SCHIMBĂRILE CLIMATICE

SCHIMBĂRILE CLIMATICE
AER CURAT PENTRU VIITOR SCHIMBĂRILE CLIMATICE Ing. GABRIELA BOCA Agenţia pentru Protecţia Mediului Mureş

Schimbările climatice !!!!
Există !!! Schimbările climatice !!!! Nu există !!! Poyele cu maimuta si strutul si broasca

GAZELE CU EFECT DE SERĂ Gazul de seră
Eficienţa absorbţiei căldurii în raport cu CO2 Perioada de viaţă Cantitatea în atmosferă Creşterea concentraţiei de la revoluţia industrială Dioxid de carbon 1 ani 750 mil tone 30 % Metan 60 12 ani 500 mil tone 145 % Oxizi de aot 120 ani - 15 % Compuşi halogenaţi 100 %

Emisi de CO2 in 2004 source: Ameling, 2006

POLITICI INTERNAŢIONALE ŞI EUROPENE PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATCE
Organizaţia Meteorologică Mondială (OMM) şi Programul Naţiunilor Unite pentru Mediu au decis înfiinţarea IPCC Comitetul interguvernamental pentru Schimbări Climatice Primul raport de evaluare, elaborat în 1990, furnizează cadrul politic general pentru problemele de schimbarea climei. Al 2-lea raport de evaluare al IPCC, elaborat în 1995, a furnizat informaţii cheie pentru negocierile care au dus la adoptarea Protocolului de la Kyoto din 1997. Al 3-lea raport de evaluare al IPCC a fost elaborat în 2001 şi prezintă o sinteză a rezultatelor cercetărilor actuale privind schimbările climatice globale observate în secolul XX şi scenarii climatice pentru secolul XXI. Al 4-lea raport de evaluare al IPCC a fost elaborat în Este de menţionat faptul că, este pentru prima dată când WGI al IPCC a selectat 2 experţi din ANM România, (Aristiţa Busuioc şi Roxana Bojariu) care, în calitate de autori coordonatori, vor participa efectiv la redactarea unor capitole. a fost semnată Convenţia Cadru a Naţiunilor Unite privind schimbările climatice, UNFCCC - semnată la Summitul – Pământului de la Rio de Janeiro în iunie 1992 de către 154 de state, a intrat în vigoare în 1994

In 1995 obiectivele Convenţiei Cadru a Naţiunilor Unite privind Schimbările Climatice au fost schimbate într-o ţintă precisă, respectiv stabilizarea încălzirii globale la un nivel care să nu depăşească 2 grade Celsius pente nivelul preindustrial In 1997 semnarea Protocolului de la Kyoto la a treia întâlnire a Conferinţei Părţilor ale Convenţiei Cadru a Naţiunilor Unite pentru Schimbări Climatice (UNFCCC) defineşte emisiile de gaze cu efect de seră permise pentru fiecare parte (38 de ţări industrializate inclusiv 11 ţări din Europa Centrală şi de Est) în termeni de cantităţi alocate pentru perioada de angajament , specifică gazele cu efect de seră şi sursele lor specifică angajamentele numerice care însumează o reducere de 5,2% faţă de emisiile GES din anul 1990, în perioada de angajament nu include sancţiuni pentru statele care nu se conformează introduce trei mecanisme flexibile pentru transferul internaţional: implementarea în comun, mecanismul de dezvoltare curată şi comerţul cu creditele de emisii

