1. DIAGNOSTICUL IMAGISTIC ÎN AFECŢIUNILE STOMACULUI I
Subiect 42 Dia 1
DIAGNOSTICUL IMAGISTIC ÎN AFECŢIUNILE STOMACULUI I
ANOMALII CONGENITALE
DEZVOTARE EMBRIOLOGICĂ
TIPURI DE MALFORMAŢII:
- MICROGASTRIA
- STOMACUL FLOTANT
- DUPLICAŢIA GASTRICĂ - FORMĂ DESCHISĂ
- FORMĂ ÎNCHISĂ
- DIVERTICOLII GASTRICI 1/ EXAMINĂRI
- NODULII PANCREATICI ECTOPICI
- STOMACUL BILOCULAR
- SITUS INVERSUS , DEXTROPOZIŢIE
- STOMACUL INTRATORACIC
- STENOZA HIPERTROFICĂ A PILORULUI
- forma infantilă - pilor între paranteze sprijinite
- pilor între paranteze
- pilor în duble paranteze
- forma adultă

2. Dia 2 MODIFICĂRI DE FORMĂ ŞI POZIŢIE ALE STOMACULUI
FORMA NORMALĂ A STOMACULUI
- formă de cârlig
- formă de corn (la persoanele obeze)
- formă de J (la persoanele astenice)
MODIFICĂRI DE FORMĂ ALE STOMACULUI
- AMPRENTE ALE ORGANELOR VECINE
- STOMACUL ÎN CASCADĂ
- STOMACUL VOLVULAT - organo axial - total
- parţial
- mezenterico axial
- cardio-spleno axial
- STOMAC ALUNGIT
- STOMAC FALOID

3. MODIFICĂRI ALE POZIŢIEI STOMACULUI POZIŢIA NORMALĂ
DIA 3
MODIFICĂRI ALE POZIŢIEI STOMACULUI
POZIŢIA NORMALĂ
MODIFICĂRI CONGENITALE ALE POZIŢIEI STOMACULUI: EVENTRAŢIE DIAFRAGMATICĂ
- STOMACUL INTRATORACIC
- HERNIA HIATALĂ - congenitală
- dobândită traumatică
- atraumatică
- fixată, intermitentă TIPURI DE HERNIE HIATALĂ (Ackerlund):
- hernie prin alunecare
- hernie paraesofagiană
- hernie cu brahiesofag
COMPLICAŢII: hemoragie, obstrucţie,esofagită, stenoză esofagiană
- PTOZĂ GASTRICĂ

4. DIA 4
MODIFICĂRI DOBÂNDITE ALE POZIŢIEI STOMACULUI
DEPLASĂRI:
ÎN SUS: aerocolie, sarcină,fibrom uterin, chist de ovar, ascită,chist pancreatic, glob vezical, anevrism de aortă, etc.
ÎN JOS: hepatomegalie, chist pancreatic, etc.
ANTERIOR: tumoră renală, suprarenală, tumori retroperitoneale, etc.
SPRE STÂNGA: tumori hepatice, retroperitoneale, renale, etc.
SPRE DREAPTA: spenomegalii, hidronefroză,tumori renale, chist sau tumori ale cozii pancreasului, scolioză,pericolecistită, etc.

5. DIA 5 GASTRITELE - PROCESE INFLAMATORII ALE MUCOASEI GASTRICE
CLASIFICARE - GASTRITE - acute
- cronice - hipertrofice atrofice
ETIOLOGIE
- AGENŢI EXTRINSECI: alcool, droguri, antiinflamatoare, substanţe acide şi alcaline în concentraţii mari, sulfatul feros
- INFECŢII: tuberculoza, sifilisul produc forme localizate de gastrită însoţite de rigiditate; infecţia herpetică la bolnavi cu imunodeficienţă
- BOALA CROHN - localizare antrală, aspect infiltrativ rigid, fără peristaltică
- TBC GASTRIC - poziţie orizontală, formă vegetantă asemănătoare cancerului; mai rar infiltrativă (biloculare)
- diagnostic anatomopatologic
- LUESUL - perioada ..
- goma - lacune
- scleriză
- ulceraţii pe fond de calus

6. Dia 6
- MICOZE GASTRICE - actimicoze
- localizare şi în alte organe
- formă vegetantă
- fistulizare
- infiltrarea peretelui
- mucomicoză formă vegetantă
- candidoză în işele gastrice
- ulceraţii
FORME PARTICULARE ALE GASTRITEI:
-GASTRITA MENETRIER
-GASTRITA ANTRALĂ - dg. diferenţial cu cancer forma infiltrativă
- îngustare concentrică simetrică
- pliurile mucoasei prezente
- perete gastric mai suplu
- unde peristaltice prezente

7. DIA 7
ULCERUL GASTRIC
- FRECVENŢĂ UG/UD - 1/5
- FIBROSCOPIE
MODIFICĂRI RADIOLOGICE
- SEMNE DIRECTE - NIŞA HAUDECK (PLUS DE SUBSTANŢĂ)
- LOCALIZARE
- MĂRIME
- FORMĂ
- NUMĂR
- CONTURURI
- EDEM PERIULCEROS -LINIA HAMPTON
- SEMNE INDIRECTE
- ORGANICE - INCIZURA CONTROLATERALĂ, BILOCULEAZĂ ASIMETRIC STOMACUL
- GASTRITA GENERALIZATĂ, LOCALIZATĂ
- CONVERGENŢA PLIURILOR
- RIGIDITATE - DIMENSIUNI REDUSE
- RETRACTAREA MICII CURBURI
- FUNCŢIONALE - TRIADA SCHLESSINGER

8. DIA 8
DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL
NIŞA BENIGNĂ
- este situată înafara conturului gastric
- este bine delimitată, contur regulat
- edemul din jur este fin, neted, uniform
- pliurile sunt dispuse radiar
- dimensiunile şi localizarea nişei nu constituie un element de diferenţiere
după o lună de tratament antiulceros nişa dispare
NIŞA MALIGNĂ
- este situată în conturul gastric
- formă de şa, menisc, plată
- contur neregulat
- haloul transparent este larg, nodular şi bine delimitat
- din profil nişa endoluminală împreună cu haloul transparent, nodular, neregulat realizează aşa numitul meniscus complex
- pliurile întrerupte
- creşte rapid în dimensiuni
- nu reacţionează la tratament antiulceros

9. REST DE BARIU ÎNTRE PLIURI RECESUL SUBCARDIAL UNGHIUL TREITZ ADERENŢE
DIVERTICOLUL GASTRIC
REST DE BARIU ÎNTRE PLIURI
RECESUL SUBCARDIAL
UNGHIUL TREITZ
ADERENŢE
UNDE PERISTALTICE
FORME PARTICULARE - ulcerul poulului superior juxtacardial ulcerul feţelor gastrice
- ulcerul marii curburi
- ulcerul piloric
COMPLICAŢII: - perforaţia
- penetraţia
- hemoragia (angiografie, scintigrafie)
- perigastrita

10. - TUMORI BENIGNE DIAGNOSTICUL IMAGISTIC ÎN AFECŢIUNILE STOMACULUI II
Subiectul 43 Dia 1
DIAGNOSTICUL IMAGISTIC ÎN AFECŢIUNILE STOMACULUI II
TUMORILE GASTRICE
- TUMORI BENIGNE
- TUMORI MALIGNE
TUMORILE GASTRICE BENIGNE - frecvenţa mai mică ca şi cele maligne
- evoluţie lentă
- asimptomatice
IMAGISTICA
RADIOLOGIC - lacună bine delimitată
- pliuri mucoase suple ocolesc tumora
- perete gastric suplu elastic cu peristaltică normală
- sunt elastice, se aplatizează la compresie
ULTRASONOGRAFIC - îngroşare localizată a peretelui gastric
CT - lacună bine delimitată

11. Polipi adenomatoşi - (unici, multipli, pediculaţi, sesili)
Dia 2
FORME HISTOLOGICE
Polipi adenomatoşi - (unici, multipli, pediculaţi, sesili)
- stare precanceroasă; sindrom Cronkhite Canada- polipoza intestinului subţire, colonului, malabsorbţie, modificări tegumentare
Fibromul (mixofibrom, fibrolipom) - creşte ajungând la dimensiuni mari (30cm)
Leiomiomul % din TBG
- dimensiuni gigante
- dezvoltare exoluminală
- uneori se exulcerează
Neurofibroamele - din fibrele nervoase ale stomacului
Schwanoame - din teaca Schwan
- dezvoltare endo, exoluminală
- dimensiuni mari
- lacună neomogenă - se exulcerează

12. Dia 3
Lipoamele - submucos, compresibile
Granulomul eozinofil - formă difuză
- formă localizată - pseudopolipoide
Sindromul Zollinger Ellison - tumoră benignă ectopică în peretele gastric
- produce hipersecreţie gastrică şi intestinală
Radiologic - aspect pseudopolipoid asemănător gastritei Menetrier
- dilatarea D2 + hipersecreţie
- hipersecreţie intestinală cu tranzit accelerat

