1. DEZAGREGAREA ROCILOR ŞI ALUNECĂRILE DE TEREN

2. 1 PROIECT REALIZAT DE 2 3 4 VĂŞCUŢĂ DENIS CRISTIAN TODORESCU VLAD COJOCĂREL TEODOR CARACALEANU ANDREI

3. DEZAGREGAREA ROCILOR

4. AGENŢII EXTERNI Agenii externi sunt numii astfel întrucât acionează din exterior asupra reliefului tectonic. Principala sursă de energie este cea solară, radiaia, care încălzete inegal scoara i apa, influenând reaciile organismelor i dinamica lor. Agenii principali sunt: apele curgătoare permanente; ploaia; zăpada i gheaa; apa mării; vântul; vieuitoarele; omul. Există ageni pe care îi vedem cu ochiul liber i cărora le observăm cu uurină modalităile de acionare. Sunt însă i procese a căror evoluie nu se observă, ci se deduce din rezultatul manifestării lor în timp. Acestea sunt legate, pe de-o parte, de aciunea oscilaiilor de temperatură i umiditate în roci i, pe de altă parte, de manifestarea gravitaiei. De regulă, asemenea procese premerg eroziunea.

5. PROCESE GEOMORFOLOGICE 1 23 PROCESE DE METEORIZAŢIE PROCESE LEGATE DE PRECIPITAŢIE PROCESE GRAVITAŢIONALE

6. INTRODUCERE Aciunea acestor procese conduce la: sfărâmarea rocilor; Fig.1 Crăparea i sfărâmarea rocii crearea unor pături de materiale grosiere, coluroase, cu dimensiuni variabile, care acoperă rocile (pe seama lor s-au individualizat solurile i se dezvoltă vegetaia). Fig.2 Pături de roci neregulate Sunt determinate de variaiile de temperatură i de umiditate la contactul dintre roci i aer.

7. TIPURI A.Dezagregarea fizică reprezintă procesul de sfărâmare a rocii. Aceasta este determinată de: - variaia diurnă a temperaturii (ziua, valori de +40° C, iar noaptea, în jur de 0° C); se produc dilatări i contractări ce duc la ruperea coeziunii elementelor rocii; acest proces este frecvent în regiunile deertice; Fig.3 Fisuri în masa rocilor Fig.4 Crăparea rocilor în urma diferenelor de temperatură Fig.5 Fisurarea rocii

9. TIPURI B. Alterarea chimică prin modificarea alcătuirii chimice a rocilor, datorate unor reacţii chimice: oxidare, reducere, hidratare, dezhidratare, carbonatare etc. Rezultă un produs diferit de roca din care a provenit. Fig.6 Terase de travertin bogate în oxizi de fier

10. REZULTATE În urma acestor procese rezultă scoare de alterare: prezente pe suprafeele orizontale; au grosimi de la câiva decimetri la peste doi metri; sunt diferite în funcie de climat: în cele unde domină îngheul i dezgheul se dezvoltă scoare cu mult material grosier rezultat din dezagregări; la fel sunt scoarele dezvoltate în climatul deertic; Fig.7 Material rezultat în urma dezagregăriiFig.7 Material rezultat în urma dezagregării Fig.8 Dezagregare în climat deerticFig.8 Dezagregare în climat deertic

11. REZULTATE în zonele cu climat ecuatorial i subecuatorial, alterarea chimică produce transformări mari, scoara fiind, în final, o acumulare de oxizi de fier i de aluminiu (laterite i bauxite); în climatul subtropical, pe calcare, se dezvoltă terra rossa, bogată în oxizi de fier; în climatul temperat, proporia elementelor fine i grosiere variază în funcie de nuana climatică. Fig.9 Scoară de alterare în climat temperatFig.9 Scoară de alterare în climat temperat Fig.10 Forme ale alterarii chimice în climat caldFig.10 Forme ale alterarii chimice în climat cald

12. PROCESE GRAVITAŢIONALE Gravitaia este un agent intern, dar are rol hotărâtor în a asigura deplasarea materialelor ajunse în stare de dezechilibru din diferite cauze. Deplasarea se poate face: 1.lent (la nivel de particulă), situaie în care se constată, în timp, doar efectul; 2.brusc (viteză mare într-un interval de timp definit); 3.individual; 4.în masă (volume însemnate de rocă).

13. A. Prăbuirile deplasări brute de stânci, blocuri sau mase de rocă; se produc prin cădere liberă, rostogolire, surpare, năruire. Fig. 11 Versant abrupt cu materiale prăbuite la bazăFig. 11 Versant abrupt cu materiale prăbuite la bază C. Curgerile de noroi D. Solifluxiunea B. Alunecările de teren Fig. 12Fig. 12 Alunecare de teren, judetul Prahova Fig. Fig. 13 Curgere de noroi Fig. Fig. 14 Văluriri de pământ (marghile)Văluriri de pământ (marghile)

14. ALUNECĂRILE DE TEREN

15. DEFINIŢIE: Alunecările sunt procese de deplasare ale unor mase de pământ pe versanţi, ȋ n lungul unor planuri care le separă de partea stabilă a versantului, numite suprafeţe de alunecare. Cele mai favorabile roci pentru producerea alunecărilor de teren sunt marne, argile, luturi şi nisipuri.

16. CAUZE/CONDITII 1.condiii poteniale (prezena unui strat de argilă la baza unor straturi cu roci permeabile, pantă, precipitaii bogate) 2. condiii preliminare (crăpături provocate de uscăciune i de seisme în straturile de rocă, prin care apa poate ajunge rapid la argilă; 3. condiii de declanare (precipitaii bogate toreniale, subminarea bazei versanilor, cutremure, explozii, topirea bruscă a zăpezii etc.).

17. Fig.13 Prezena stratelor de argilă Fig.14 Crăpături provocate de secetă Fig.15 Pantă accentuată Fig.16 Versant susceptibil de alunecare

18. ELEMENTELE UNEI ALUNECĂRI 1.Râpa de desprindere, de formă circulară, lineară; înălimea poate varia de la sub 1 m la peste 50 m; apare ca un abrupt care se retrage prin desprinderi succesive; Fig. 17 Râpa de desprindere i corpul alunecării 2. Corpul alunecării (masa deplasată în mai multe trepte i valuri separate de microdepresiuni cu apă sau mlătinoase, care înaintează spre baza versantului pe un jgheab de alunecare). Fig.18 Corpul unei alunecăriFig.18 Corpul unei alunecări Procesul durează atât timp cât există apă în masa deplasată i cât sunt pante mari !

19. ELEMENTELE UNEI ALUNECĂRI

20. Măsuri de prevenire i combatere Sunt necesare măsuri de prevenire a procesului: meninerea pădurii pe pantele abrupte; aratul de-a latul pantei etc. Se folosesc măsuri de combatere când s-a declanat: eliminarea, prin anuri, a apei din masa alunecată plantarea cu arbori iubitori de umiditate, care îi dezvoltă rădăcini adânci atât pe râpă, cât i în masa alunecată etc.

23. MULŢUMIM PENTRU ATENŢIE!