1. HIDROSFERA
Caractere generale

2. Hidrosfera-invelisul de apa al Pamantului Apa estre raspandita
la suprafata P
atmosfera,
in sol
in porii si fisurile rocilor,
in costitutia organiselor vii
Apa pe Terra se afla in toate starile
lichida in
mari ,
oceane,
apa subterana,
lacuri,
rauri,
nori
Solida in
Gheata
zapada
gazoasa
in atmosfera (vapori)

3. Water source
Water volume, in cubic kilometers
Percent of fresh water
Percent of total water
Oceans, Seas, & Bays
1,338,000,000 --
96.5
Ice caps, Glaciers, & Permanent Snow
24,064,000
68.7
1.74
Groundwater
23,400,000
1.7
    Fresh
10,530,000
30.1
0.76
    Saline
12,870,000
0.94
Soil Moisture
16,500
0.05
0.001
Ground Ice & Permafrost
300,000
0.86
0.022
Lakes
176,400
0.013
91,000
0.26
0.007
85,400
0.006
Atmosphere
12,900
0.04
Swamp Water
11,470
0.03
0.0008
Rivers
2,120
0.0002
Biological Water
1,120
0.003
0.0001
Total
1,386,000,000 -
100

4. CIRCUITUL APEI IN NATURA
Circuitul inchis al apei pe Glob;
in urma evaporarii si condensarii succesive,apa trece prin dif. stari si ia forme variate (pp,apa oc,apa de supr, apa subterana)

6. Raspandirea apei pe Terra

7. In emisfera nordica oceanul ocupa 61% In emisfera sudica 81%.
In emisfera oceanica oceanul ocupa 91%.
S Pamantului:
km2.
Uscatul
km2 (29.2%)
Oceanul Planetar
km2 (70.8%).
Uscatul si apa sunt inegal repartizate pe suprafata P:
uscatul predomina
intre 45° N si 70° N
intre 70° S si Polul Sud
Pe restul suprafetei Terrei predomina apa

8. Distributia apei si a uscatului, dupa latitudine (%)

9. I. Emisfera continentala
II. Emisfera oceanica

10. Emisfera continentala
½ Terrei cu cea mai mare extindere a uscatului.
polul: Europa,Ins Dumet, estuarul Loire, langa Nantes, Franta la 47°13′N, 1°32′W
Cuprinde7/ 8 din uscatul Terrei incluzand Europa, Africa, N America, cea mai mare parte a Asiei si Americii de S
Desi cuprinde cea mai mare parte a uscatului globului, in emisfera continentala raportul apa uscat este tot in favoarea apei

11. Emisfera oceanica ½ Terrei cu cea mai mare intindere de apa
polul: un punct in Oc. Pacific, langa Noua Zeelanda, la 47°13′S, 178°28′E
cupride doar 1/8 din uscatul Terrei:Australia, New Zealand, Antarctica, o mica parte din Asia de SE, sudul Americii de S.
Cea mai mare parte a oc. Pacific si Indian se afla in emisfera oceanica
Emisfera oceanica

12. 5: Pacific, Atlantic, Indian, Arctic, Austral
1:Oceanul Planetar

13. Hidrosfera Unitati Stiinta
Oc Planetar
oceane si mari
oceanografie
Ghetari,zapezi
Calote gl, ghetari alpini, zapada
glaciologie
Apele subterane
Panza freatice, ape de adancime
hidrogeologie
Apele de suprafata
statatoare:lacuri, balti, mlastini; curgatoare: torenti, rauri, fluvii
hidrografia, hidrologia
Apa din atmosfera
Umiditatea atmosferei(vapori); norii(picaturi de apa, cristale de gheata); precipitatiile
meteorologia, climatologia
Apa din organismele vii
apa de constitutie din celule si tesuturi
biologia

14. ELEMENTE DE
OCEANOGRAFIE

15. OCEANELE SI MARILE
Cele 5 oc. se afla in legatura unul cu altul, formind un singur ocean, OC PLANETAR
Oc Planetar:
97, 1% din vol. hidrosferei
Desfasurata in mod uniform pe toata suprf. P apa din Oc Pl ar avea o grosime de 2700m