13. Dia 4
TUMORILE GASTRICE MALIGNE
- frecvenţa mai mare la bărbaţi
- diagnostic endoscopic + biopsie
CARCINOAMELE - adenocarcinoamele
- modificări imagistice variabile cu tipul anatomopatologic
- localizare preferenţială la nivelul porţiunii orizontale
CARCINOAMELE VEGETANTE
- lacună cu contur neregulat, pinteni şi semitonuri
- perete gastric rigid
- pliuri gastrice întrerupte
- stenoză excentrică cu contur neregulat
CARCINOAME INFILTRATIVE
- rigiditate segmentară, semnul scândurii pe valuri
- stenoză - circulară, biloculare gastrică
- axială, inextensibilă
- pereţi rigizi, fără peristaltică
- pliuri întrerupte
- stenoză regională
- schir gastric sau linita gastrică malignă; stomac tubular cu evacuare accelerată

14. Dia 5 CARCINOAME ULCERATIVE - nişă malignă - în conturul gastric
- formă de platou, şa, menisc, cocardă (de faţă)
- contur neregulat
- lărgimea depăşeşte adâncimea nişei
- zona periulceroasă neregulată se delimitează net
- pliuri întrerupte
CARCINOAME MIXTE
- ulcerovegetante
- infitrativ ulceroase
FORME DUPĂ LOCALIZARE - carcinoame de formix
- carcinoame ale corpului gastric
- carcinoame antrale
LIMFOAMELE GASTRICE NONHODKINIENE
- forme infiltrative difuze - perete îngroşat
- pliuri hipertrofice
- forme cu hipertrofie localizată a mucoasei
- forme vegetante, rare
- forme multiple - gastrice, colice

15. Dia 6
LIMFOAME GASTRICE HODGKINIENE
- forme ulcerative
- forme infiltrative
- forme vegetante
+ adenomegalii vizualizate US sau CT
LEUCEMIA - aspect polipoid
LIMFORETICULO SARCOMUL
- forma pseudopolipoidă- pliuri largi cu orientare păstrată, contururi nete, marea curbură franjurată
- forma ulceroasă - nişe gigante, adânci
- forma ectaziantă - dilatarea unei porţiuni a stomacului, cu contururi neregulate, angulate

16. Dia 7
METASTAZELE GASTRICE
- noduli submucoşi → ulceraţii
- punct de plecare: cancerul mamar, limfomul, melanomul, sarcomul Kaposi
ULTRASONOGRAFIA ŞI CT
- decelează prezenţa metastazelor şi adenopatiile regionale şi la distanţă
- ultrasonografia endoluminală - extensia în suprafaţă şi profunzime a tumorii

17. DIAGNOSTICUL RADIOLOGIC AL STOMACUL OPERAT
Subiect 44 Dia 1
DIAGNOSTICUL RADIOLOGIC AL STOMACUL OPERAT
- stomacul este supus unor mari varietăţi de intervenţii chirurgicale
Radiologul trebuie să cunoască potocolul operator
TIPURI DE INTERVENŢII CHIRURGICALE
1 Repunerea stomacului în poziţii normale (ptoze, volvulus, hernie hiatală)
- gastropexia, devolvulare, fixarea stomacului la peretele anterior abdominal, refacerea inelului hiatal, fixarea cardiei şi formixului
2 Gastrotomia
3 Gastroplastii, piloroplastii (cardiomiotomia - op. Heller în cardiospasm, piloromiotomia - Fredet)
4 Gastroenteroanastomozele
- GEA antecolică izo sau antiperistaltică
- GEA transmezocolică posterioară, izo sau antiperistaltică + anastomoză Braun
5 Excizia şi sutura ulcerului sau a soluţiilor de continuitate post traumatice

18. Dia 2
6 Rezecţiile gastrice - parţiale
- largi
- Rezecţii parţiale: triunghiulare, în gutieră, inelare
- Rezecţii largi (2/3)cu menţinerea canalului gastroalimentar Bilroth I, Horsley, Haberer Finsterer, Schoemacher, Koher Haberer
- Rezecţii largi cu anastomoză gastrojejunală Bilroth II, Krőnlein, Balfour, Moyniham, Reichel Polya, Hoffmeister Finsterer
- Rezecţii asociate - cu proteze intestinale
- Henley cu proteză jejunală
- Moroney cu proteză colică
7 Gastrectomia totală
96 de tehnici de refacerea continuităţii tubului digestiv
- anastomoză eso-duodenală
- anastomoză esojejunală
- anastomoză cu proteză
8 Întreruperea inervaţiei gastroduodenale
- simpatectomie
- denervarea gastrică Wertheimer
- vagotomie Dragstedt

19. SUFERINŢE IMEDIATE POSTOPERATORII 1. Atonia acută gastrică
PATOLOGIA STOMACULUI OPERAT
SUFERINŢE IMEDIATE POSTOPERATORII
1. Atonia acută gastrică
2. Stenoza gurii de anastomoză - edem, invaginaţia anselor, torsiunea anselor, retracţia breşei mezocolice
3. Dezunirea suturilor
4. Abcesul subfrenic
SUFERINŢE POSTOPERATORII TARDIVE
1. Stomacul mic
2. Stomita - inflamaţie limitată, gură mică, pliuri hipertrofice pseudopolipoide, conopidiforme, stază gastrică, evacuare întârziată
3. Gastrita bontului
4. Invaginaţia gurii de anastomoză - lacună rotundă, ovalară, policiclică , contur dinţat, penat cu treneuri radioopace orientate spiral, simetrică sau asimetrică
5. Ulcerul peptic - frecvent la bărbaţi 10/1
- după operaţie pentru ulcer duodenal
- apare imediat sau tardiv post operator

20. Dia 4
Radiologic: - nişă pe versantul intestinal
- edem
- pliuri convergente
- bază largă, îngustă
- spasm local
- deformarea anselor
- contur neregulat
Dg. diferenţial pinteni de Tracţiune (Berg)
6. Perigastrita
7. Sindromul postprandial precoce
8. Sindromul postprandial tardiv
9. Cancerul bontului gastric - recidivant
- primar (lacună, rigiditate)
10. Jejunita
11. Hernia hiatală
12. Suferinţe iatrogene - gura de anastomoză prea sus şi la dr.
- anastomoză gastroileală, gastrocolică

21. DIAGNOSTIC IMAGISTIC ÎN AFECŢIUNILE DUODENULUI
Subiect 45 Dia 1
DIAGNOSTIC IMAGISTIC ÎN AFECŢIUNILE DUODENULUI
ANOMALII DUODENALE
EMBRIOLOGIE
ANOMALII DUODENALE:
- ANOMALII DE FORMĂ ŞI CALIBRU:
- atrezia duodenală - parţială
- totală
- stenoze congenitale (bride, membrane endoluminale, pancreas inelar, etc.)
- megaduodenul
- ANOMALII DE TORSIUNE - absenţa torsiunii
- mezenterul comun 0-90°
- torsiunea incompletă °
- torsiune inversă
- duoden invers
- situs inversus abdominal
- ANOMALII DE FIXARE - duodenul total sau parţial mobil
- DUPLICAŢIA DUODENALĂ
- DIVERTICOLII DUODENALI

22. Dia 2
DUODENITELE
- DUODENITE ACUTE - DUODENITE PRIMARE
- DUODENITE CRONICE - DUODENITE SECUNDARE
- DUODENITE SEGMENTARE
- DUODENITE TOTALE
ETIOLOGIE: ulceroasă, parazitară, alergică, carenţială, hepatită epidemică, Boală Crohn, reacţională
MODIFICĂRI RADIOLOGICE
MODIFICĂRI FUNCŢIONALE: - modificări de tonus hipertonie
- hipotonie
- modificări de peristaltică - acc. MODIFICĂRI ORGANICE: - hipertrofia glandelor Brunner
- edemul mucoasei - aspect pseudopolipoid,lacună centrală, în seceră, reticular, ftizic, aspect în acordeon teanc de farfurii
- fibroză, scleroză - duoden rigid, neregularităţi de contur, deformări
- periduodenita

23. Dia 3 ULCERUL DUODENAL Localizare - 90% bulb - 10% postbulbar
MODIFICĂRI RADIOLOGICE
PERIOADA INCIPIENTĂ - aspect de duodenită
PERIOADA DE STARE
Semne directe: - nişa - 75% faţă posterioară
- 24% faţă anterioară
- 1% curburi
- nişă penetrantă
Semne indirecte: DUODENALE: - retracţia curburilor
- edemul periulceros, ulcus Wall
- modificările reliefului mucos, convergenţe
- imagini care intră în contur
- ancoşă
- incizură
- imagini care ies din contur
- diverticol Cole
- diverticol Ackerlund