în Martie 2000 lansarea Programului European pentru Schimbări Climatice (ECCP) cu scopul de a susţine Statele Membre pentru atingerea ţintelor stabilite prin Protocolul de la Kyoto Etapa I începută în 2000 şi finalizată în 2004 12 Grupuri de Lucru

lansarea Programului European pentru Schimbări Climatice (ECCP) in Martie 2000 cu scopul de a susţine Statele Membre pentru atingerea ţintelor stabilite prin Protocolul de la Kyoto Etapa II începută în octombrie 2005 – 4 Grupuri de Lucru In 2001, atât al Şaselea Program de Acţiune pentru Mediul European la fel ca şi Strategia pentru Dezvoltare Durabilă au ales schimbările Climatice ca primă prioritate. în 2002 Decizia Consiliului de ratificare a Protocolului de la Kyoto în 2003 Directiva 2003/87/CE privind stabilirea unei scheme de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră; instrument utilizat de către UE în cadrul politicii referitoare la schimbările climatice; în 2004, după intrarea în vigoare a protocolului Decizia Consiliului privind monitorizarea emisiilor de gaze cu efect de seră şi mult mai important, pentru implementarea Protocolului de la Kyoto

2007 Consiliul şi Parlamentul European aprobă un pachet integrat de măsuri în domeniul energiei şi al schimbărilor climatice, la propunerea Comisiei Europene, pachet ce conţine : - un angajament independent al UE de a reduce cu cel puţin 20% emisiile de gaze cu efect de seră până în 2020, în comparaţie cu nivelurile din 1990 şi obiectivul unei reduceri de 30% până în 2020, sub rezerva încheierii unui acord internaţional cuprinzător cu privire la schimbările climatice; - un obiectiv obligatoriu pentru UE de 20% de energie regenerabilă până în 2020, inclusiv un obiectiv de 10% de biocarburanţi

Conferinţa internatională din Bali dedicată schimbărilor de climă a adoptat o "foaie de parcurs" pentru negocierile ce se vor desfaşura pe parcursul a doi ani şi la care vor participa şi marii poluatori Statele Unite, China si India a stabilit că acordul ce va înlocui Protocolul de la Kyoto să fie încheiat în 2009, la Copenhaga; a fost stabilită Agenda Bali cuprinzând punctele ce trebuie negociate pânǎ în 2009: metode de reducere a emisiilor de gaze cu efect de serǎ, utilizarea tehnologiilor cât mai puţin dǎunatoare mediului tările industrializate au acceptat să le ofere sprijin tehnologic şi financiar ţărilor sărace care vor să reducă poluarea în actul final nu au fost incluse decât angajamente foarte vagi, "Se vor face reduceri importante ale emisiilor cu efect de seră în întreaga lume" dar cele 38 de ţǎri care au ratificat protocolul de la Kyoto au decis sǎ reducǎ între 25 şi 40% din emisiile de gaze cu efect de serǎ pânǎ în 2020

23 ianuarie 2008, Preşedintele Comisiei Europene a prezentat în Parlamentul European un proiect de pachet legislativ privind energia şi schimbările climatice Legislaţia propusă are la bază principiul "20/20/20 până în 2020" - creştere cu 20% a eficienţei energetice, - reducere cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră, - utilizare în proporţie de 20% a surselor regenerabile de energie, toate până în anul 2020 In cazul României, Comisia a prevăzut că emisia de gaze cu efect de seră în 2020 nu trebuie să depăşească emisia de gaze cu efect de seră din 2005 plus 19%. Este vorba de emisiile care nu sunt reglementate de Schema comunitară privind comercializarea certificatelor de emisii, cum ar fi construcţiile, transporturile, agricultura şi deşeurile. De asemenea, ţării noastre i se cere să aibă o cotă de folosire a energiei regenerabile de 24% până în 2020 (ţinta nu foarte greu de îndeplinit, având în vedere că în 2005 aveam deja o cotă de 17,8%).

