Download presentation
Presentation is loading. Please wait.
1
REGLAREA TEMPERATURII CORPULUI
2
Reglarea temperaturii corpului
Normal 36,2 C Rezultatul echilibrului între producţia şi pierderea de căldură Organele producătoare de energie termică (în repaus): ficat, inimă, creier, glande endocrine. La efort, producerea de căldură la nivelul musculaturii scheletice creşte de ori
3
Temperatura centrală şi periferică
Organele centrale au temperatura cea mai ridicată Periferia (tegumentele) au temperatura cea mai scăzută Sângele: agent de transfer termic: centru - periferie Temperatura centrală se menţine relativ constantă, chiar în condiţiile unor mari variaţii a temperaturii periferice (20C–40C)
4
TERMOREGLAREA TERMOGENEZA TERMOLIZA Metabolism bazal
Activitate musculară (frison) Hormoni tiroidieni Adrenalina Radiaţie Conducţie Convecţie Evaporare
5
CENTRII HIPOTALAMICI CENTRUL TERMOGENETIC - în hipotalamus posterior
- inhibă c. termolitic - stimulează: - contracţia m.scheletice (motoneuroni alfa) - frisonul (motoneuroni gama) - metab. visceral (SNVS) - h. tiroidieni + h.MSR - vasoconstricţie (SNVS) - horipilaţie (SNVS) 2. CENTRUL TERMOLITIC în hipotalamus anterior NU FUNCŢIONEAZĂ decît la – c.termogenetic stimulează: secreţiei glandelor sudoripare (Scolinergic) vasodilataţie (inhibă ef. SNVS vascular)
6
TERMOSTATUL AMINERGIC
CENTRII HIPOTALAMICI TERMOSTATUL AMINERGIC hipotalamus anterior temperatura de referinţă temperatura de referinţă N. serotoninergici N. noradrenergici ach c.termolitic c.termogenetic T T
7
TERMORECEPTORII CONEXIUNI CU ALŢI CENTRII Localizare:
- central – neuroni termosenzori (pred. hipotalamici) - stimulaţi mai ales de căldură - periferic – tegumentar (Krause, Ruffini) + alte organe - stimulaţi mai ales de rece Intervin în: - modificarea temperaturii de referinţă - induc reflexe locale: vc/vd - creează senzaţia psihologică de rece/cald CONEXIUNI CU ALŢI CENTRII C. Alimentaţiei – frig: foame / cald: inapetenţă C. Comportamentului motor – frig: activitate motorie / cald: activitate motorie
8
ADAPTAREA LA CĂLDURĂ =TERMOLIZA La nivelul tegumentelor
Radiaţie Conducţie Convecţie La nivelul tegumentelor şi mucoasei respiratorii Evaporarea Prin urină şi fecale (rol minor) Acţiuni conştiente umane (îmbrăcăminte, climatizare, ventilare, etc.)
9
Controlate prin circulaţia sanguină:
Radiaţia (60% Q) Pierdere Q fără contact cu alte corpuri Depinde de suprafaţa radiantă Conducţia (3% Q) Pierdere Q prin contact direct cu alte corpuri Depinde de conductibilitatea termică a materialului de contact Convecţia (12% Q) Pierdere Q prin deplasarea aerului în contact cu corpul Depinde de viteza de mişcare a aerului Controlate prin circulaţia sanguină: - la frig: vc (reacţie simpatoadrenală) - la cald: vd ( activ. Simpatică)
11
EVAPORAREA (25% Q) Perspiraţia insensibilă Transpiraţia termică
constantă, NU influenţează termoreglarea Transpiraţia termică prin glandele sudoripare ecrine Transpiraţia nontermică Prin glandele sudoripare apocrine Stimulată de adrenalină (EXAMEN!!!) Polipneea termică La animale
12
Transpiraţia termică Glandele sudoripare – 2,5 mil
Tub contort subdermicsudoare primară Duct dermo-epidermic reabsorbţie Na+Cl Stimularea crescută pierdere săruri Mai ales la neaclimatizaţi Aclimatizarea aldosteron pierderea NaCl ADH reţine apa Stimularea: Reflex – acţiunea căldurii asupra tegumentelor Central – hipotalamus ant. activare secreţie Eficienţa transpiraţiei depinde de evaporare
13
Don’t run off without me!