24. Dia 4
- GASTRICE: hipersecreţie, hiperkinezie, tulburări ale evacuării gastrice
- PILORICE: - pilor spastic
- pilor excentric
PERIOADA FINALĂ
- deformări bulbare (bulb în trifoi, treflă, jerbă de flori, ftizic, punga Hart)
- peribulbită - antero sau retropoziţie
- retracţia curbuilor
- neregularităţi ale contururilor
COMPLICAŢII - perforaţia
- hemoragia
- stenoza
ULCERUL POSTBULBAR
LOCALIZARE: - segmentul extern DI
- DII până la ampulă Vater
MODIFICĂRI RADIOLOGICE: - nişă
- spasm accentuat
- aspect de mărgea înşirată pe aţă

25. Dia 5
TUMORILE DUODENALE
- rare
TUMORILE BENIGNE
- localizare – în ½ superioară a duodenului
- polipi - unici, multipli
- polipi gastrici migraţi
- leiomioame
- lipoame
- adenoame Brunneriene
- neurofibroame
- duplicaţia chistică
Imagistic: lacună benignă, uneori exulcerată (target sign) Lipoamele îşi modifică forma cu peristaltica

26. Dia 6 TUMORILE MALIGNE A. TUMORI DUODENALE PRIMARE - adenocarcinoame
- sarcoame
Localizare:
Cancere supra ampulare - rarisime, posibilă invazie de la un cancer piloroantral evoluţie spre stenoză
Cancere ampulare - tip coledocian (epiteliom cilindric)
- tip Wirsungian (epiteliom cubic)
- tip ampular ( din epiteliul papilei Vater)
Clinic: produc icter progresiv + sângerări fără hepatomegalie
Radiologic: - stenoză
- regiditatea pereţilor
- pliuri longitudinale - neovaterian
- pliuri circulare - neoperivaterian
- lacună în formă de 3 inversat (semnul Frostberg)

27. Cancere subampulare - se manifestă ca stenoze duodenale
Dia
Cancere subampulare - se manifestă ca stenoze duodenale
- metastazează rapid în ficat
Radiologic: - stenoză segmentară
- rigiditate
- calibru neregulat
- uneori aspect polipoid lacunar
B. TUMORI MALIGNE SECUNDARE
- deobicei prin contiguitate de la organele din jur (pancreas, căi biliare, antru gastric)
Radiologic: - lărgirea cadrului duodenal
- rigiditatea conturului intern
- pliuri mucoase care se termină brusc (semnul rabotajului)
- semnul Frostberg
- fistulă duodeno-pancreatică
- stenoză a lumenului duodenal

28. Dia 7
COMUNICĂRI BILIODIGESTIVE
1.Comunicări patologice: fistule - bilioduodenale
- coledocoduodenale
- vezicoduodenale
●fistule interne
Etiologie - inflamatorie
- litiază biliară, ulcer penetrant
- traumatică
- iatrogenă, chirurgicală
●fistule externe
Imagistic:
Ultrasonogrfic - aerobilie
Radiologic: Radiografia abd. simplă - aerobilie
- ileus biliar
Bariu pasaj - refluxul bariului în canalele biliare
- timpul de stagnare în căile biliare
- calcul în lumenul intestinal

29. 2. Comunicări biliodigestive prin anomalii
Dia 8
2. Comunicări biliodigestive prin anomalii
- coledoc scurt implantat pe faţa posterioară a bulbului
- coledoc lung implantat pe D3
- traiect intramural scurt cu deschidere a coledocului perpendicular pe peretele duodenal
- creşterea presiunii intraduodenale prin:
- tonus crescut al sfincterului medioduodenal
- pensă mezenterică
- alte cauze de stenoză
- insuficienţa sfincterului Oddi
3. Comunicări biliodigestive prin anastomoze.
- colecistogastrostomia
- coledocoduodenostomia
- cisticoduodenostomia
- hepaticoduodenostomia
- hepaticojejunostomia

30. 5-6 săpt. - 3 anse: - superioară - stomac + ½ sup. a duodenului
Subiect 46 Dia 1
INTESTINUL SUBŢIRE
ANOMALII CONGENITALE
EMBRIOLOGIE
5-6 săpt. - 3 anse: - superioară - stomac + ½ sup. a duodenului
- mijlocie -½ inf. a duodenului, i.s., cecul, ascendentul, transversul până la flexura stg.
- inferioară - colon descendent, sigmoid, rect
- stomac dilatat, AMI tubul digestiv este dispus sagital
- dezvoltarea ficatului şi pancreasului – orizontalizează stomacul, duodenul formează potcovă

31. Dia 2
ST I - ansa mijlocie se torsionează, genunchiul sup. se deplasează în jos şi spre dr., genunchiul inf. cranial anterior spre stg.
ST II - ansa mijlocie nu mai are loc în sacul hernial şi reintră în cavitatea abd. în următoarea ordine: I.S., cecul, ansa inf. cu AMI care ocupă poziţie centrală este deplasată de ansele I.S spre stg. şi înapoi.
În acest stadiu tubul dig. se rotează în jurul AMS cu 180° în sensul invers acelor de ceasornic cu duodenul situat în spatele AMS iar colonul în faţă
ST III - cecul se deplasează din regiunea subhepatică în fosa iliacă dreptă

32. Dia 3 ANOMALII DE ROTAŢIE ŞI FIXAŢIE
- oprirea rotaţiei în ST I – omfalocel
În ST II - oprirea rotaţiei la 90°, rotaţie incompletă - mezenter comun
- rotaţie inversă: situs inversus
În ST III - mezenter lung cu bază de implantare redusă - volvulus
- absenţa fixării cecului şi ascendentului (cec mobil cu mezou, flotant)
- cec subhepatic
- apendice retrocecal
- benzi peritoneale care comprimă ansele → ocluzie
ANOMALII ALE LUMENULUI INTESTINAL
- atrezia - totală
- parţială
- stenoze intestinale - unice
- multiple
- megaintestin subţire
- duplicaţii I.S.
- diverticoli: diverticolul Meckel – inflamaţie, ulceraţie, invaginaţie - ocluzie

33. Dia 4
MODIFICĂRILE DE POZIŢIE ALE INTESTINULUI SUBŢIRE
Topografia normală a intestinului subţire
Modificări de poziţie - congenitale
- dobândite
Ptoza viscerală - unghiul Treitz alungit
- jejun în micul bazin
- stază, atonie
Modificări de poziţie prin mărirea organelor vecine: sarcină,glob vezical, aerocolie,tumoră uterină, t. renală stg., splenomegalie, ascită, aderenţe postoperatorii, peritonite chistate
- anse (conglomerate, nedisociabile, fixate, supraumplute cu SDC)
- disociere de anse prin edem sau infiltraţie mezenterică
Modificări de poziţie prin angajare în sac herniar, eventraţie
RADIOLOGIC: ansele pot fi angajate în: hernie ombilicală,hernii interne, hernii diafragmatice, înghinale, scrotale, hernii ale liniei albe , etc.
- putem decela segmentele de intestin angajate însacul herniar

34. Dia 5 TULBURĂRILE FUNCŢIONALE ALE INTESTINULUI SUBŢIRE
Tulburările funcţionale pure - factori corticali
- afecţiuni ale unor organe vecine şi la distanţă
Tulburări organo-funcţionale
ETIOLOGIE
-Tulburări funcţionale primare
• factori neuropsihici: emoţii, frică, stres, dereglări neurovegetative
• factori toxici exogeni sau endogeni
• factori endocrini:mecanism neuroendocrin ex. în hipertiroidism
• factori alergici: histamina
• factori inflamatorii (colecist, pancreas, stomac )
• avitaminozele
-Tulburări funcţionale secundare
• factori mecanici - ocluzia -hiperperistaltism al segmentelor superioare
• factori inflamatori: hipersecreţie → distensie
• insuficienţe enzimatice: lactază

35. Dia 6
TIPURI DE TULBURĂRI FUNCŢIONALE
TULBURĂRI MOTORII
1. Modificări de tonus: - hipertonie
- hipotonie - atonie
2. Modificări de peristaltică: - hipoperistaltism
- hiperperistaltism
De obicei asociere distonie - diskinezie
- musculară
- musculara mucoasei - imagini de fulgi de zăpadă Marina Fiol - opacităţi neregulate de diferite mărimi, de obicei mari (spre deosebire de camerele de digestie)
3. Modificări de tranzit: - normal
- accelerat
- încetinit

36. Dia 7
INVAGINAŢIA FUNCŢIONALĂ
- alunecarea mucoasei intestinale pe stratul muscular
- mai frecvent la nivel jejunal
Radiologic: - pliuri circulare, concentrice care se termină în formă de con într-un punct median central unde începe o ansă îngustă
- profil ansă dilatată cu pliuri circulare dispuse în formă de spirală. În interiorul acestei anse se observă mucoasa ansei invaginate care se prelungeşte cu un pliu longitudinal
- aspectul este reversibil