Sectoare din afara EU-ETS
Obiectiv: - 14% comparativ cu 2005 EU ETS 21% comparativ cu 2005 Sectoare din afara EU-ETS 10% comparativ cu 2005 27 Member State targets, stretching from 20% to +20% -20% comparativ cu 1990 EU-ETS Obiectivele celor 27 de state membre, de la -20% la +20%

Stadiul în care se află Comunitatea Europeană în procesul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră şi de atingere a angajamentelor asumate prin Protocolului de la Kyoto

LEGISLAŢIA NAŢIONALĂ Convenţia Cadru a Naţiunilor Unite asupra Schimbărilor Climatice (UNFCCC) e ratificată prin Legea nr. 24/1994. Protocolul de la Kyoto e ratificat prin Legea nr. 3/2001, România angajându-se astfel să-şi reducă emisiile de GES cu 8% faţă de nivelul anului 1989, în timpul primei perioade de angajament,

Guvernul României a adoptat, în iulie 2005, prin Hotărârea Guvernului nr. 645/2005 prima Strategia Naţională privind Schimbările Climatice (SNSC)

Obiectivul general al SNSC se concentrează pe două direcţii:
Asigurarea îndeplinirii angajamentelor asumate de România în baza UNFCCC şi a Protocolului de la Kyoto şi a obligaţiilor privind schimbările climatice asumate prin integrarea în Uniunea Europeană. 2. Elaborarea şi implementarea obiectivelor şi activităţilor voluntare ale României privind adaptarea la impactul schimbărilor climatice, reducerea intensităţii carbonului în economia României şi utilizarea mecanismelor flexibile prevăzute de Protocolul de la Kyoto, pentru creşterea competitivităţii economiei româneşti.

Scãderea emisiilor de dioxidul de carbon este cauzatã de scãderea consumului de combustibili fosili utilizaţi în sectorul energetic (în special în producţia de electricitate şi cãldurã din sectorul public şi în sectorul industrie prelucrãtoare şi construcţii), ca o consecinţã a reducerii amplorii activitãţilor din aceste industrii. Emisiile de gaze cu efect de seră au fost inventariate pentru perioada şi sunt exprimate în tone CO2 echivalent ţinând seama de potenţialul global de încălzire prevăzut de ghidul IPCC. Sectoarele cuprinse în Inventarul Naţional sunt: energie, procese industriale, utilizare solvenţi şi alte produse, agricultură, deşeuri, LULUCF şi altele. Pe baza emisiilor generate de aceste sectoare au fost determinate emisiile generate de sectoarele EU-ETS Evoluţia emisiilor GES reflectă tendinţa principală de evoluţie a economiei naţionale. După anul 1999, cantitatea de emisii a început să crească ca urmare a revitalizării economiei. Pentru anul 2004, emisiile de CO2 reprezintă 75,25% din totalul emisiilor de GES. Ponderea emisiilor CH4 este de 17,42%, a emisiilor de N2O, este de 7%, iar a emisiilor de gaze fluorurate de 0,3%. Emisiile totale de gaze cu efect de serã (fãrã absorbþia pãdurilor) a scãzut cu 45,6% în perioada .

Contribuţia sectoarelor la emisiile totale de gaze cu efect de seră –2005
demonstrează faptul că cel mai important sector din punct de vedere al emisiilor de GHG în Romania în perioada a fost sectorul „Energie”. În toate sectoarele, cu excepţia transporturilor, emisiile s-au redus. Dup cum se poate observa, sectorul Energie este cel mai important sector in ceea ce priveste emisiile de gaze cu efect de sera. Acesta este responsabil pentru o cot de 69% din emisiile totale de gaze cu efect de sera la nivel national, în anul 2005. Emisiile din acest sector au sczut cu 44% fat de nivelul înregistrat în 1989 (anul de baz). Sectorul Procese Industriale contribuie cu 13% la emisiile totale de gaze cu efect de sera. În acest sector se înregistreaz o scdere important a cantittii deemisii de gaze cu efect de sera pentru anul 2005, comparativ cu anul de baz (o scdere cu 54% fat de 1989). Motivul acestei scderi îl reprezint declinul sau încetarea anumitor productii. Sectorul Agricultur a înregistrat de asemenea o scdere a nivelului emisiilor de gaze cu efect de sera. In 2005 acest nivel prezint o scdere cu 52% comparativ cu anul de baz. In 2005, 13% din emisiile de gaze cu efect de sera provin din acest sector. Sectorul LULUCF: cantitatea de gaze cu efect de sera absorbit a crescut cu 15% în comparatie cu anul de baz. Emisiile provenite din sectorul Deseuri au crescut în perioada cu 28%, iar contributia acestui sector la emisiile totale de gaze cu efect de sera la nivel national este de 5% pentru anul 2005.

