1. REGLAREA TEMPERATURII CORPULUI

2. Reglarea temperaturii corpului
Normal 36,2 C
Rezultatul echilibrului între producţia şi pierderea de căldură
Organele producătoare de energie termică (în repaus): ficat, inimă, creier, glande endocrine. La efort, producerea de căldură la nivelul musculaturii scheletice creşte de ori

3. Temperatura centrală şi periferică
Organele centrale au temperatura cea mai ridicată
Periferia (tegumentele) au temperatura cea mai scăzută
Sângele: agent de transfer termic:
centru - periferie
Temperatura centrală se menţine relativ constantă, chiar în condiţiile unor mari variaţii a temperaturii periferice (20C–40C)

4. TERMOREGLAREA TERMOGENEZA TERMOLIZA Metabolism bazal
Activitate musculară
(frison)
Hormoni tiroidieni
Adrenalina
Radiaţie
Conducţie
Convecţie
Evaporare

5. CENTRII HIPOTALAMICI CENTRUL TERMOGENETIC - în hipotalamus posterior
- inhibă c. termolitic
- stimulează:
- contracţia m.scheletice (motoneuroni alfa)
- frisonul (motoneuroni gama)
-  metab. visceral (SNVS)
-  h. tiroidieni + h.MSR
- vasoconstricţie (SNVS)
- horipilaţie (SNVS)
2. CENTRUL TERMOLITIC
în hipotalamus anterior
NU FUNCŢIONEAZĂ decît la – c.termogenetic
stimulează:
 secreţiei glandelor sudoripare (Scolinergic)
vasodilataţie (inhibă ef. SNVS vascular)

6. TERMOSTATUL AMINERGIC
CENTRII HIPOTALAMICI
TERMOSTATUL AMINERGIC
hipotalamus anterior
temperatura de referinţă  
temperatura de referinţă
N. serotoninergici
N. noradrenergici
ach
c.termolitic
c.termogenetic T T

7. TERMORECEPTORII CONEXIUNI CU ALŢI CENTRII Localizare:
- central – neuroni termosenzori (pred. hipotalamici)
- stimulaţi mai ales de căldură
- periferic – tegumentar (Krause, Ruffini) + alte organe
- stimulaţi mai ales de rece
Intervin în:
- modificarea temperaturii de referinţă
- induc reflexe locale: vc/vd
- creează senzaţia psihologică de rece/cald
CONEXIUNI CU ALŢI CENTRII
C. Alimentaţiei – frig: foame / cald: inapetenţă
C. Comportamentului motor – frig: activitate motorie / cald: activitate motorie

8. ADAPTAREA LA CĂLDURĂ =TERMOLIZA La nivelul tegumentelor
Radiaţie
Conducţie
Convecţie
La nivelul tegumentelor şi mucoasei respiratorii
Evaporarea
Prin urină şi fecale (rol minor)
Acţiuni conştiente umane (îmbrăcăminte, climatizare, ventilare, etc.)

9. Controlate prin circulaţia sanguină:
Radiaţia (60% Q)
Pierdere Q fără contact cu alte corpuri
Depinde de suprafaţa radiantă
Conducţia (3% Q)
Pierdere Q prin contact direct cu alte corpuri
Depinde de conductibilitatea termică a materialului de contact
Convecţia (12% Q)
Pierdere Q prin deplasarea aerului în contact cu corpul
Depinde de viteza de mişcare a aerului
Controlate prin circulaţia sanguină:
- la frig: vc (reacţie simpatoadrenală)
- la cald: vd ( activ. Simpatică)

11. EVAPORAREA (25% Q) Perspiraţia insensibilă Transpiraţia termică
constantă, NU influenţează termoreglarea
Transpiraţia termică
prin glandele sudoripare ecrine
Transpiraţia nontermică
Prin glandele sudoripare apocrine
Stimulată de adrenalină (EXAMEN!!!)
Polipneea termică
La animale

12. Transpiraţia termică Glandele sudoripare – 2,5 mil
Tub contort subdermicsudoare primară
Duct dermo-epidermic reabsorbţie Na+Cl
Stimularea crescută pierdere săruri
Mai ales la neaclimatizaţi
Aclimatizarea 
aldosteron  pierderea NaCl
ADH  reţine apa
Stimularea:
Reflex – acţiunea căldurii asupra tegumentelor
Central – hipotalamus ant.  activare secreţie
Eficienţa transpiraţiei depinde de evaporare

13. Don’t run off without me!
3. Water follows passively by osmotic diffusion
Don’t run off without me!
2. Cl diffuses in to neutralize positive charge
Cl-
I need my buddy!
Waaah!
Hey! Where is everybody?
4. Bulk flow drives water into channel
Whee!
Na+
Cl-
Na+
1. Na is actively pumped in
5. Ions are actively pumped out in channel, which is poorly permeable to water, and in which flow is fast.
Body wall