37. Dia 8
TULBUĂRI DE SECREŢIE ŞI ABSORBŢIE
1. Prezenţe de lichid în exces
• hiperfuncţie secretorie - sol. hipertone,hipertermice , tulb vasomotorii produse de inflamaţii
“semnul coardei Marina Fiol” se observă ca o dâră a ansei superioare ce se varsă într-o ansă inferioară
• oprirea tranzitului
2. Prezenţă de aer
• normal - adultul nu are aer
- copii până la 10 ani - aeroenterie fiziologică
• aeroenteria
- aeroenteria generalizată: - bolnavi imobilizaţi
- toxicomani
- operaţi
- colici abdominale
- contuzii abdominale şi lombare

38. Dia 9
- aeroenteria segmentară:- apendicite cronice
- diverticoli
- afecţiuni renale şi retroperit.
- stomac operat
- periviscerite postinflamatorii, postoperatorii
- enterite
SINDROMUL KŐNIG
- subocluzie intestinală
- expresie a luptei intestinului contra unui obstacol stenozant care se instalează lent
Radiologic - ansă dilatată cu tranzit rapid, unde peristaltice frecvente, profunde, dureroase, prezenţe de aer şi lichid

39. Dia 10 ENTERITELE CRONICE - jejunite - ileite
- enterocolite - enterocolopatia nespecifică
Etiologie: - inflamaţii
- factori alergici
- factori toxici
- factori toxicoinfecţioşi
- factori fizici
Radioimagistic
Evoluţie – 3 perioade
PERIOADA INCIPIENTĂ
1. Tulburări de tonus - hipertonie - intestin de pui
- hipotonie - segmentară
- hipotonie+hipertonie
2. Segmentare anormală: alternanţă de zone spastice şi zone dilatate
3. Retenţie de gaze
4. Retenţie de lichide
5. Imagini reziduale: “fulgi de zăpadă Marina Fiol”, (retenţie de Ba între pliuri edemaţiate)

40. Dia 11
PERIOADA DE STARE
- Edem inflamator
- Hipertrofia sistemului limfatic
- Ulceraţii - plus de subsatnţă ce iese din contur uneori neregulat
- la nivelul mucoasei sau a foliculilor şi a plăcilor Payer
PERIOADA LEZIUNILOR ORGANICE TRADIVE
- stenoză prin fibroscleroza pereţilor intestinali (semnul Kantor)
- rigiditate
- fixarea anselor prin bride aderenţiale care modifică topografia normală a intestinului implicat

41. Dia 12
ENTERITA REGIONALĂ (BOALA CROHN)
- inflamaţie cronică recidivantă a tubului digestiv
Etiologie - imprecisă
Localizare - în orice segment al tractului digestiv mai frecvent regiunea ileocecală
Inflamaţia cuprinde mai multe segmente, separate prin zone de intestin normal (arii skip)
Radiologic:
FAZA INIŢIALĂ:
•modificări funcţionale ileale: - hipotonie
- hipertonie
- tranzit accelerat (semnul Stierlin)
•modificări funcţionale cecale: - spasmul controlateral valvulei Bauchin
- accentuarea hausterelor (cec în frunză de stejar)

42. Dia 13 • modificări organice ileale:
- îngroşarea pliurilor mucoasei cu dispunerea lor perpendicular pe axul intestinal
- hipertrofia foliculilor limfatici - imagini lacunare mici, rotunde separate prin spaţii largi de mucoasă (aspect de ileon ţintuit, bătut în cuie)
- imagini lacunare mari-aspect de fagure de miere
- proiecţia periferică a foliculilor – aspect în timbru poştal
- hipertrofia plăcilor Payer
- eroziuni superficiale, ulceraţii caracteristice, liniare, profunde care se extind până la seroasă, dispuse - longitudinal
- transversal
- fistulele
- abcesele
- edemul mezenteric - aspect de ansă în omega
Semnele cecale: hipertrofia foliculară - lacune multiple rotunde, bine delimitate
FAZA STENOTICĂ
Radiologic - semnul sforii sau string sign
- segmentele intestinale dilatate

43. - frecvenţă în creştere la noi în ţară - antecedente - tuberculoză
Dia 14
TBC INTESTINALĂ
- frecvenţă în creştere la noi în ţară
- antecedente - tuberculoză
- de obicei secundară, mai rar primară, nerecidivantă
Localizare – segment unic al tractului digestiv, de obicei regiunea ileocecală, mai rar localizare în exclusivitate colică
Radioimagistic
Faza iniţială - idem enterita regională, ulceraţii rotunde sau în buton de cămaşă
- defect de umplere asemănătoare carcinomului
- proliferare fibrolipomatoasă care disociază ansele
Faza tardivă - fibroză parietală
- îngustarea moderată a lumenului, contur neregulat la nivelul ileonului, cecoascendentului
- dispariţia haustrelor
- ganglioni mezenterici calcificaţi

44. Dia
TUMORILE INTESTINULUI SUBŢIRE
- depistare tardivă
- 50% inoperabile
- tumori benigne
- tumori maligne
TUMORILE BENIGNE
- rarisime - polipi, adenoame, fibroame, mioame, lipoame, angioame, endometrioză
TUMORILE MALIGNE PRIMARE
Tipuri histologice: adenocarcinoame, limfoame, tumori carcinoide, leiomiosarcoame
ADENOCARCINOAMELE - cele mai frecvente
Tipuri histologice: adenocarcinoame mucinoase, nediferenţiate, diferenţiate
Radiologic: Forma infiltrativă - zonă scurtă de îngustare a calibrului, axială rigidă, întreruperea pliurilor mucoase, reacţia desmoplastică împiedică stenoza completă
Forma vegetantă - lacună endoluminală unică sau multiplă, contur neregulat, semitonuri, îngustare excntrică a lumenului, pliuri amputate, uneori ulceraţii

45. Dia
CT: îngroşare locală a peretelui sau masă omogenă, heterogenă slab iodofilă, neomogenă
metastaze ganglionare regionale, peritoneale, metastaze la distanţă
LIMFOMUL
- frecveţă 10% asociat cu alte localizări limfatice (adenopatii) sau viscerale
Localizare: ileon terminal, cec
Radiologic: - tablou radioimagistic polimorf
- forma infiltrativă: îngroşarea peretelui intestinal cu lumen normal sau crescut, uneori anevrismal, fără unde peristaltice
- forma nodulară: lacună intraluminală multiplă, variabilă ca număr şi mărime
- forma ulcerovegetantă: ulceraţie largă, întinsă în suprafaţă
- limfom mediteranean: îngroşarea pliurilor ±noduli localizaţi la niv. unui segment întins al intestinului subţire, evoluţie spre stenoză, adenomegalii mari
CT: este utilă pentru stadializare, ea poate evidenţia modificările peretelui intestinal, dilatarea lumenului cu acumulare de Ba, adenopatia mezenterică şi retroperitoneală

46. Dia Particularităţi: - localizare distală
- implicarea în procesul patologic a unor segmente mai largi de intestin
- se însoţeşte de alte localizări
TUMORILE CARCINOIDE
- frecvenţă 25% din tumorile intestinului subţire
- localizare distală
- sunt multiple
- asociate cu alte neoplasme primare
- au dimensiuni mici şi medii
- corelaţie între mărimea tumorii şi gradul de malignitate
Diferenţiere între formele benigne şi maligne
- dificilă (metastazele - element definitoriu)
Provenienţă din celulele endocrine ale stratului bazal al mucoasei intestinale
- dezvoltare exoluminală
- reacţie desmoplastică apreciabilă
- diseminare ganglionară
- ascită

47. Dia Radiologic: - una sau mai multe lacune mici bine delimitate
- masă mezenterică care distanţează şi fixează ansele intestinale
- modificări de fibroză care produc o angulare a anselor cu aspect stelat sau “spokelike” (produs prin tulburări de circulaţie)
CT: - modificări parietale greu de identificat
- modificări mezenterice specifice
- masă de ţesut moale, unifocale cu opacităţi liniare în formă de stea
- anenopatii mezenterice uneori calcificate
- diseminare peritoneală ganglionară hepatică
- ascită
LEIOMIOSARCOMUL
- frecvenţă 15% din tumori
- leziune solitară
- localizare jejun - ileon
- punct de plecare: musculatura netedă intestinală sau vasculară
- creştere lentă exoluminală
- tendinţă la necroză
- hemoragie
- calcificări
- fistule