16. Oc Arctic
Oc Pacific
Oc Pacific
Oc Atlantic Oc
Indian
O c. A u s t r a l

17. Formarea si evolutia oceanelor este o consecinta a dinamicii placilor tectonice

18. Diviziunile Oc. Planetar
Forma tarmurilor, relieful submarin, curentii oceanici, mareele, circulatia atmosferica sunt criteriile dupa care Oceanul Planetar se divide in 5 oceane:
Pacific,
Atlantic,
Indian
Arctic
Austral(Sudic).
Diviziunile Oc. Planetar

19. 5: Pacific, Atlantic, Indian, Arctic, Austral
1:Oceanul Planetar

20. oceanul Suprafata (kmp) adancimea medie(m) maxima
PACIFIC
4028
Fosa
Mariane
ATLANTIC
3627
8 384 Fosa
Puerto Rico
INDIAN
3897
7437 Fosa
Java (Sunda)
AUSTRAL
20 327
7235-Fosa
Sandwich
ARCTIC
1131
5608 Molly Deep (M. Groenlandei)

22. Numele “PACIFIC” a fost dat de Magellan;
-50% din Oc Plnetar;
-30% din supr. P;
-inconjurat de “Cercul de Foc”

23. Clasificarea marilor dupa pozitia in raport cu uscatul

24. List of seas (by ocean) Atlantic Ocean Adriatic Sea Aegean Sea
Alboran Sea
Argentine Sea
Bay of Bothnia
Bay of Campech
Bay of Fundy
Baltic Sea
Black Sea
Bothnian Sea
Caribbean Sea
Celtic Sea
Central Baltic Sea
Chesapeake Bay
English Channel
Gulf of Bothnia
Gulf of Guinea
Gulf of Finland
Gulf of Mexico
Gulf of Sidra
Gulf of St. Lawrence
Gulf of Venezuela
Ionian Sea
Irish Sea
Marmara Sea
Mediterranean Sea
Mirtoon Sea
North Sea
Sea of Azov
Sea of Crete
Sea of the Hebrides
Sargasso Sea
Tampa Bay
Thracian Sea
Tyrrhenian Sea
Arctic Ocean
Amundsen Gulf
Baffin Bay
Barents Sea
Beaufort Sea
Bering Sea
Cambridge Bay
Chukchi Sea
Cold Bay
Davis Strait
Denmark Strait
East Siberian Sea
Greenland Sea
Hudson Bay
James Bay
Kara Sea
Kara Strait
Labrador Sea
Laptev Sea
Lincoln Sea
Norwegian Sea
White Sea
Indian Ocean
Arafura Sea
Andaman Sea
Arabian Sea
Bay of Bengal
Gulf of Aden
Gulf of Oman
Mozambique Channel
Persian Gulf
Red Sea
Timor Sea
Pacific Ocean
Banda Sea
Bismarck Sea
Bohai Sea
Bohol Sea   (Mindanao Sea)
Camotes Sea
Celebes Sea
Ceram Sea
Chilean Sea
Coral Sea
East China Sea
Flores Sea
Gulf of Alaska
Gulf of California   (Sea of Cortés)
Gulf of Carpentaria
Gulf of Thailand
Halmahera Sea
Java Sea
Molucca Sea
Philippine Sea
Savu Sea
Sea of Japan
Sea of Okhotsk
Seto Inland Sea
Solomon Sea
South China Sea
Sulu Sea
Tasman Sea
Yellow Sea
Southern Ocean
Amundsen Sea
Bass Strait
Bellingshausen Sea
Davis Sea
Great Australian Bight
Gulf Saint Vincent
Ross Sea
Scotia Sea
Spencer Gulf
Weddell Sea
Landlocked seas
Aral Sea
Caspian Sea
Dead Sea
Sea of Galilee
Salton Sea
Great Salt Lake
List of seas (by ocean)

25. Marile mediterane (intercontinentale)

26. Maarea Mediterana(M. Eurafricana; Mediterana Europeana) este u complex de mari intre Europa si Africa
Include
M. Neagra
M. Azov,
M. Egee
M Marmara.
M. Mediterana Americana:complexul de mari dintre Am. N si Am. S
Golful Mexic
M. Caraibilor
G. Baffin
Marile mediterane ale Oceanulul Atlantic