Evoluţia şi prognoza emisiilor de gaze cu efect de seră, pe sectoare

Emisii gaze cu efect de seră comparativ cu ţinta Kyoto

Abordarea principală a Guvernului României în domeniul schimbărilor climatice se referă la:
• Îndeplinirea angajamentelor asumate prin ratificarea UNFCCC şi a Protocolului de la Kyoto; • Realizarea angajamentelor asumate prin integrarea României în UE; • Posibilele avantaje ale economiei României prin utilizarea mecanismelor flexibile prevăzute de Protocolul de la Kyoto, a aplicării ETS UE şi a implementarii iniţiativelor, eficiente din punct de vedere al costurilor, privind reducerea intensităţii carbonului; • Adaptarea la viitoarele schimbări climatice şi minimizarea impactului negativ al schimbărilor climatice asupra României.

Mecanisme flexibile prevăzute de Protocolul de la Kyoto
Planul Naţional de Acţiune privind Schimbările Climatice Mecanisme flexibile prevăzute de Protocolul de la Kyoto Acţiunea 4.1 – Elaborarea ghidului privind pregătirea şi aprobarea proiectelor JI pe baza Modului II Acţiunea 4.2 – Procedura de aprobare a proiectelor JI pe baza Modului I Acţiunea 4.3 – Elaborarea şi aprobarea criteriilor de eligibilitate şi a domeniilor prioritare pentru proiectele JI Acţiunea 4.4 – Cadrul şi fundamentarea implementării unei Scheme de Investiţii Verzi-GIS Acţiunea 4.5 – Implementarea propriu-zisă a unei GIS

Schema UE privind comercializarea certificatelor de emisii
Acţiunea 5.1 – Evaluarea necesităţilor instituţionale şi stabilirea cadrului instituţional pentru transpunerea Directivei 2003/87/CE modificată de Directiva 2004/101/CE Acţiunea 5.2 – Aprobarea legislaţiei primare de transpunere a Directivei 2003/87/CE, amendate de Directiva 2004/101/CE Acţiunea 5.3 – Aprobarea legislaţiei secundare: Ghid de monitorizare şi raportare. Acreditarea organismelor de verificare Acţiunea 5.4 – Prezentarea metodologiei de elaborare a NAP Acţiunea 5.5 – Pregătirea şi aprobarea Planului Naţional de Alocare (NAP) pentru perioada ; adoptarea oficiala a NAP; emiterea autorizaţiilor Acţiunea 5.6 – Comunicarea cu viitorii participanţi

Mecanisme flexibile prevăzute de Protocolul de la Kyoto
• Implementare în comun (JI) - ERUs • Mecanism de dezvoltare curată (CDM) - CERs • Comercializarea internaţională a emisiilor (IET) - AAUs ERU – unităţi de reducere a emisiilor CER – reduceri certificate de emisii AAU – unităţi de reducere alocate

Mecanismul „Implementare în comun”
+ permite completarea schemei financiare a unui proiect care are ca efect reducerea emisiilor de GHG; + rezultatele proiectului, materializate în ERU-uri, fac obiectul transferului de la România către ţara investitoare, conform perioadei de creditare, dar nu mai devreme de 2009; + e folosit de către România, în calitate de ţară gazdă, încă din anul 2000; + Ghidul pentru utilizarea mecanismului “implementare în comun” pe baza modului II este adoptat prin Ordinul MMGA 1122 din 2006; + prin dezvoltarea de proiecte de tip JI în România, ţările dezvoltate işi realizează angajamentele prevăzute de Protocolul de la Kyoto cu costuri mai mici (decât dacă ar fi redus aceeaşi cantitate de emisii în propria ţară), iar România implementează proiecte cu beneficii asupra mediului

