. Mici grupuri de lipoveni trăiesc și în Moldova, în Bucovina, dar și în județele Brăila, Constanța .
,,,
Tradiţia cere ca pe masa de Crăciun a ucrainenilor din Maramureş să fie aşezate nouă feluri de mâncare, ce simbolizează bogăţia de peste an. Cea mai importantă mâncare este ''hrebleanca'', o mâncare făcută din ciuperci gătite cu zeamă de varză. De asemenea, de pe masă nu poate lipsi grâul fiert, simbol al roadelor bogate, sau peştele.