3. Water follows passively by osmotic diffusion Don’t run off without me! 2. Cl diffuses in to neutralize positive charge Cl- I need my buddy! Waaah! Hey! Where is everybody? 4. Bulk flow drives water into channel Whee! Na+ Cl- Na+ 1. Na is actively pumped in 5. Ions are actively pumped out in channel, which is poorly permeable to water, and in which flow is fast. Body wall
14
producerea de căldură din metabolism
ADAPTAREA LA FRIG = TERMOGENEZA producerea de căldură din metabolism Viscere (ficat) Reacţie simpatoadrenală (termen scurt) Hormoni tiroidieni (termen lung) Ţesut adipos brun Mai important la n.n. Specializat - proteina 32kDa – decuplează oxidaţia de fosforilare Musculatura scheletică
15
Termogeneza în musculatura scheletică
Creşte tonusul muscular - Q cu 15-20% Frison = contracţie musculară involuntară, fină, ineficientă mecanic Cauze: Reflex: stimularea receptorilor periferici Central: Hipotalamus posterior – centrul frisonării Stimul: scăderea temperaturii sanguine cu peste 0,6°C Evoluţie: m. masticatori – tot corpul Travaliu motor voluntar Cel mai eficient - Q de ori
16
ADAPTAREA LA FRIG LIMITAREA TERMOLIZEI Vasoconstricţie cutanată
Reflex Central: stimularea c.vasomotori de temperatura sanguină Ghemuirea corpului scade suprafaţa expusă la frig Acţiuni conştiente Încălzire corp, alimente, lichide îmbrăcăminte
17
ROLUL EXTREMITĂŢILOR CALD Central Pierdere căldură FRIG
38 37 36 35 34 33 32 Pierdere căldură 30 Central 34 33.5 33 32.5 32 31.5 31 FRIG Pierderede căldură 38 35 32 29 26 23 20 17 37 32 31 28 25 22 19 Central Sângele se mişcă în vase, evitând echilibrarea temperaturii cu ţesuturile adiacente. Schimbul principal: între artere şi vene. De fiecare dată artera e mai caldă, deci fluxul termic se deplasează spre vene. Rezultat: sacrificarea temperaturii periferice pentru menţinerea celei centrale.
19
FIZIOLOGIA COMPORTAMENTULUI ALIMENTAR
20
SENZAŢIA DE FOAME = senzaţie înnăscută, dezagreabilă:
Necesitatea imperioasă a ingestiei de alimente Stare de agitaţie Durere în regiunea gastrică Persistă până la alimentare - hiperfagie - hipofagie 0 - afagie
21
APETIT (pofta de mâncare)
O senzaţie psihică, dobândită Se însoţeşte de o senzaţie agreabilă Determină selecţia alimentelor - teamă, griji = inapetenţă 0 – anorexie - bulimie
22
SENZAŢIA DE SAŢIETATE Stare agreabilă, linişte + “plin” gastric
Depinde de cantitatea alimentelor ingerate Calitativ: carnea, grăsimile satură mai repede Determină oprirea ingestiei de alimente
23
Factorii ce determină trecerea de la foame la saţietate
INGESTIE ALIMENTE Distensie gastrică Secreţie gastrică Scade hipoglicemia ADS alimentar - Q SAŢIETATE
24
REGLAREA ALIMENTAŢIEI
De lungă durată – PONDEROSTAT (hipotal) Echilibrează: aport exogen/pierderi energetice Controlat mai ales de LIPOSTAT Perturbare: caşexie/obezitate De scurtă durată – CENTRII NERVOŞI Trunchi cerebral (motori alimentari) Hipotalamus Sistem limbic Neocortex Controlat mai ales de GLUCOSTAT
25
CENTRII NERVOŞI HIPOTALAMUS
Dă foamea brută, nediscriminativă – cantitate alimente Are două zone de integrare primară a alimentaţiei: CENTRUL FOAMEI Hipotalamus lateral Stimulat de: receptori perif. senzoriali, glucoreceptori, liporeceptori Inhibat de c. saţietăţii Determină: stimularea centrilor motori din tr. cerebral Distrugere: afagie - caşexie Hiperstimulare: hiperfagie CENTRUL SAŢIETĂŢII Hipotalamus medial Stimulat de: receptori perif. senzoriali, glucoreceptori, liporeceptori Determină: oprirea ingestiei alimente Distrugere: bulimie Hiperstimulare: hipofagie
26
CENTRII NERVOŞI SISTEMUL LIMBIC SCOARŢA CEREBRALĂ
