1. TRANSFUZIA SANGUINĂ Curs de perfecţionare pentru cadrele medii din unităţile de transfuzie din spitale MODULUL 1

2. DATE GENERALE Transfuzia sanguină constituie cea mai frecventă (şi cea mai veche) formă de transplant. Un ţesut – sângele – este prelevat de la un donator compatibil şi introdus prin metode specifice unui primitor. Dacă vom privi transfuzia sanguină astfel, vom avea în permanenţă o perspectivă corectă şi vom putea intui necesitatea etapelor sale.

3. Istoric Prima transfuzie sanguină documentată istoric – deşi negată vehement de către Biserica Catolică – a fost cea relatată de cronicarul Stefano Infessura. După acesta, Papa Inocentiu al VIII- lea a intrat în comă, iar la recomandarea medicului curant a fost infuzat în venele Pontifului muribund sângele a trei băieţi de zece ani, cărora li se promisese câte un ducat. Toţi donatorii au decedat. Istoricii notează acest eveniment ca fiind prima raportare istorică a unei transfuzii sanguine.

4. După descoperire în secolul al XVII-lea de către Harvey a circulaţiei sanguine, au avut loc experimente transfuzionale pe animale. Prima transfuzie documentată asupra unui om a fost efectuată în anul 1667 de către Dr. Jean- Baptiste Denys, care a introdus în venele unui băiat de 15 ani (care a decedat ulterior) sângele unei oi. Medicul a fost acuzat de omor. Numai în prima decadă a secolului al XIX-lea s-a descoperit cauza reală a decesului – existenţa grupelor sanguine. În aul 1818, Dr. James Blundell, obstetrician englez a efectuat prima transfuzie sanguină reuşită asupra unei femei suferinde de hemoragie postpartum. Sângele a fost prelevat de la soţul pacientei.

5. În anul 1840, la St. George's School, în Londra, Dr. Samuel Armstrong Lane, ajutat de Dr. Blundell, a efectuat prima transfuzie de sânge total, încununată de succes, pentru a trata un caz de Hemofilie. Toate acest transfuzii au fost efectuate direct de la donator la primitor, înainte ca sângele să se coaguleze. În anul 1910, s-a descoperit că prin adăugarea unui anticoagulant şi prin refrigerare, sângele poate fi păstrat câteva zile, fapt care a deschis perspectiva băncilor de sânge. Prima transfuzie non-directă a fost efectuată de către medicul belgian Dr. Albert Hustin care a utilizat Citratul de Sodiu drept anticoagulant. Prima transfuzie utilizând sânge conservat prin refrigerare a fost efectuată în anul 1916 de către Corpul Medical al armatei britanice.

6. Primul Institut de Tranfuzie Sanguină a fost cel deschis la Moscova, în anul 1925, de către Dr. Alexander Bogdanov. Separarea sângelui în plasmă şi concentrat eritrocitar a fost efectuată în timpul războiului din Coreea de către Dr. Charles Drew, devenit erou al popularului serial M*A*S*H. Seringă folosită pentru transfuzie directă în cel de-al doilea război mondial

7. În România, primele încercări de transfuzie directă au fost efectuate în anul 1923 cu seringa aspiro- respingătoare “Marin Popescu”. În anul 1925 a fost organizat de către Dr. Virgil I. Ionescu la Spitalul Filantropia, primul serviciu de Transfuzie Sanguină,utilizând proba de compatibilitate directă (Jeanbreau). În anul 1941 a fost organizat în cadrul Eforiei Spitalelor primul centru de “Colectare şi Transfuzie de Sânge”, iar un an mai târziu, Prof. Dr. Grigore Benetato deschide un centru de “Conservare şi Transfuzie de Sânge” pe lângă catedra de Fiziologie din Cluj, în timpul refugiului la Sibiu. Un centru similar este deschis de către Prof. Dr. I. Nicolau la Iaşi, iar altul este organizat pentru armată de către Prof. Dr. N. Nestorescu. În anul 1947 au loc primele încercări de preparare a Plasmei terapeutice şi a serurilor anti-Rh. În 1949, se înfiinţează Reţeaua naţională de Transfuzie.