Au fost încheiate 10 Memorandumuri de Înţelegere cu Elveţia, Olanda, Norvegia, Danemarca, Austria, Suedia şi Franţa, Italia, Finlanda precum şi cu Banca Mondialã în cadrul Fondului Prototip al Carbonului (Prototype Carbon Fund). Lista actualizată cu acordurile semnate împreună cu alte informaţii importante din acest domeniu se găseşte pe site-ul Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor

Ciclul proiectului JI

Directiva 2003/87/EC pentru EU-ETS şi Directiva 2004/101/EC au fost transpuse în Hotărârea Guvernului nr. 780/2006 pentru implementarea schemei de tranzacţii cu emisii în România Pentru implementarea H.G. nr. 780/2006 a fost elaborat Planul Naþional de Alocare (disponibil pe site-ul prin care Guvernul României stabileşte numãrul de certificate de emisii de gaze cu efect de serã pe care intenţioneazã sã le aloce la nivel naţional, pentru perioada , inclusiv repartiţia acestora pentru instalaţiile în care se desfãşoarã una sau mai multe din activitãţile prevãzute în HG nr. 780/2006. Astfel, au fost identificate 247 instalaţii care îsi desfãşoarã activitatea în urmãtoarele sectoare: energie, rafinare produse petroliere, producţie şi prelucrare metale feroase, ciment, var, sticlã, ceramicã, celulozã şi hârtie.

ABORDĂRI PENTRU ÎNDEPLINIREA ANGAJAMENTELOR
Măsuri de absorbţie a gazelor cu efect de seră Măsuri de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră

Măsuri de reducere a GES la consumatorii de energie
Consumator Tehnologii Măsuri de reducere a emisiilor de GES Construcţii, locuinţe, instituţii Etanşarea ferestrelor şi uşilor, termopane Elaborare standarde Iluminat (lămpi fluorescente compacte, automate de oprire, etc.) Programe de bonificaţie la utilităţi Stimulare prin tarife reduse Înlocuirea frigiderelor existente cu frigidere având etanşare sporită şi puteri reduse Programe educaţionale Echipamente de încălzire şi de răcire a aerului din încăperi Bonificaţii din partea firmelor producătoare Locuinţe individuale noi sau existente Prevederea de aragaze sau alte maşini de gătit sau obiecte casnice eficiente Stimulente financiare adresate constructorilor, cumpărătorilor (în rate) Iluminare naturală Proiecte demonstrative Încălzirea apei menajere cu energie solară, folosirea pilelor fotovoltaice Achiziţii guvernamentale Alte utilităţi, iluminatul stradal, staţii de epurare a apelor uzate Iluminare economică Motoare eficiente Reproiectarea staţiilor de epurare Programe de finanţare Procese industriale Revizuirea motoarelor, variatoare de turaţie Programe de verificare energetică Recuperarea căldurii Revizuirea/reproiectarea tehnologiilor Bonificaţii pentru utilităţi Stimulente prin tarife reduse Agricultura Eficienţa pompărilor Programe de testare gratuită a pompelor Gospodărirea irigaţiilor Revizuirea preţurilor energiei electrice Măsuri de reducere a GES la consumatorii de energie

Resursa Tehnologia Măsuri de reducere a emisiilor de GES Biomasă Generatoare electrice (turbine cu abur viu) Gazeificare (turbine cu gaz) Paletizare Combustibili lichefiaţi Reglementări pentru controlul emisiilor, prin preţuri Stimulări prin taxe reduse Cercetare-dezvoltare Achiziţii guvernamentale Proiecte tehnologice demonstrative Diseminarea informaţiilor Hidro Centrale hidroelectrice convenţionale Microhidrocentrale Geotermală Folosire directă Pompe de căldură Abur viu Ciclu binar Solară Celule fotovoltaice Captatori parabolici rotativi Desalinizare Măsuri de reducere a GES prin folosirea resurselor de energie neconvenţionale