14. producerea de căldură din metabolism
ADAPTAREA LA FRIG
= TERMOGENEZA
producerea de căldură din metabolism
Viscere (ficat)
Reacţie simpatoadrenală (termen scurt)
Hormoni tiroidieni (termen lung)
Ţesut adipos brun
Mai important la n.n.
Specializat - proteina 32kDa –
decuplează oxidaţia de fosforilare
Musculatura scheletică

15. Termogeneza în musculatura scheletică
Creşte tonusul muscular - Q cu 15-20%
Frison = contracţie musculară involuntară, fină, ineficientă mecanic
Cauze:
Reflex: stimularea receptorilor periferici
Central: Hipotalamus posterior – centrul frisonării
Stimul: scăderea temperaturii sanguine cu peste 0,6°C
Evoluţie: m. masticatori – tot corpul
Travaliu motor voluntar
Cel mai eficient - Q de ori

16. ADAPTAREA LA FRIG LIMITAREA TERMOLIZEI Vasoconstricţie cutanată
Reflex
Central: stimularea c.vasomotori de temperatura sanguină
Ghemuirea corpului
scade suprafaţa expusă la frig
Acţiuni conştiente
Încălzire corp, alimente, lichide
îmbrăcăminte

17. ROLUL EXTREMITĂŢILOR CALD Central Pierdere căldură FRIG38 37 36 35 34 33 32
Pierdere
căldură 30
Central 34
33.5 33
32.5 32
31.5 31
FRIG
Pierderede căldură 38 35 32 29 26 23 20 17 37 32 31 28 25 22 19
Central
Sângele se mişcă în vase, evitând echilibrarea temperaturii cu ţesuturile adiacente.
Schimbul principal: între artere şi vene.
De fiecare dată artera e mai caldă, deci fluxul termic se deplasează spre vene.
Rezultat: sacrificarea temperaturii periferice pentru menţinerea celei centrale.

19. FIZIOLOGIA COMPORTAMENTULUI ALIMENTAR

20. SENZAŢIA DE FOAME = senzaţie înnăscută, dezagreabilă:
Necesitatea imperioasă a ingestiei de alimente
Stare de agitaţie
Durere în regiunea gastrică
Persistă până la alimentare
- hiperfagie
- hipofagie
0 - afagie

21. APETIT (pofta de mâncare)
O senzaţie psihică, dobândită
Se însoţeşte de o senzaţie agreabilă
Determină selecţia alimentelor
 - teamă, griji = inapetenţă
0 – anorexie
 - bulimie

22. SENZAŢIA DE SAŢIETATE Stare agreabilă, linişte + “plin” gastric
Depinde de cantitatea alimentelor ingerate
Calitativ: carnea, grăsimile satură mai repede
Determină oprirea ingestiei de alimente

23. Factorii ce determină trecerea de la foame la saţietate
INGESTIE ALIMENTE
Distensie
gastrică
Secreţie
gastrică
Scade
hipoglicemia
ADS alimentar - Q
SAŢIETATE

24. REGLAREA ALIMENTAŢIEI
De lungă durată – PONDEROSTAT (hipotal)
Echilibrează: aport exogen/pierderi energetice
Controlat mai ales de LIPOSTAT
Perturbare: caşexie/obezitate
De scurtă durată – CENTRII NERVOŞI
Trunchi cerebral (motori alimentari)
Hipotalamus
Sistem limbic
Neocortex
Controlat mai ales de GLUCOSTAT

25. CENTRII NERVOŞI HIPOTALAMUS
Dă foamea brută, nediscriminativă – cantitate alimente
Are două zone de integrare primară a alimentaţiei:
CENTRUL FOAMEI
Hipotalamus lateral
Stimulat de: receptori perif. senzoriali, glucoreceptori, liporeceptori
Inhibat de c. saţietăţii
Determină: stimularea centrilor motori din tr. cerebral
Distrugere: afagie - caşexie
Hiperstimulare: hiperfagie
CENTRUL SAŢIETĂŢII
Hipotalamus medial
Stimulat de: receptori perif. senzoriali, glucoreceptori, liporeceptori
Determină: oprirea ingestiei alimente
Distrugere: bulimie
Hiperstimulare: hipofagie

26. CENTRII NERVOŞI SISTEMUL LIMBIC SCOARŢA CEREBRALĂ
determină aport alimentar discriminativ – calitatea alimentelor
În funcţie de compoziţia mediului intern (acru, dulce, sărat)
Sistem dopaminergic: orientează comportamentul spre “răsplată”
SCOARŢA CEREBRALĂ
Adaptează ingestia la condiţiile mediului intern şi extern
Determină:
preferinţe de fineţe
obiceiurile alimentare
comportamentul la masă