48. Radiologic: - evidenţiază masă tumorală care dislocăşi distorsionează ansele intestinale
- ulceraţii mari
CT: - decelează masa tumorală şi extinderea ei
- decelează metastazele peritoneale şi hepatice
Indicii de malignitate: - mărime peste 6cm
- densitate neuniformă (necroze)
- ulceraţii largi
- metastaze hepatice largi, necrotico-chistice
- metastaze perioneale multiple, bine delimitate, diseminate în tot peritoeul
TUMORILE MALIGNE SECUNDARE METASTATICE
- puţin frecvente
- tumori primare metastazante: melanomul, carcinom mamar, bronşic
Radiologic: - lacune mici, pediculate
CT: - îngroşare localizată a peretelui intestinal, reacţie desmoplastică

49. Subiect 55 Dia 1 MALFORMAŢII CONGENITALE ALE APARATULUI RENO-URINAR
MALFORMAŢII CONGENITALE ALE PARENCHIMULUI RENAL
Embriologie
Tipuri de anomalii: • Anomalii de număr
• Anomalii de mărime
• Anomalii de formă
• Anomalii de poziţie
• Anomalii de structură ale parenchimului renal
MALFORMAŢII CONGENITALE VASCULARE
MALFORMAŢII CONGENITALE ALE CĂILOR EXCRETORII
• Duplicitatea pielocaliceală
• Microcalcificările
• Megacalicioza
• Uretrocelul

50. Dia 2 • Anomalii ale ostiomului ureteral • Ureterul retrocav
• Megaureterul
• Stricturile ureterale congenitale (stenoză de joncţiune pieloureterală)
• Alte anomalii
MALFORMAŢII ALE VEZICII URINARE
• Aplazia
• Hipoplazia
• Megavezica (sindrom megacistis - microcolon hipoperistaltism intestinal)
• Microvezica
• Vezica urinară dublă (duplicaţia vezicală completă,incompletă, vezică în clepsidră)
• Extrofia vezicală
• Sindromul Prune-Belly
• Diverticolii congenitali
• Valva uretrală posterioară
• Chisturi congenitale - chistul de uraca
- diverticolul vezico-uracal

51. Dia 3
MALFORMAŢII CONGENITALE ALE RINICHILOR
1. ANOMALII DE NUMĂR
Agenezia renală
- absenţa rinichiului (mai frecvent în stânga)
- absenţa arterei renale
- hipertrofia compensatorie a rinichiului controlateral
Aplazia renală
- există mugurele embrionar renal
- rinichi rudimentar, nefuncţional, degenerat chistic, calcificări
- artera renală hipoplazică
- bazinetul, ureterul lipsesc - ureter orb
Imagistic: - calcificări chistice în loja renală
- absenţa excreţiei de partea respectivă
- hipertrofie compensatorie a rinichiului controlateral
Rinichiul supranumerar
- rinichi independent cu cavităţi excretorii şi vascularizaţie proprie
- rinichi ectopic,lombar inferior
- ureter - abuşare ectopică

52. Dia 4
2. ANOMALII DE MĂRIME
Hipoplazia renală - parţială
- totală
- uni sau bilaterală
Imagistic - rinichi miniatural
- index parenchimatos normal
- raport parenchim sinus renal păstrat
- cavităţi excretorii mici de formă normală
Diagnostic diferenţial - rinichi mic pielonefritic
- rinichi vascular
Hipertrofia renală
- rinichi mare, deobicei bilateral
- parenchimul renal gros
- cavităţi excretorii cu diametrul crescut
- vase cu diametrul crescut
- proporţiile renale armonioase
- rar unilateral - hipertrofie compensatorie (în agenezie, hipoplazie)

53. Dia 5
3. ANOMALII DE FORMĂ
Persistenţa lobulaţiei fetale
- normal – dispare după 4 ani
- rinichi cu contur poliarcuat, vascularizaţie normală, cavităţi excretorii normale
Fuziunea renală - forma bilaterală simetrică
- forma bilaterală asimetrică
- forma unilaterală asimetrică
Forma bilaterală simetrică: - rinichi în potcoavă 1/ persoane, cei doi rinichi sunt uniţi printr-o punte de parenchim la nivelul polului inferior sau superior (potcoavă inversată)
- rinichiul în S (rinichiul sigmoid)
Imagistic : - axul renal este inversat
- rinichi malrotaţi
- hilul renal orientat ortograd deobicei anterior
- punte de parenchim situată anterior AO şi VCI care uneşte polii inferiori, polii superiori, polul inferior cu polul superior al rinichiului controlateral
- ureterele au o emergenţă atipică
- vascularizaţie direct din AO

54. Forma bilateral asimetrică - fuziune renală bilaterală
Dia 6
Forma bilateral asimetrică
- fuziune renală bilaterală
- asimetria este realizată → un rinichi mai mic şi mai distopic
- rinichii sunt situaţi în lojele lombare sau ectopic
Forma unilateral asimetrică
- masă renală unică
- unul din rinichi - ectopie încrucişată
- cavităţile excretorii au formă şi topografie atipică
- vascularizaţie: artere renale multiple emergente din AO, AIC şi ramurile ei
Masă renală mediană - fuziune a ambilor rinichi într-o masă mediană
- situată deobicei presacrat

55. Dia 7
4. ANOMALII DE POZIŢIE
Ectopia
- ectopie cranială – rinichi intratoracic
- ectopie caudală – lombar inferior, rinichi pelvian, presacrat
- ectopie încrucişată
Imagistic: - rinichi în poziţie anormală
- ureterul lung, scurt
- vascularizaţie - din vasele învecinate
Malrotaţia
- normal – hil renal orientat intern
- rinichi malrotat: hilul este anterior, posterior, extern
- artere renale multiple cu emergenţă atipică

56. Dia 8 5. ANOMALII DE STRUCTURĂ ALE PARENCHIMULUI Clasificare:
• Boli renale chistice displazice
- rinichiul multichistic
- displazia chistică segmentară
- hipoplazia renală cu displazie plurichistică
- chiste multiple asociate cu obstrucţia căilor urinare
• Boli renale chistice ereditare
- boala polichistică hepatorenală
- boala chistică a medularei
- boala microchistică renală cu sindrom nefrotic congenital
• Chiste renale în sindroamele malformative ereditare
- scleroza tuberoasă Bourneville
- maladia Lindaun
- sindrom hepato-cerebro-renal
- sindrom Goldenhar
- etc

57. Dia 9
• Chiste renale nondisplastice şi non ereditare
- chiste în trisomia D sau E
- chiste corticale: simple
multiloculare
- chiste medulare: rinichiul în burete
chistul pielogen
diverticolul caliceal
- chiste extraparenchimale: chist parapielic
chist pararenal

58. Dia 10 Rinichiul în burete (rinichi spongios - boala Cacchi Rici)
- mai frecvent la bărbaţi
- ectazii ale tubilor uriniferi
- formă - în evantai
- în buchet de flori
- în ciorchini
- în mozaic
Imagistic: Renală simplă - calcificări la nivelul piramidelor renale
Urografie - opacifiere a piramidelor renale, cu persistenţă de 6-12 ore
Angiografie - vascularizaţie normală
CT - imagini hiperdense la nivelul piramidelor renale
Diagnostic diferenţial - tbc renal
- pielonefrita cronică - necroze papilare
- nefrocalcinoza

59. - localizare - subcapsulară - corticomedulare - centarale, parapielice
Dia 11
1. Chisturile simple
- localizare - subcapsulară
- corticomedulare
- centarale, parapielice
- unilaterale, bilaterale
- număr - unice, multiple
- dimensiuni - variabile
Imagistic:
Ultrasonografie - aspect caracteristic
- imagine transonică cu hiperreflectivitate posterioară
Urografia - modificări ale contururilor renal (boseluri)
- timp vasculonefrografic lacune rotunde bine delimitate, diametre variabile, deformări, amprentări, dislocări caliceale
- amprentări şi împingeri ale bazinetului

60. Dia 12
Arteriografia - fază nefrografică, lacune bine delimitate cu diametre variabile
- dislocări ale vaselor de vecinătate cu diminuarea uniformă a calibrului în vecinătatea chistului
CT - imagine hipodensă bine delimitată cu caracteristici chistice
Puncţia percutană - pentru precizarea naturii lichidului şi examen citologic
2.Chisturi peripelvice limfatice
- chisturi limfatice de retenţie
- localizare în sinus şi hilul renal, pot prolaba extrarenal
- dimensiuni mici până la foarte mari
- uniloculare, multiloculare înconjurate de vase imfatice
Imagistic
Renala simplă: fără modificări
Urografia: masă extrarenală care deformează hilul dar nu invadează parenchimul
Ultrasonografia - greu de diferenţiat de hidronefroză
CT cu SDC, RMN: diferenţiază chistul de cavităţile excretorii dilatate
Diagnostic diferenţial cu tumorile chistice

61. Dia 13 3.Chistele multiloculare - bine delimitate de o membrană groasă
- de dimensiuni mici
- apar în copilărie
- sunt unice
4.Boala polichistică
- congenitală, ereditară
- bilaterală
- forme: - boala polichistică infantilă
- boala polichistică a adultului
Boala polichistică infantilă
- asociată cu chiste hepatice sau pancreatice
Imagistic: Ultrasonografia - rinichi mari, bilateral
- imagini transonice cu pereţi proprii, multiple
- contur renal boselat
Urografia - nefrogramă întârziată
- excreţie slabă
- cavităţi excretorii slab vizualizate