Sursa Tehnologia Măsuri de reducere a emisiilor de GES Gaz natural Înlocuirea armăturilor şi altor piese neetanşe Taxe de emisie Taxe diminuate pentru stimularea măsurii respective Reducerea scurgerilor pe conductele de transport Achiziţii guvernamentale Îmbunătăţirea condiţiilor de întreţinere Privatizare Reforma preţurilor Proiecte demonstrative Cărbune Captarea metanului Privatizare Petrol Reducerea faclelor Îmbunătăţirea condiţiilor de exploatare şi întreţinere Măsuri de reducere a GES prin folosirea surselor convenţionale de energie

Măsuri de reducere a GES în sectorul transporturi

Măsuri de reducere a GES în sectorul forestier
Domenii prioritare / Obiective ale politicii naţionale Activităţi de management al pădurilor Măsuri de reducere a GES – Politici, Programe, Proiecte PROTECŢIA MEDIULUI ŞI RECONSTRUCŢIA ECOLOGICĂ Biodiversitatea Bazine hidrografice aflate în situaţie critică Calitatea aerului Ecosisteme urbane Terenuri degradate Controlul defrişărilor Formarea de rezerve forestiere Recoltarea cu minimum de impact Împăduriri şi reîmpăduriri Plantaţii în zone urbane Protecţia împotriva incendiilor şi efectelor secundare ale pesticidelor Politica de reducere a defrişărilor, sau crearea de rezerve forestiere Împăduriri pe terenuri particulare Programe de instruire pentru recoltări cu impact minim Proiecte de reconstrucţie a bazinelor hidrografice Proiecte de plantaţii în zone urbane Programe de cercetare pentru protecţia pădurilor Proiecte bazate pe iniţiative locale, cu implicarea NGO DEZVOLTAREA ECONOMICĂ DURABILĂ Producţia industrială de masă lemnoasă Îmbunătăţirea managementului pădurilor naturale Mărirea plantaţiilor Îmbunătăţirea dezvoltării pomilor şi stocurilor Îmbunătăţirea folosirii lemnului Produse lemnoase de lungă durată Reciclarea Activităţi agroforestiere Reglementarea practicilor forestiere Programe de încurajare prin taxe reduse Cercetări şi instruiri pentru folosirea produselor lemnoase Educaţie şi programe de încurajare a reciclării Instruiri şi programe de încurajare a activităţilor agroforestiere CONSERVAREA ŞI PRODUCŢIA DE ENERGIE Biomasa Folosirea produselor lemnoase Intensificarea folosirii combustibililor din lemn, înlocuind folosirea combustibililor fosili Îmbunătăţirea eficienţei de ardere a combustibililor lemnoşi Subvenţii pentru producţia de combustibili din masa lemnoasă Transfer de tehnologie pentru fabricarea combustibililor lemnoşi Programe de marketing pentru produsele lemnoase în vederea înlocuirii combustibililor fosili Măsuri de reducere a GES în sectorul forestier

Măsuri de reducere a GES în sectorul neenergetic al gospodăririi deşeurilor
Sursa de emisie Măsuri de reducere a emisiilor de GES Depozite de gunoi menajer orăşenesc simple şi controlate reciclarea; arderea la faclă; recuperarea energiei înglobată în gazul de fermentare prin: generare de energie electrică alimentarea arzătoarelor cu gaz pentru producerea de energie termică conversia în carburant pentru autovehicule Incineratoare recuperarea energiei pentru folosirea în producerea de energie termică reciclarea Compostare folosirea compostului în agricultură Staţii de epurare a apelor uzate (fermentarea anaerobă a nămolurilor) recircularea irigaţiile recuperarea energiei înglobată în gazul de fermentare prin producerea de energie electrică sau termică