determină aport alimentar discriminativ – calitatea alimentelor În funcţie de compoziţia mediului intern (acru, dulce, sărat) Sistem dopaminergic: orientează comportamentul spre “răsplată” SCOARŢA CEREBRALĂ Adaptează ingestia la condiţiile mediului intern şi extern Determină: preferinţe de fineţe obiceiurile alimentare comportamentul la masă
27
CENTRII NERVOŞI Orexinele – cresc puternic apetitul
Eliberează peptide care influenţează comportamentul alimentar: Orexinele – cresc puternic apetitul Neuropeptidul Y – creşte apetitul pentru glucide Galanina – creşte apetitul pentru lipide GLP-1 şi serotonina induc senzaţie de “plin” şi mulţumire
28
REGLAREA CENTRILOR ALIMENTARI - AFERENŢE
RECEPTORII DIN TUBUL DIGESTIV Gastrici contracţii stomac gol – stim. C. Foamei distensie gastrică – stim. C. saţietăţii Orofaringieni - stim. C. saţietăţii GLUCORECEPTORII Localizare: hipotalamus + hepatic Controlează aportul alimentar pe termen scurt: Glicemiei – stim. C. saţietăţii Glicemiei – stim. C. Foamei RECEPTORII AA SERICI
29
REGLAREA CENTRILOR ALIMENTARI - AFERENŢE
LIPORECEPTORII Localizare: hipotalamus Controlează aportul alimentar pe termen lung TERMORECEPTORI Localizare: hipotalamus + tegumente Frigul – stim. C. Foamei Căldura – inhibă c. Foamei + stim. C. Saţietăţii corelaţie între c. hipotalamici alimentari şi de termoreglare Foame-ingestie alimente-creşte MB-Q-creşteTcorp-stim.c.saţietăţii
30
REGLAREA CENTRILOR ALIMENTARI - LEPTINA
Secretată de către ţesutul adipos Cel mai puternic semnal de saţietate Acţionează asupra c. Saţietăţii (hipotalamus ventromedial) Controlează apetitul şi producţia de energie Inhibă eliberarea din hipotalamus a neuropeptidului Y, cu efect puternic de stimulare a apetitului insulina şi glucocorticoizii intervin în reglarea eliberării de leptină
31
REGLAREA CENTRILOR ALIMENTARI – FACTORI HORMONALI ŞI PSIHOLOGICI
Glucagonul şi adrenalina – stimulează senzaţia de foame Insulina şi colecistokinina – inhibă senzaţia de foame Factorii psihologici
32
COMPORTAMENTUL ALIMENTAR
Aferenţele de la nivelul tubului digestiv Aferenţe plasmatice – rezervele organismului Hormonii Termoreceptorii Factori psihologici
33
REGLAREA ALIMENTAŢIEI
34
FIZIOLOGIA FICATULUI
35
STRUCTURA
36
STRUCTURA - MICROSCOPIC
37
STRUCTURA – LOBULUL HEPATIC
38
FUNCŢIA METABOLICĂ – METABOLISM GLUCIDIC
MENŢINE GLICEMIA CONSTANTĂ (tampon al glucozei) Glicoliza Ciclul Krebs Şuntul pentozelor Glicogenoliza Glicogenogeneza Lipogeneza
39
FUNCŢIA METABOLICĂ – METABOLISM LIPIDIC
Beta oxidare AG Sinteza lipoproteinelor Sinteza colesterol Sinteza fosfolipide Lipogeneza Cetogeneza
40
FUNCŢIA METABOLICĂ – METABOLISM PROTIDIC
Sinteza proteine endogene – albumine Sinteza factorilor plasmatici ai coagulării - II, VII, IX, X – dependent de vitamina K Sinteza şi degradarea acizilor nucleici Dezaminare – amoniac uree glutamină transaminare
41
FUNCŢIA METABOLICĂ – VITAMINE ŞI MINERALE
Depozit vitamine: A, D, B12 Depozit fier: sistemul feritină - apoferitină
42
FUNCŢIA BILIGENETICĂ Bila hepatică: 500-1000 ml/zi 97% apă
Săruri biliare Pigmenţi biliari Colesterol Lecitină ICTERUL
44
ROL ÎN ECHILIBRUL HIDROELECTROLITIC
REZERVOR SANGUIN MENŢINE PRESIUNEA COLOID OSMOTICĂ
45
FUNCŢIA DE DETOXIFIERE ŞI EPURARE PLASMATICĂ
SUBSTANŢE ENDOGENE (hormoni) SUBSTANŢE EXOGENE (medicamente) I. Hidroxilare, reducere, hidrolizare II. Conjugare CELULELE KUPFFER fagocitoza ALCOOLUL ETILIC I. Alcool – alcool-dehidrogenaza – acetaldehida II. Acetaldehida – acetaldehiddehidrogenaza - acetat
Similar presentations
© 2025 SlidePlayer.com Inc.
All rights reserved.