27. CENTRII NERVOŞI Orexinele – cresc puternic apetitul
Eliberează peptide care influenţează comportamentul alimentar:
Orexinele – cresc puternic apetitul
Neuropeptidul Y – creşte apetitul pentru glucide
Galanina – creşte apetitul pentru lipide
GLP-1 şi serotonina induc senzaţie de “plin” şi mulţumire

28. REGLAREA CENTRILOR ALIMENTARI - AFERENŢE
RECEPTORII DIN TUBUL DIGESTIV
Gastrici
contracţii stomac gol – stim. C. Foamei
distensie gastrică – stim. C. saţietăţii
Orofaringieni - stim. C. saţietăţii
GLUCORECEPTORII
Localizare: hipotalamus + hepatic
Controlează aportul alimentar pe termen scurt:
Glicemiei – stim. C. saţietăţii
 Glicemiei – stim. C. Foamei
RECEPTORII AA SERICI

29. REGLAREA CENTRILOR ALIMENTARI - AFERENŢE
LIPORECEPTORII
Localizare: hipotalamus
Controlează aportul alimentar pe termen lung
TERMORECEPTORI
Localizare: hipotalamus + tegumente
Frigul – stim. C. Foamei
Căldura – inhibă c. Foamei + stim. C. Saţietăţii
corelaţie între c. hipotalamici alimentari şi de termoreglare
Foame-ingestie alimente-creşte MB-Q-creşteTcorp-stim.c.saţietăţii

30. REGLAREA CENTRILOR ALIMENTARI - LEPTINA
Secretată de către ţesutul adipos
Cel mai puternic semnal de saţietate
Acţionează asupra c. Saţietăţii (hipotalamus ventromedial)
Controlează apetitul şi producţia de energie
Inhibă eliberarea din hipotalamus a neuropeptidului Y, cu efect puternic de stimulare a apetitului
insulina şi glucocorticoizii intervin în reglarea eliberării de leptină

31. REGLAREA CENTRILOR ALIMENTARI – FACTORI HORMONALI ŞI PSIHOLOGICI
Glucagonul şi adrenalina
– stimulează senzaţia de foame
Insulina şi colecistokinina
– inhibă senzaţia de foame
Factorii psihologici

32. COMPORTAMENTUL ALIMENTAR
Aferenţele de la nivelul tubului digestiv
Aferenţe plasmatice – rezervele organismului
Hormonii
Termoreceptorii
Factori psihologici

33. REGLAREA ALIMENTAŢIEI

34. FIZIOLOGIA FICATULUI

35. STRUCTURA

36. STRUCTURA - MICROSCOPIC

37. STRUCTURA –
LOBULUL HEPATIC

38. FUNCŢIA METABOLICĂ – METABOLISM GLUCIDIC
MENŢINE GLICEMIA CONSTANTĂ (tampon al glucozei)
Glicoliza
Ciclul Krebs
Şuntul pentozelor
Glicogenoliza
Glicogenogeneza
Lipogeneza

39. FUNCŢIA METABOLICĂ – METABOLISM LIPIDIC
Beta oxidare AG
Sinteza lipoproteinelor
Sinteza colesterol
Sinteza fosfolipide
Lipogeneza
Cetogeneza

40. FUNCŢIA METABOLICĂ – METABOLISM PROTIDIC
Sinteza proteine endogene – albumine
Sinteza factorilor plasmatici ai coagulării
- II, VII, IX, X – dependent de vitamina K
Sinteza şi degradarea acizilor nucleici
Dezaminare – amoniac
uree
glutamină
transaminare

41. FUNCŢIA METABOLICĂ – VITAMINE ŞI MINERALE
Depozit vitamine: A, D, B12
Depozit fier: sistemul feritină - apoferitină

42. FUNCŢIA BILIGENETICĂ Bila hepatică: 500-1000 ml/zi 97% apă
Săruri biliare
Pigmenţi biliari
Colesterol
Lecitină
ICTERUL

44. ROL ÎN ECHILIBRUL HIDROELECTROLITIC
REZERVOR SANGUIN
MENŢINE PRESIUNEA COLOID OSMOTICĂ

45. FUNCŢIA DE DETOXIFIERE ŞI EPURARE PLASMATICĂ
SUBSTANŢE ENDOGENE (hormoni)
SUBSTANŢE EXOGENE (medicamente)
I. Hidroxilare, reducere, hidrolizare
II. Conjugare
CELULELE KUPFFER
fagocitoza
ALCOOLUL ETILIC
I. Alcool – alcool-dehidrogenaza – acetaldehida
II. Acetaldehida – acetaldehiddehidrogenaza - acetat