O LE LAGI SOIFUA MAUTINOA

Slides:



Advertisements
Similar presentations
Ma.
Advertisements

Kū-iok Le̍k-tāi-chì (I) Tē saⁿ chiuⁿ
El Alfabeto Con Vocabulario
LETRA T TOMATE PELOTA NATA PATATA MALETA PATO TELE.
Au sa oca ka rarawa, au sa vutugu. Ni'u sa waraka tiko me'u vakacegu. Sa yawa na sala au sokota tu, Me'u bau kele rawa, ka tu vei Jisu.
Sa tu cake mai ko Jisu, A-le-lu-ya. Era sere kece tu, A-le-lu-ya. Laveta e na reki, A-le-lu-ya. Ka sauma lomalagi. A-le-lu-ya.
F5 ESCRIBO-3 Lectoescritura a partir de la palabra
SILÁBICO AUDITIVO - 1 PALOMA MESA OSO PALA PELO SUELO SOPA.
O Alfabeto Com Vocabulário Adaptado ao português do original de Robert Rose. 01/03/08.
Negative Expressions Match the positive with its negative counterpart Tout le temps quelque chose ma famille Une fois Ne..Rien Ne...Jamais Ne...personne.
9letras 9letras 9letras 9letras 9letras
Pronunciación y Estrés Lección 6. Estrés If a word ends in a vowel, or the letters “n” or “s,” the natural stress of the word is the second to last syllable.
El Alfabeto Con Vocabulario This educational file created by the grace of God and his servant Robert Rose. 01/03/08.
PRACTICANDO LECTURA letras m, n, t, l no manomono.
Tagata lauiloa o Samoa Setema 2011: Presenter: Maria Sao.
Fa’afeiloa’i. Partners Kanesa o le ‘Auga O le Fa’a’autama.
TE VA’A I TE MOTU NO ARUE. NA MUA ROA ‘UA FA’ARO’O MATOU I TE MAU FA’AUERA’A A DOMINIQUE PAIE.
El Alfabeto Con Vocabulario This educational file created by the grace of God and his servant Robert Rose. 01/03/08.
Fa’afeiloa’I. Partners Kanesa o le ‘Auga O le Fa’a’autama.
Tanielu 9.  Si’osi’omaga o le Tusi Na tusia e Tanielu lenei tusi a o faaaunuua o ia i le malo faapauau o Papelonia, i le taimi o le tafeaga a le nuu.
Click on each of us to hear our sounds.
Motu o Samoa E lua motu lauiloa o Samoa, o Upolu ma Savai’i. I le ogatotonu o Savai’i ma Upolu e iai ni motu laiti se lua ua igoa ia Manono ma Apolima.
Si’osi’omaga o le Tusi Si’osi’omaga o le Tusi Na tusia e Tanielu lenei tusi a o faaaunuua o ia i le malo faapauau o Papelonia, i le taimi o le tafeaga.
2009 Niuatoputapu Tsunami Video Interview for Sharing Lessons of the Disaster Hiroshi Inoue 1, Masaharu Ando 2, Anau Fonokalafi 2 and Rennie Vaiomo'unga.
Ke Ao Lani, Ke Ao Honua “Heavenly and earthly realms of knowing”
Las Vocales En Espanol.
A) 80 b) 53 c) 13 d) x 2 = : 10 = 3, x 3 = 309.
Our mission is to support community projects which foster the individual’s understanding and appreciation of the humanities. The Amerika Samoa Humanities.
Matu? Toga?. A e peitai, ou te faaali atu ia te oe le mea ua tusia i le Tusi e faamaoni. Ua leai foi se tasi e fesoasoani mai ia te a’u i na mea, ua na.
* Tanielu 4. Si’osi’omaga o le Tusi Si’osi’omaga o le Tusi Na tusia e Tanielu lenei tusi a o faaaunuua o ia i le malo faapauau o Papelonia, i le taimi.