MASURI DE ADAPTARE Măsuri de adaptare pentru agricultură
1. Noua zonare a resurselor agroclimatice şi a culturilor agricole în condiţiile schimbării climei: 2. Realizarea de noi soiuri şi hibrizi adaptate la schimbarea climei 3. Măsuri pentru creşterea eficienţei irigaţiilor 4. Măsuri de adaptare fitosanitare 5. Cercetări asupra schimbărilor climatice 6. Cercetarea vulnerabilităţii şi adaptării culturilor agricole în condiţiile schimbărilor climatice 7. Introducerea de cursuri specializate la facultăţile de profil: 8. Introducere de cunoştinţe generale din domeniu, în învăţământul preuniversitar 9.Informarea publicului prin pliante, emisiuni radio-tv, conferinţe de prezentare a PASC, difuzare pe site-ul MAPM

MASURI DE ADAPTARE Măsuri de adaptare pentru păduri
1. O nouă zonare a resurselor forestiere, prin extinderea ariilor de studiu pentru principalele specii forestiere, la toate zonele geografice ale României, în vederea estimării impactului, eficienţei măsurilor de adaptare şi selectării speciilor adaptate la schimbarea climei; 2. Creşterea biomasei pădurilor prin procedee de managemenet forestier; 3. Împădurirea zonelor joase improprii agriculturii; 4. Crearea de perdele de protectie în zonele aride de câmpie 5. Extinderea ariilor împădurite cu specii rezistente la secetă 6. Proiecte pilot legate de schimbările climatice 7. Dezvoltarea unui sistem naţional de monitorizare a stării pădurilor 8. Întocmirea şi implementarea unui program naţional de reciclare a hârtiei

MASURI DE ADAPTARE 9. Studii privind impactul variabilităţii şi schimbărilor climatice asupra ecosistemelor forestiere folosind scenarii climatice cu grad înalt de realizare, obţinute cu modele de circulaţie generală de ultimă generaţie 10. Realizarea şi implemetarea de noi modele pentru descrierea şi simularea proceselor specifice dezvoltării speciilor forestiere . 11.Introducerea de cursuri specializate la facultăţile de profil: 12.Introducere de cunoştinţe generale din domeniu, în învăţământul preuniversitar 13. Informarea publicului prin pliante, emisiuni radio-tv, conferinţe de prezentare a PASC, difuzare pe site 14.Crearea, în instituţiile implicate, de unităţi specializate pentru problematica schimbărilor climatice specifică silviculturii

MASURI DE ADAPTARE Măsurile de adaptare pentru cerinţa de apă sunt determinate de ridicarea preţului apei, ceea ce obligă consumatorii să ia măsuri de conservare şi folosire eficientă, cum sunt: · în sectorul casnic: folosirea mai eficientă a aparatelor; reducerea consumului direct; repararea scurgerilor; spălarea maşinilor în zone comerciale unde are loc reciclarea; colectarea apei de ploaie pentru utilizări nepotabile. · în sectorul agricol: irigaţii nocturne; căptuşirea canalelor; îmbunătăţirea măsurătorilor de apă; reutilizarea apei drenate; utilizarea apei reziduale; un control şi o administrare mai bune ale reţelei de alimentare cu apă. · în sectorul industrial: reutilizarea apei cu o calitate acceptabilă; reciclarea. · în sectorul energetic: păstrarea lacurilor de acumulare la niveluri joase pentru a reduce evaporarea; modificarea alimentărilor pentru a se potrivi cu alte utilizări ale apei; întreruperea centralelor în perioadele cu scurgere mică; generare suplimentară (utilizarea benefică a căldurii reziduale).