28. Marile mediterane ale Oc Indian
G. Persic
M. Rosie

30. Mediterana Asiatica /Australiana :complexul de mari interinsulare intre oc. Indian si Pacific
Cuprinsa intre Ins. Sunde si Ins Filipine:
M. Banda
M. Sulu
M. Sulawesi
M. Java
M. Celebes
etc

32. Mari marginase:
Mari deschise – se deosebesc de restul oceanului doar prin adancimea mai mica:
M Arabiei,
G. Bengal,
G. Guineea,
M Ross
Mari semiinchise –au o comunicare mai ingusta cu oceanul de care le separa insule sau peninsule:
M.Nordului,
G. Baffin,
M. Alba
Mari interinsulare – cu deschidere spre ocean prin spatiile dintre insule:
M. Java,
M Arafura,
M Molucelor
aflate la marginea oceanelor , cu care comunica larg;frecvent au forma de golfuri deschise.

33. Marginal seas of the Pacific Ocean:
The Bering Sea (separated by the Aleutian Islands)
The Sea of Japan (by the Japanese Archipelago)
The Sea of Okhotsk (by the Kurile Islands)
The South China Sea (by the Philippines)
The East China Sea (by the Ryukyu Islands)
The Yellow Sea (by the Korean Peninsula)
The Philippine Sea (by the Ogasawara Islands, the Mariana Islands, and Palau)
The Coral Sea (by the Solomon Islands and Vanuatu)
The Tasman Sea (by New Zealand

34. Marginal seas of the Atlantic Ocean:
The North Sea (separated by Great Britain)
The Irish Sea (by Ireland)
The Norwegian Sea (by Iceland, the Faroe Islands and Shetland)
The Scotia Sea (by the Falkland Islands, South Georgia, and the South Sandwich Islands)

35. Marginal seas of the Indian Ocean:
The Andaman Sea (separated by the Andaman and Nicobar Islands)
The Java Sea (separated by the Greater Sunda Islands)

36. Marginal seas of the Arctic Ocean:
The Laptev Sea (separated by the Severnaya Zemlya and the New Siberian Islands)
The Chukchi Sea (separated by Wrangel Island)

37. Proprietatile apelor oceanice
Salinitatea
Temperatura
Densitatea
Culoarea

38. 1. SALINITATEA Salinitatea apei Apa dulce Apa salmastra Apa sarata
Apa f. sarata
< 0.05 %  %
3 - 5 %
> 5 %
< 500 ppm
ppm
ppm
> ppm

39. Salinitatea medie=35‰ (35 g saruri/ 1l apa oceanica)
Salinitatea: concentratia de saruri dizolvate in apa oceanului (g/l; ‰)
Salinitatea medie=35‰ (35 g saruri/ 1l apa oceanica)
Variaza in functie de
clima
volumul de apa dulce adus de rauri
temperatura
curenti oceanici
ghetari (apa dulce)
Densitatea apei
adancime

40. Compozitia apei de mare
Element %
Oxigen
85.84
Sulf
0.091
Hidrogen
10.82
Calciu
0.04
Clor
1.94
Potassiu
Sodiu
1.08
Brom
0.0067
Magnesiu
0.1292
Carbon
0.0028

42. Variatia salinitatii la suprafata oceanului
Salinitate mica
Climatul ecuatorial cu pp bogate: 34‰
Climatul polar cu
evaporare redusa;
aport de apa dulce din topirea calotelor si icebergurilor
Salinitate medie:
Climatul temperat:35 ‰
Salinitate mare
Climatele aride cu evapotranspiratie mare si pp reduse: 39-42‰
Valoarea maxima a salinitatii Oc. Planetar sew inregistreaza in M. Rosie G. Persic

43. Salinitatea la suprafata Oc. Planetar. Valori medii anuale

44. Variatia salinitatii cu adancimea
Salinitatea creste odata cu adancimea
explicatie
apa mai sarata are densitate mai mare si se lasa la fund
apa mai putin sarata are densitate mai mica si ramane la cuprafata
In marile inchise continentale diferentele sunt mari
ex M Neagra
la supr: 17-18‰
la 200m: ‰
la 2000m: 24 ‰

46. 2 TEMPERATURA Este consecinta
procesului de incalzire determinat de radiatia solara directe
depinde de unghiul de incidenta al rad. sol cu supr. oceanului
este influentata de
vanturi
curenti oceanici
calzi
reci
Variatia temperaturii
cu latitudinea
cu adancimea