New Zealand By Bailey Campbell. This is me in New Zealand when I was 3.
Samoa’s National Anthem
Taimalieutu Kiwi Tamasese
Compiled by : Tamari Mulitalo -Cheung
Talofa lava, Malo e lelei, Kia orana, Fakalofa lahi atu, Taloha ni, Ni sa bula.
HIRAGANA by number of strokes Images from:
$100 $200 $300 $400 $500 $100 $200 $300 $400 $500 $100 $200 $300 $400 $500 $100 $200 $300 $400 $500 $100 $200 $300 $400 $500 $100 $200 $300.
SLP Wānanga Nau mai, haere mai
Kia ora tātou Talofa lava Malo e lelei Greetings!.
Hi my name is Casper, I'm filling in for Angel. Oooooohh my name is Stinky I'm filling in for Aaliyah.
Annie Sio-Tema & Siliva Gaugatao Using Achievement Data to inform Teaching and Learning with Pasifika students Aiga Fiafia Camp Siliva Gaugatao NCEA -
Trilingual Mass – Lord have Mercy
Ata marie koutou!! Peaceful morning everyone Today's Place
PHONICS Repeat each sound. Blend the sounds. Read each word.
ma mu mi mo me pe pi pa pu po si sa so.
MA. ME MI MO MU MÁ MÉ MÍ MÓ MŮ LA LE LI.
Whānau Aspirations for Tonia Tonia is very special to our whānau. He was planned as a commemoration to our father (mother’s) who passed away suddenly the.
Build your own posters! Feel free to use the templates here to build your own posters Read the notes below each slide for more information choose a layout:
Vaega 2: Kikilaga lautele ki te tuhiga igoa
Tomuaga mo na akoakoga agai ki na fuainumela ma faiga tonu
Making sentences negative
Tenei Te Po – Nau Mai Te Ao “Finding Meaning”
Imitate God in the Church
TPR- Total Physical Response
Perspectives from the Field Social Work Internships
“Pea ne taki atu ia ki tu’a ‘a, ‘one pehe, hanga hakeni kihe langi, ‘o lau ‘ae ngaahi fetu’u, ‘okapau teke fa’a lau ia: pea ne pehe kiate ia, ‘e tatau.
Vaega 5 Ofiha o Fuainumela Fakamaumau a Tokelau
Vaega 4: Fakaaogaga o na fuainumela i na faiga tonu
*Tues, feb 13, 6.30pm: Conference dinner $45.00 per person
Ka tae atu koe ki te taumata Whakatau mai rā e
دليل تكوين الجمعيّات و تسييرها وفق مقتضيات القانون التّونسي
EU approved holdings/ Decision 2008/61/EU
TOTONGI VAI & VEVE ‘Koe TOTONGI TOTONU ‘oku MALAVA ‘O FK-HOKO LELEI AI ‘AE FATONGIA MA’AE KAKAI NUKU’ALOFA URBAN DEVELOPMENT SECTOR PROJECT II December.
and bi-culturalism, and the pursuit of highly advanced collaboration
Integrated Climate Change Risks in Agriculture, Health Sectors in Samoa Jasmine Sila.
THE TREATY OF WAITANGI PARTNERSHIP PROTECTION PARTICIPATION.
KO E NGAAHI FILI ‘OKU TA FAI.
KE TAU FEOFA’AKI MU’A MO FAKA’APA’APA
Tēnei au This takutaku is traditionally used for the acquisition of knowledge and recalls the journey of Tane to collect the 3 baskets of knowledge. Monday,
6.3 Find Probabilities Using Combinations
Presentation transcript:

O LE LAGI SOIFUA MAUTINOA Lesona 9 mo Tesema 1, 2018

Pe ‘afai tatou te taliaina le fa’aolataga na ofoina mai e Keriso i le satauro, ua fusia fa’atasi i tatou ma ia i le feagaiga. Ua toe fa’afouina i tatou ma le Atua ma tagata. Ua liua o tatou olaga. Ua tu’u fa’atasia le ‘au fa’atuatua i le manulauti e tasi, ae tu’u ’ese o tatou ‘ese’esega. FUSIA FA’ATASI IĀ KERISO FUSIA I LE TOE FA’AFOUINA FUSIA I FA’ATINOGA FUSIA I FE‘ESE’ESEA’IGA FUSIA I LE MANULAUTI E TASI

FUSIA IĀ KERISO “ina ia na fa’aopoopoina iā Keriso i le sauniga i le fa’aato’aga o tausaga, o i latou uma lava o i le lagi, ‘atoa ma i latou o i le lalolagi—ia te ia.” (Efeso 1:10) Ua fa’aolaina i tatou i le maliu o Iesu ma lona toe tu mai. Ua fusia fa’atasi i tatou iā Keriso ina ua tatou taliaina le fa’aolataga. O le manulauti lona lua o le fuafuaga o le Fa’aolataga ua fa’ataunu’uina ona ua fusia fa’atasi i tatou i le Fa’aola e tasi: “A ia fa’apotopotoina ia fa’atasi le fanau a le Atua ua ta’ape’ape.” (Ioane 11:52) Pe ‘afai e papatisoina i tatou, ua tatou talia Iesu i luma o tagata, ma ua fusia i tatou ma o tatou uso, tuagane ma tuafafine fou. “E tasi le Ali’i, e tasi le fa’atuatuaga, e tasi le papatisoga; e tasi le Atua, o le Tamā fo’i lea o tagata uma lava, o lo’o i totonu fo’i iā te outou uma.” (Efeso 4:5-6)

FUSIA I LE TOE FA’AFOUINA “O mea uma fo’i mai le Atua ia, ua uma ona fa’aleleia e ia o i tatou iā te ia talu Iesu Keriso, ua tu’uina mai fo’i iā te i matou le galuega o le leleiga.” (2 Korinito 5:18) O le maliu o Iesu na lepetia ai lalo pa puipui i le va o Iutaia ma tagata o Nu’u’ese. Na toe fa’afouina ma ‘avea ma tagata e tasi (Efeso 2:13-16). Ua finagalo le Atua ina ia tu’u fa’atasi uma lana fanau. O le galuega o le toe fa’afouina e aofia ai vaega e tolu: Na tatou mamao ‘ese ma le Atua, ae ua toe fa’afouina i tatou ma ia e ala i le galuega a le Agaga Pa’ia. Toe fa’afouina ma le Atua O le tasi o i tatou iā Keriso e fa’aalia lea i lo tatou fifilemu ma lo tatou lē gaoiā. Toe fa’afouina ma o tatou uso ma tuafafine Ua valaa’uina i tatou ina ia vala’aulia isi tagata ina ia fa’afouina ma le Atua. Toe fa’afouina fa’alauaitele Inasmuch as the church cultivates unity and reconciliation, the universe sees the working out of God’s eternal wisdom (Ephesians 3:8-11).

FUSIA I FA’ATINOGA “O lē fa’apea o lo’o tumau ia i totonu iā te ia, e tatau ona savali o lena tagata fa’apei ona savali o ia.” (1 Ioane 2:6) O le taliaina o Iesu e le na’o se e ‘ioe iai le mafaufau. O lenei mea e suia ai o tatou olaga i mea tatou te fa’atinoina. E suia ai o tatou lagona ma amio, ma ‘atoatoa ai ona tupu le ‘avea ma tasi. O le olaga e suia i le mana o le Agaga Pa’ia o se molimau pito sili lea ona malosi i luma o le lalolagi (1 Peteru 2:11-12). O lo’o fa’amatala e le Tusi Pa’ia le ‘auala e suia ai o latou olaga. Fa’ata’ita’iga, taga’i i le Efeso 4:25-5:2, Kolose 3:1-17, Mataio 7:12, Kalatia 6:2, 1 Peteru 3:3- 4, 1 Korinito 10:31…

FUSIA I FA’ATINOGA E tusa ai o isi mau, o a mea e tatau i le Kerisiano ona aua le toe faia? Faita’aga Amio leaga Tu’inanau leaga Fa’amataitu Mata Pe’ape’a Ita Lotoa Loto leaga ‘Upu fa’asausili ‘Upu leaga ‘Upu mataga Taupelopeloa’i Gaoi/Faomea Tagitu’i Leotele Fa’alialiavale