MASURI DE ADAPTARE Măsuri care conduc la reducerea cerinţei de apa şi care presupun schimbări tehnologice: · în sectorul casnic: aparate mai eficiente în privinţa apei folosite; sisteme de alimentare duble: potabile şi nepotabile; apa reciclată pentru scopuri nepotabile. · în sectorul agricol: introducerea culturilor care necesită apă puţină; introducerea preţurilor mari pentru culturile care folosesc apă; schimbarea sistemelor de irigaţii cu cele prin picurare, pulverizare; introducerea culturilor care tolerează sarea şi care pot utiliza apa drenată; drenarea apei de la staţiile de amestec. · în sectorul industrial : introducerea tehnologiilor de curăţare “uscată”; introducerea ciclului închis şi/sau răcirea cu aer; proiectarea centralelor cu sisteme incluse de reutilizare şi reciclare a apei; schimbarea produselor manufacturate. · în sectorul energetic: construirea de lacuri de acumulare suplimentare şi de hidrocentrale; introducerea funcţionării la ape mici a hidrocentralelor pe firul apei; introducerea de turbine mai eficiente la hidrocentrale; introducerea sistemelor alternative de răcire termică (eleştee de răcire, turnuri umede, turnuri uscate).

MASURI DE ADAPTARE Măsuri de adaptare pentru resurse de apă
1. Extinderea studiilor de impact la toate bazinele hidrografice din Romania, în vederea zonării vulnerabilitaţii resurselor de apă la schimbarea climei şi a măsurilor de adaptare corespunzătoare; 2. Adaptări privind alimentarea cu apă a folosinţelor pentru bazinele analizate 3. Măsuri de adaptare privind cerinţele de apă pentru bazinele analizate : 4. Controlul poluării apelor 5. Întocmirea de planuri pentru situaţiile de secetă 6. Planificarea construirii de noi baraje 7. Perfecţionarea sistemelor de prognoză şi monitorizare a inundaţiilor şi secetelor 8. Program de cercetări privind senzitivitatea rezultatelor simulărilor hidrologice pe modele matematice semidistribuite pentru diferite scenarii de schimbări climatice;

MASURI DE ADAPTARE 9. Program de analiză a bilanţului cerinţelor şi resurselor de apă pentru determinnarea deficitelor de resurse de apă; 10. Dezvoltarea şi implementarea de noi modele pentru descrierea şi simularea proceselor hidrologice la diferite scări spaţio-temporale, în condiţiile schimbărilor climatice; 11. Introducerea de cursuri specializate la facultăţile de profil: 12. Introducere de cunoştinţe generale din domeniu, în învăţământul preuniversitar 13. Informarea publicului prin pliante, emisiuni radio-tv, conferinţe de prezentare a PASC, difuzare pe site-ul MAPM 14.Crearea, în instituţiile vizate, de unităţi specializate pentru problematica schimbărilor climatice specifică resurselor de apă

Eşti pregãtit sã-ţi schimbi modul de viatã?
Criza climei poate fi rezolvatã ! Îti poti reduce emisiile de gaze chiar la zero. Cumpãrã electrocasnice eficiente din punct de vedere energetic ! Schimbã-ti termostatul si foloseste termostate cu ceas, pentru a reduce energia pentru încãlzire si rãcire ! Climatizeazã-ti casa, îmbunãtateste-ti izolarea, fã-ti un bilant al energiei consumate! Recicleazã ! Dacã îţi permiţi, cumpãrã-ţi o masinã hibridã. Când poţi, mergi pe jos sau cu bicicleta. Unde poti, foloseste trenul si transportul în public. Spune-le pãrintilor tãi sã nu distrugã lumea în care vei trãi. Dacã esti pãrinte, alãturã-te copiilor tãi pentru a salva lumea în care vor trãi ei. Treci pe surse de energie care pot fi reînnoite. Planteazã copaci ! Vorbeste mai tare în comunitatea ta! Aflã cât poti de multe despre criza climei! Aplicã ceea ce ai învãţat !

MULŢUMESC PENTRU ATENŢIE!

SCHIMBĂRILE CLIMATICE

Similar presentations

Presentation on theme: "SCHIMBĂRILE CLIMATICE"— Presentation transcript:

Similar presentations

About project

Feedback

Log in

Auth with social network:

SCHIMBĂRILE CLIMATICE

Similar presentations

Presentation on theme: "SCHIMBĂRILE CLIMATICE"— Presentation transcript:

Similar presentations

About project

Feedback