62. Boala polichistică a adultului - boala autosomal dominantă
Dia 14
Boala polichistică a adultului
- boala autosomal dominantă
- asociată cu chiste hepatice, pancreatice, anevrisme cerebrale
- lipsă de unire dintre tubii colectori şi structurile metanefrotice
- hematoame intrarenale prin rupturi pseudoanevrismale
- hemoragia joacă un rol important, progresivitatea bolii se datorează unui mecanism asemănător creşterii hematomului subdural (desfacerea moleculei de Hb în particole mai mici cu creşterea efectului osmotic în chist)
Imagistic:
Ultrasonografia - rinichi mari, contur boselat
- multiple imagini transonice bine delimitate
- atrofia marcată a parenchimului
Renala simplă - dimensiuni renale mari
- contur boselat
- calcificări (coaja perichistică, calcificări neregulate)

63. Dia 15
Uro, pielografie - excreţie redusă, tardivă
- amprentări, deformări ale cavităţilor excretorii
- calice alungite, turtite
- distanţă contur renal-calice→mărită >3cm
- pot comunica cu cavităţi excretorii
CT şi RMN - aspect caracteristic
- prezenţa hemoragiilor intrachistice
Angiografia - ramurile arteriale intrarenale alungite, îngustate cu traiecte arciforme
- nefrograma - lacune multiple, bine delimitate, dimensiuni diferite
- contur renal neregulat
Scintigrafia renală

64. Dia 16 ANOMALII VASCULARE RENALE ARTERIALE
Artere renale multiple - (artere accesorii) polare (aberante) 43,5% (Hellstrőm)
Absenţa arterelor renale, hipoplazie
MALFORMAŢII ALE CĂILOR EXCRETORII
- Duplicitatea pielocaliceală
- Microcalicele
- Megacalicioza (hipoplazia piramidelor, corticale intacte) - tije caliceale largi
- Ureterul orb
- Diverticolul caliceal
- Ureterocelul - dilatare sacciformăa ureterului terminal 0,5-4cm (cap de şarpe)
- Ectopii ale ostiomului ureteral
Bărbaţi - uretra prostatică Femei - uter
- vezicule seminale vagin
- canal deferent uretră
- rect rect

65. Dia 17
- Ureter retrocav
- Hidronefroză congenitală - displazie neuromusculară parietală
- stricturi ureterale congenitale
localizare - joncţiunea pielo...
- joncţiunea ureterovezicală
- Alte malformaţii - stenozări, membrane endoluminale, torsionări, bride

66. Dia 18 MALFORMAŢIILE VEZICII URINARE
1. Agenezia vezicală - apare în cadrul sindroamelor plurimalformative
2. Hipoplazia - vezică de dimensiuni reduse
- pereţi subţiri
3. Duplicaţia vezicală
- duplicaţia completă - două imagini vezicale distincte având ureter şi uretră proprie
- duplicaţie incompletă - două imagini vezicale distincte care au un col vezical comun şi o sigură uretră
- vezică septată - sept median
- sept orizontal (vezică în clepsidră)
- vezică multiseptată
4. Megavezica - vezică mare cu capacitate peste 1000ml
- pereţi subţiri, fără trabeculaţie
- asociată deobicei cu dolicocolon
Dg. diferenţial: - vezica neurogenă
- sindromul stazei vezicale
5. Diverticolii congenitali - imagini transonice, hipodense, de plus de subsatanţă cu pedicol

67. Dia 19
6. Sindr. megacistis - microcolon - hipoperistaltism
- miopatie vezicală
- vezică mare lipsită de trabeculaţie
- pereţi subţiri
- uretere dilatate
- colon scurt, îngust, fără haustre
7. Ureterocelul
- dilataţie chistică a ureterului terminal (intra sau extravezicală)
- determină retenţie de urină şi PNC secundară obstrucţiei
8. Valva uretrală posterioară
- pliu mucos la nivelul uretrei post. care produce obstrucţie cu retenţie urinară
- vezică urinară destinsă cu hipertrofie musculară, accentuarea trabeculelor
- uretra prostatică dilatată deasupra valvei
- dilatarea ureterelor
- extravazare a urinei la nivelul rinichiului, uneori subcapsular (hygroma perirenală )

68. Dia 20
9.Sindrom Prune-Belly
- absenţa, hipotrofia peretelui abd. ant. median
- malformaţii gastrointestinale şi cardiovasculare
- vezica mare cu domul ataşat ombilicului
- diverticol de uracă
- trigon vezical larg
- uretre dilatate, reflux vezicoureteral
- hidronefroză, displazie multichistică
10. Chisturile vezicale
- aspect imagistic de formaţiuni chistice
- localizare:- superior,median (chisturi de uracă)- se pot evacua în vezică sau prin ombilic
- trigonale

69. Subiect 57 Dia 1
PROCESE INFLAMATORII RENALE ŞI PARARENALE
PIELONEFRITA
- cea mai frecventă boală nefrologică
Clasificare - pielonefrita acută
- pielonefrita cronică
PIELONEFRITA ACUTĂ
- proces infalamtor interstiţial care se extinde de la tubii renali spre corticală
- se diagnostichează clinic şi biologic
Imagistic
Ultrasonografia: În formele difuze
- rinichi mari, hipoecogeni
- parenchimul renal îngroşat
- lipsa diferenţierii cortico-medulare
- dilatare moderată a calicelor şi bazinetului În formele focale
- zone cu ecogenitate mică sau medie, uneori mai mare a corticalei (greu de diferenţiat faţă de o tumoră)
Urografia - rinichi mare
- hipotonia cavităţilor excretorii
- bazinet neomogen opacifiat

70. Dia 2
CT - rinichi mărit global sau parţial, contur difuz
- îngroşarea septelor renofasciale
- trame în grăsimea perirenală
- după SDC rinichiul devine heterogen pătat cu benzi hipodense medulare şi corticale
- tardiv în regiunea tubulară apare o hiperdensitate care contrastează cu restul parenchimului hipodens
PIELONEFRITA CRONICĂ BACTERIANĂ
- pielonefrita ascendentă: reflux vezico-ureteral
- pielonefrita descendentă hematogenă
Imagistic
Ultrasonografia - asimetrie renală, scădere globală a diametrelor
- contur boselat, calcificări
- incizuri →scădere neuniformă indexului parenchimatos

71. Dia 3 Urografie - modificări funcţionale
- calice spastice sau hipotone →atone
- aplatizare caliceală dar cu delimitare netă, structură neomogenă, marmorată excreţie tardivă a unui grup sau mai multor grupe caliceale cu opacifiere mai slabă
- rinichi mut urografic în fazele tardive
- modificări organice
- necroze papilare, formă rotudă delimitate de SDC prin “demarkations wall”- luând aspect inelar
- când ţesutul necrozat se elimină se formează o cavitate care este neregulată, se contopeşte cu cupa caliceală care se deformeză (aplatizare, eversare, măciucă)
- fibroză, scleroză interstiţială →reducerea parţială a parenchimului renal în unele zone, contur boselat, sau reducerea toatală, stricturi, alungiri de calice şi tije, elongaţia bazinetului şi îngustarea lui
- fibrolipomatoză sinusală
- micşorare globală în dimensiuni ale rinichiului (rinichi mic pielonefritic)

72. Dia 4
Angiografia - AR renală normală până în hil
- rarefierea arterelor arciforme şi interlobulare, segmentare şi lobare
- conturul arterial neregulat
- obliterări ale lumenului
- ectazii circumscrise
CT, RMN - modificări similare

73. Dia 5
NEFRITA INTERSTIŢIALĂ CRONICĂ ABACTERIANĂ
Cauze: noxe fizico-cimice, abuz de fenacetină, analgezice, hiperuricemie, guta
Tablou imagistic simetric şi monoton
- fibroză, scleroză difuză progresivă
- necroze papilare - simultan la mai multe papile bilateral cu aspect de depozite mici de SDC punctiforme sau liniare
- ancoşe pe conturul renal
- elongaţii ale tijelor caliceale
- grosimea parenchimului normală
În stadii avansate:
- reducerea simetrică moderată a parenchimului renal cu discrete ancoşe cicatriciale
- zona papilo-caliceală a ambilor rinichi deformată grosier
- calicele cu modificări moderate ale formei - diferenţă de densitate între corticală şi medulară (mai slab opacifiată)
Modificări vasculare - mai puţin accentuate ca în PNC