E tusa ai o isi mau, o a mea e tatau i le Kerisiano ona fai? FUSIA I FA’ATINOGA E tusa ai o isi mau, o a mea e tatau i le Kerisiano ona fai? Manatu mo isi Ola fa’apa’iaina Alofa mutimutivale Filemu Agalelei Loto maulalo Agamalu Onosa’i Fefa’apalepalea’i Fefa’amagaloa’i Fusia i le alofa Pule i le filemu Ia fa’afetai Ia su’esu’e le afioga a le Atua Ia poto Ia fai salamo/ pese i le Ali’i Faia mea uma i le suafa o Ali’i Ia tautala i mea aoga Ia alofa atu Aua le gaoiā Ia mafaufau i le Atua Ia va’ai lelei meatotino a isi tagata Ia tau’ave ‘avega a isi tagata Ia sa’ili’ili i le itu fa’ale-agaga Ia soifua maloloina lelei

FUSIA I FE’ESE’ESEA’IGA “O lē anaana i le aso, e anaana o ia i ai ona o le Ali’i; o lē le anaana fo’i i le aso, e le anaana i ai o ia ona o le Ali’i; o le ‘ai, e ‘ai o ia ona o le Ali’i; auā ua fa’afetai i le Atua; o lē le ‘ai fo’i, e le ‘ai o ia ona o le Ali’i, ua ia fa’afetai fo’i i le Atua.” (Roma 14:6) I le Roma 14-15, na feagai Paulo ma fa’afitauli e fevaevaea’i ai le ekalesia i Roma. O fa’afitauli i amio, aganu’u, ma le fefa’aalia’iga o mafaufauga/talitonuga. Fa’ata’ita’iga, o le mata’ituiga lea o sauniga fa’apitoa, aso o le anapogi, suia mai le ‘aiga o a’ano o manu fasi e faitaulaga ai i tupua… Na fautuaina e Paulo mea uma nei ia ‘ave’esea, ona o fa’afitauli uma nei e a’afia ai le fa’aolataga. O se fautuaga lelei tele lea. E fesoasoani ia fusia ai pea i tatou ia tasi i le Ekalesia i le asō.

FUSIA I LE MANULAUTI E TASI “Ua o’o atu fo’i i le aso Penetekoso, sa i ai i latou uma lava i le mea e tasi ma le loto gatasi.” (Galuega 2:1) I ni nai aso a’o lomaloma le Penetekoso, na taumafai ai le ’au so’o e sili atu le isi i le tasi (Luka 22:24). Ina ia fa’ataunu’uina lea sini (Galuega 1:8), e tatau ona te’ena ia manatu ae sa’ili’ili i le ‘avea ma tasi. E fa’apefea ona latou faia sea tulaga? Na latou omai fa’atasi i le Atua e ala i le tatalo ma latou fefa’amagaloa’i ai. Na taofia lo latou tua’ia fua o isi i a latou mea sesē. E leai se isi na tua’ia fua Peteru i le fa’alataina o Iesu, ma Iakopo ma Ioane i le manatu fa’apito, po’o Toma i le masalosalo. E fa’apefea ona a’oa’oina i tatou ina ia ‘ave’esea mea sesē a isi tagata, ina ia ‘ausia ai le fa’ataunu’uina o le manulauti silisili?

E.U. (Fautuaga mo le Ekalesia, matā’upu. 4, i. 45) “Pe ‘afai e talitonuina ‘atoatoa le tatalo a Keriso, ina ua ‘aumaia le fa’atonuga i le olaga o tagata o le Atua, o le a fa’atino le ‘avea ma tasi i o tatou tulaga. O le a fusia le uso i le uso i le fusi auro o le alofa o Keriso. Ua na’o le agaga o le Atua na te ‘aumaia lea tasi ‘atoatoa. O le na te fa’amamâina o ia lava na te fa’amamâina fo’i lona ‘auso’o. Ia fusia fa’atasi ma ia, ona fusia fa’atasi lea ma isi tagata i se ‘auala e silisili lona fa’apa’iaina. Pe ‘afai tatou te sa’ili i lea tasi e pei ona finagalo iai le Atua tatou te faia, o le a fa’apea ona tatou maua.”