74. Dia 6
PIELONEFRITA EMFIZEMATOASĂ
- germeni anaerobi
- la diabetici
- afectarerenală bilaterală
- prezenţă de aer în cavităţile excretorii; în forme grave în corticală şi spaţiul perirenal
Ulltrasonografia: - imagini hipoecogene mobile în cavităţile excretorii
Urografia: - rinichi mare
- neomogen cu benzi transparente radiare
CT: - imagini cu densitate aerică în cavităţile excretorii şi parenchimul renal realizând un aspect radiar

75. Dia 7 PIELONEFRITA XANTOGRANULOMATOASĂ - asociată cu litiază renală
- infiltrare focală sau difuză cu histiocite încărcate cu grăsime
- afectare unilaterală
Imagistic:
Ultrasonografia: - rinichi mare
- litiază renală deobicei coraliformă (zone hipoecogene cu con de umbră post.)
- parenchim hipoecogen în totalitate sau focal segmentar
CT: - aspect similar
- calcul în pelvisul renal
- modificări caliceale discrete - calice dilatate dispuse radiar
- mase solide - reprezentate de zonele inflamatorii granulomatoase
Urografia: - rinichi mare
- calice dilatate
- calcul coraliform

76. Dia 8
TUBERCULOZA RENALĂ
- frecvenţa - în creştere la noi în ţară
- antecedente TBC
- apare în perioada de diseminare
- precoce - primoinfecţie
- tardiv - după o perioadă asimptomatică (uneori ani sau decenii)
- sursă - ganglionară, pulmonară, tuberculoză extrapulmonară
Patogeneză - diseminare hematogenă→parenchimul renal unde formează noduli miliari în regiunea corticală asociaţi uneori cu caverne → migrare spre medulară→pielon - calice, bazinet, ureter, vezică urinară

77. Dia 9
Imagistic:
Ultrasonografia: nu există semne patognomonice
- faza iniţială - aspect normal
- faza de stare - dilatări caliceale
- imagini transonice hipoecogene+calcifieri în parenchim
- leziuni ureterale, dilatări
- vezică mică şi inextensibilă
- faza tardivă: - tuberculom - masă ecogenă
- rinichi mic cu ecogenitate mixtă destructuralizat
- calcificări mari, aspect heterogen
Renala simplă: - calcificări renale sau ganglionare
- rinichi mastic

78. Dia 10
Urografia - semne variabile cu stadiul de evoluţie
ST. I - focare miliare corticale, confluente→cazeificare caverene
- fără semne radiologice
ST.II - focar ulcerocavitar rupt în căile excretorii
- cuprinde un calice sau un grup caliceal
- semnul Lichtemberg- Ravassini - cupe caliceale cu contur şters, aspect dinţat (ros de molii)
- caverne cu contur neregulat zimţat
ST. III - modificări în parenchim care afectează >2/3 din rinichi
- fibroză, scleroze
- tije stenozate cu dilataţii caliceale supraiacente (aspect în măciucă, aspect în margaretă)
- imaginea de spin
- caverne secundare-uneori mari de aspect peudotumoral
- bazinet stenozat
- ureter cu stenoze etajate (aspect moniliform)
- vezică urinară, hemicontractură, opacifiere mai slabă (semnul Freundemberg-Constantinescu)
- vezică mică inextensibilă
- rinichi mastic, rinichi mic nefuncţional cu calcificări

79. Dia 11
CT: - zone hipodense mici în corticală (leziuni exudative) difuz conturate
- caverne - zone hipodense contur neregulat ±calcificări pericavitare
- calice dilatate dispuse radiar
- corticală renală micşorată
- calcificări mari cu contur neregulat
- ganglioni calcificaţi
- bazinet dilatat → stenoză
- rinichi mastic
Modificări angiografice
St. I - artere arcuate cu calibru neregulat
- întreruperi vasculare la nivelul cavernelor primare
St. II - artere cu contur, calibru neregulat
- artere întrerupte cu dislocări de artere arcuate şi interlobare la nivelul cavernelor
- nefrografic - zone lacunare înconjurate de un inel radioopac
St. III - caverne mari 1-8cm care dislocă, amputează arterele care au un calibru neregulat, traiecte sinuoase în tirbuşon
- nefrografic zone avasculare

80. - nefropatie obstructivă Imagistic:
Dia 12
PIONEFROZA
- proces inflamator purulent într-un sistem pielocaliceale, dilatat asociat cu distrucţia parenchimului renal
Cauze: - inflamaţia parenchimului (tbc, abces, carbuncul renal) obstrucţie
- nefropatie obstructivă
Imagistic:
Ultrasonografia: - rinichi cu index parenchimatos redus, contur neregulat
- cavităţi excretorii dilatate cu ecouri în interior
- calculi
Radiografia simplă: - rinichi mare
- ştergerea conturului muşchiului psoas
Urografia: - rinichi mare
- sistem pielocaliceal dilatat cu contur neregulat
Angiografia: - artera renală cu calibru diminuat
- arterele intrarenale - subţiate, dislocate, arcuate

81. Dia 13
ABCESUL RENAL
- proces inflamator renal localizat, unic, unilateral
Etiologie: - abcese primare
- abcese secundare (chiste, hematoame, etc.)
- chiste şi hematoame
Ultrasonografia:
Perioada de formare - zonă ecogenă difuz delimitată cu mici imagini hipoecogene centrale
Perioada de stare - zonă hipoecogenă, transonică, delimitată de un perete gros cu ecouri în interior (bule de gaz, sfacele) uneori sediment decliv, cloazonări
Renala simplă - rinichi mare
- contur şters
Urografia - proces localizat care dislocă calicele şi bazinetul
- poate fistuliza în cavităţile excretorii→imagine de cavitate cu contur neted

82. Dia 14
CT - zonă hipodensă (20-30HU) cu efect de masă, contur neregulat cu zone aerice în interior
- după SDC peretele abcesului este bine conturat şi delimitat de structurile din jur
- modificările grăsimii perirenale - propagarea procesului la acest nivel

83. Dia 15
CARBUNCULUL RENAL
- multiple zone de inflamaţie locală care abcedează formând microabcese confluente
Ultrasonografia: arie ecogenă difuz delimitată cu multiple zone transonice mici
CT: arie izodensă sau uşor hiperdensă cu mici zone hipodense în interior
PERINEFRITA
- inflamaţia capsulei renale asociată uneori cu colecţie purulentă subcapsulară
Radiologic - rinichi mare
- psoas şters
- sistem pielocaliceal comprimat, dislocat

84. Dia 16
PARANEFRITA
- inflamaţia ţesutului grăsos perirenal şi a spaţiului retroperitoneal
Cauze - prin contiguitate (inflamaţie renală)
- propagare hematogenă
Ultrasonografie - pierderea mobilităţii renale
- zonă hipoecogenă, neomogenă localizată în spaţiul perirenal posterior care are tendinţa de a circumscrie rinichiul - uneori coazonări cu septuri groase
Urografia - modificări funcţionale: hiper, hipotonie pielocaliceală şi ureterală
- modificări organice: contur renal şters, calice deformate
- forma flegmonoasă cu exulceraţii
- cavităţi excretorii neomogen opacifiate
- imagini lacunare neregulate, contur zimţat
- uneori nefropatii obstructive
CT - imagine hipodensă, neomogenă septată în spaţiul perirenal
- modificări renale în cazul etiologiei renale

85. Subiect 58 Dia 1
TRAUMATISMELE RENALE
- frecvenţă în creştere
- deobicei politraumatisme
Traumatismele renale pot surveni - pe rinichi normal
- pe rinichi patologic (fragilizant), tumori, malformaţii, ETC.
- iatrogene
Algoritmul metodelor de investigaţie:
Ultrasonografia - neinvazivă, poate fi efectuată de urgenţă la bolnavii instabili hemodinamic
- rol în monitorizarea evoluţiei renale în caz de traumatism
- limite: meteorism, imobilizare, pansamente, plăgi, nu evidenţiază rupturile
Renala simplă CT
Urografia
Angiografia

86. Dia 2
SEMNE SUGESTIVE PENTRU EXISTENŢA HEMATOAMELOR
- colecţie lichidiană intraperitoneală (punga Morrison, recesul Douglas, spaţiul spleno-renal, firidele colice)
- hematomul retroperitoneal (disocierea elementelor vasculare, imagine hipoecogenă difuză, neomogenă care manşonează vasele mari)
- prezenţa de cheaguri intravezical
Anatomic - leziunea traumatică a rinichiului este reprezentată de ruptura de parenchim care poate interesa capsula sau cavităţile excretorii.
Leziunea vascualră poate fi localizată la nivelul vaselor parenchimatoase sau hilare.

87. Dia 3
Leziunea parenchimatoasă poate fi:
- fisură superficială fără corespondent imagistic
- ruptură a papilei cu extravazat seros sau urinar
- ruptură transversală de parenchim cu interesarea calicelor - extravazarea SDC
- ruptura ureterului subjoncţiune
Leziuni vasculare:
- rupturi ale AR principale
- ruptură a unui ram segmentar cu hematom intraparenchimatos, subcapsular
- ruptură capsulară cu hematom perirenal
- fistule AV

88. Dia 4
CONTUZIA RENALĂ
- extravazat serohematic
Ultrasonografic: - arie hipoecogenă difuză sau bine delimitată
- arii hipoecogene dispuse neregulat cu pierderea diferenţierii cortico-medulare
- bombarea conturului renal
- în evoluţie heterogenitate structurală a parenchimului
Urografia: pete radioopace difuz conturate la periferia leziuni
CT: hipodensitate difuză, bombarea conturului renal

89. Dia 5
HEMATOMUL INTRAPARENCHIMATOS
Ultrasonografia: - zone lichidiene cu contur neregulat care au o evoluţie fazică - transonică→transonică cu ecouri (cheaguri)→ecogenă (organizare)
- hematoamele cronice mari→masă parenchimatoasă hipoecogenă fără semnal Doppler nevascularizată
CT: - arie hiperdensă în evoluţie - izodensă, hipodensă care uneori poate înlocui toată structura renală
Urografia: - imagini de amprentare, dislocare a cavităţilor excretorii
- extravazat intrarenal al SDC
- rinichi mărit (leziune renală mare, micro obstrucţie prin cheaguri)

90. Dia 6
HEMATOMUL SUBCAPSULAR
Ultrasonografic - zonă hipoecogenă de dimensiuni variabile, biconvexă, comprimă şi deformează parenchimul, localizată subcapsular
- după litotriţie - mic hematom subcapsular la nivelul polului inferior
Urografic - rinichi mare, bombat la nivelul hematomului
- cavităţi excretorii comprimate
CT - imagine hipodensă, semilunară, subcapsulară - evoluţie fazică

91. Dia7
RUPTURA RENALĂ
Leziuni - fisuri superficiale discrete fără semne imagistice
- fracturi ± interesare capsulară,
± interesare a cavităţilor excretorii
Ultrasonografic - discontinuitate liniară, anfractuoasă unică sau multiplă
- îndepărtarea polilor renali
- colecţie subcapsulară, perirenală, retroperitoneală, intraperitoneală
Renala simplă - mărire a diametrelor renale
- contur şters al muşchiului psoas şi al rinichiului
Urografic - nefrografic - se evidenţiază soluţie de continuitate unică sau multiplă (rinichi explodat) care fragmentează parenchimul renal
- extravazare de SDC în cazul unor leziuni ale cavităţilor →urinom (colecţie lichidiană subcapsulară intraperitoneală, retroperitoneală)
Angiografic - timp arterial - fragmentarea parenchimului
CT - fragmentarea parechimului
- colecţii hematice perirenale, retroperitoneale

92. Dia 8
LEZIUNI VASCULARE
Leziuni (rupturi) ale arterei renale principale
- colecţie mare hematică retroperitoneală
- rinichi de dimensiuni normale, fără semnal Doppler
Angiografic - extravazare SDC
- fals anevrism
- lipsa de vizualizare a vascularizaţiei intrarenale
- rinichi mut
Leziunile vasculare segmentare cu formarea de hematoame de diferite dimensiuni
În fazele tardive se pot forma:
- pseudoanevrisme
- fistule AV
- tromboze
- infarct renal

93. dia 9
TRAUMATISMELE VEZICII URINARE
- deschise
- închise
Ultrasonografic - soluţie de continuitate la nivelul peretelui vezicii urinare
- hematom,urinom perivezical - zonă transonică situată: - intraperitoneal, în fundurile de sac declive
- subperitoneal, mase lichidiene bine delimitate care comprimă vezica urinară
Cistografic - extravazat al SDC în spaţiul perivezical, intra sau sub peritoneal
- prezenţa de fracturi ale oaselor bazinului
CT - pune în evidenţă:
- sediul efracţiei
- prezenţa urinomului
- precizează situaţia intra sau subperitoneală
- existenţa altor leziuni
- prezenţa de cheaguri intravezicale
Renala simplă, Urografia

94. Dia 11

95. LITIAZA RENALĂ - frecvenţă crescută 300-400/100000 de locuitori
Subiect 56 Dia 1
LITIAZA RENALĂ
- frecvenţă crescută / de locuitori
Etiologie: dezechilibru coloido-osmotic şi electrolitic urinar
Calculoza renală primitivă idiopatică
Calculoza renală secundară (proc. inflamator obstructiv cu stază, dismetabolic, endocrin)
Calculoza renală - prerenală - calculoză primitivă
- renală - calculoză primitivă
- postrenală - calculoză secundară
Imagistul trebuie să: - recunoască calculoza renală
- să stabilească cauza
- să evalueze consecinţele litiazei asupra aparatului urinar
Examenul imagistic permite urmărirea - evoluţiei bolii
- rezultatele trat. efectuate
- apariţia unor complicaţii
Ultrasonografia: - explorare iniţială, neinvazivă
- evidenţiază calculii indiferent de compoziţia chimică, de la dimensiuni de 4mm

96. Dia 2
Imagine: - hiperreflectogenă arciformă cu umbră acustică (<4mm nu au umbră acustică)
- situaţi în partea declivă a căilor urinare
- mobilitate
- repercursiuni asupra cavităţii excretorii şi asupra parenchimului renal
Radiografia renală simplă: evidenţiază calculii radioopaci şi micşti
Calculii d.p.d.v. al comportamentului faţă de razele X determinat de compoziţia chimică a cristalelor pot fi:
- radioopaci - oxalat de calciu 63%
- fosfat de magneziu 21-22%
- fosfat de calciu 7-8%
- cistina 2-3%
- radiotransparenţi - acid uric, uraţi 5-6%
- xantină 2-3%
- micşti

97. Dia 3
Urografia: - evidenţiază calculii radioopaci, radiotransparenţi şi micşti.
- precizează:
Localizare: tubi uriniferi, calice, bazinet, ureter, vezică urinară
- unilateral
- bilateral
Forma calculilor - după compoziţia chimică
- calculi în formă de stea, bob de zmeură- oxalaţi
- calculi coraliformi - fosfaţi
- calculi conglomeraţi - cistina
- calculii rotunzi, netezi, lobulaţi - uraţi
- nefrocalcinoză - oxalaţi
- după localizare:- triunghiulară - calice, bazinet
- rotundă, ovalară- ureter, vezică urinară
- faţetată - în cavităţi mari

98. Dia 4
Mărime - variabilă dela câţiva mm. până la 5-6cm
Contur - neregulat - oxalat de calciu, fosfaţi
- neted - uraţi
Intensitate - crescută - calculi cu conţinut de fosfaţi şi oxalaţi de calciu
- scăzută - calculi amoniaco-magnezieni
- sticloasă - calculi de cistină
Calculi micşti - cu centrul transparent, periferia radioopacă
- stratificaţi - alternanţă de zone opace şi transparente, circulare

99. Dia 5
Calculoza radiotransparentă
- 5-10%
- se evidenţiază numai ultrasonografic şi urografic (imagini lacunare)
- formă rotundă, ovalară, contur neregulat
Repercursiuni asupra cavităţilor excretorii:
- imaginea prea frumoasă renală cu terminaţie în cupă inversă (Bergmann)
- întârzierea secreţiei şi excreţiei renale, dilatarea cavităţilor excretorii şi deformarea lor
- rinichiul mut urografic
Repercursiuni asupra parenchimului
- atrofia prin presiune (reducerea parenchimului între conturul extern şi linia Hodson)
• localizată
• totală
± factori inflamatori (pielonefrită obstructivă, pionefroză, pielonefrită xantogranulomatoasă
Existenţa unor complicaţii

100. Dia 6
DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL
Al calculilor radioopaci:- diabet zaharat
- abuz de fenacetină
- postiradiere
- calculi colecistici, vezică de porţelan
- calcificări renale, tbc, chist hidatic
- calcificări suprarenale
- calcificări hepatice
- calcificări vasculare
- chist dermoid
- calculi pancreatici
- calcificări în peretele toraco-lombar
- calcificări în micul bazin (fleboliţi, fibrom, simpexioane prostatice)
- resturi de substanţă de contrast în tractul digestiv
- resturi stercorale
- ganglioni calcificaţi
- calcificarea cartilajelor costale
- calcificarea ligamentelului ileolombar
- apofize transverse fracturate
- franjuri epiplooici calcificaţi

101. Dia 7 Al calculilor radiotransparenţi - edem al mucoasei
- cheaguri de sânge
- corpi străini
- tumori benigne, maligne de uroteliu
- bule de gaz
- puroi, fibrină
Al sindromului obstructiv
- calculozele din ectaziile tubulare → nefrocalcinoza medulară
- stenoze congenitale, post inflamatorii
- tumori primitive, secundare de uroteliu
- membrane endoluminale
- vase aberante compresive
- aderenţe
- tumori compresive de vecinătate
- iatrogene
- detritusuri

102. DIA82