1. Cursul VII “Riscurile finanţării internaţionale”
Academia de Studii Economice din Bucureşti
Facultatea de Relaţii Economice Internaţionale
Cursul VII
“Riscurile finanţării internaţionale”
Conf. Cristian PĂUN
URL:

2. Incertitudine, certitudine şi risc în finanţarea internaţională
Decidenţii au toate informaţiile cu privire la producerea unor evenimente viitoare care ar putea afecta decizia lor
Certit.
Risc
Decidenţi nu au nici o informaţie cu privire la producerea unor evenimente viitoare care ar putea afecta decizia lor.
Incertitudine

3. Riscuri identificate / Riscuri asumate
Riscuri asumate voluntar
Riscuri identificate
Riscuri neasumate voluntar
Riscuri neasumate involuntar
Riscuri neidentificate

4. Riscul în finanţarea internaţională
Riscuri de mediu
(macro - risks) RM
Riscuri de proiect (micro-risks) RP RF
Informaţii imperfecte
Riscuri de companie (micro-risks)
Lipsa de control asupra unor evenimente viitoare
Surse de risc în finanţarea internaţională
Timp limitat pentru luarea unor decizii

5. I. Riscul de ţară
Este un concept nou introdus pentru prima dată de M. Friedman în 1975 când Citibank a împrumutat un guvern dintr-o altă ţară ce a refuzat ulterior să ramburseze datoria contractată;
A fost iniţial corelat cu capacitatea şi voinţa unui guvern de a-şi rambursa datoria externă;
Acest concept este utilizat astăzi în mai multe domenii:
Finanţarea internaţională (datoria publică şi privată)
Investiţiile străine directe;
Investiţiile de portofoliu (evaluarea acţiunilor şi obligaţiunilor)
Ajustarea la risc a proiectelor / afacerilor.
În prezent se face o distincţie între riscul de ţară asociat ISD şi cel asociat creditelor externe.

6. Riscul de ţară – Risc investiţional sau risc de creditare ?
Credit internaţional
Investiţii străine
Indicatorii
Diferă
Metodologia
Similară
Orizontul de timp
1 - 3 ani
1-5 ani
Utilitatea
Costul capitalului
Rentabilitatea aşteptată
Management
Înainte
Înainte / După
Cursul 5: Riscurile finanţării internaţionale

7. Rolul analizei de risc de ţară
-     Localizarea precisă a creditului sau a afacerii (harta de risc);
-     Luarea deciziei de a te implica sau nu pe pieţele internaţionale (“go / no go decision”);
-     Pentru a stabili gradul de implicare pe o piaţă externă;
-     Dezvoltarea unor strategii pe o piaţă externă (ex. strategiile concurenţiale);
-     Adaptarea ulterioară a creditului sau investiţiei la modificările de mediu.

8. Factorii de risc de ţară (indicatorii)
Riscul de ţară din perspectiva creditorului
Current account balance, external debt, BP deficit, economic structure, economic development, the level of export concentration, the import dependency, the convertibility of national currency, GDP, international reserves, inflation, internal capital accumulation, political stability, corruption, credibility and independence of Central Bank, government orientation etc.
Riscul de ţară din perspectiva investitorului
Educational level of labor force, wages, internal market dimension, internal competition, infrastructure, country accessibility, market accessibility, interest rate, investment facilities, property and transfer regulations, taxation.

9. Formele de materializare a riscului de ţară
Credit internaţional
Afaceri internaţionale
Întârzierea rambursărilor;
Probleme cu plata serviciului DE;
Repudierea datoriei externe
Renegocierea datoriei externe
Reeşalonarea datoriei externe;
Moratoriul DE;
Probleme temporare cu rambursarea datoriei externe datorate unor dezechilibre în BPE, dezechilibre pe piaţa internă;
Confiscarea
Naţionalizarea
Exproprierea;
Indigenizarea;
Limitarea sau restricţionarea repatrierii capitalului străin
Limitarea sau restricţionarea transferului de dividende;
Distrugerea parţială sau totală a obiectivului de investiţii;
Pierderi de profit.

10. Managementul riscului de ţară din perspectiva investitorilor străini
B Înainte de realizarea investiţiei:
·     - obţinerea de informaţii suplimentare
·    -  evitarea ţărilor cu risc ridicat
· -     poliţele de asigurare a riscului de ţară (ex COFACE)
·-      negocierea cadrului de derulare a afacerii
·  -    adaptarea proiectului la nivelul de risc
·    -  diversificarea geografică a portofoliului de investiţii
A După realizarea investiţiei:
·  -    monitorizarea permanentă a nivelului de risc de ţară;
·   -   adaptarea ulterioară a proiectului la nivelul de risc;
· -     promovarea de bune relaţii cu parteneri / statul gazdă;
·     - dezinvestirea, maximizarea profitului.

11. Managementul riscului de ţară din perspectiva creditorilor
Înainte de acordarea creditului:
Dobândă variabilă în loc de dobândă fixă;
Ajustarea dobânzii la nivelul de risc de ţară al debitorului;
Impunerea de restricţii la utilizarea fondurilor;
Acordarea de consultanţă financiară debitorului;
Ajustarea scadenţei creditului la nivelul de risc;
Impunerea unor condiţii de acordarea a creditului;
Asigurarea creditului (ex: export credit insurance);
Participarea directă la proiectele finaţate (ex: E.B.R.D. or I.M.F. credits);
Solicitarea unor măsuri de ajustare care trebuie aplicate de către cel care se împrumută (ex: structural credits)
Colaterale şi alte garanţii.
După acordarea creditului:
debt - by - debt swap;
debt - by - equity swap;
reeşalonarea;
renegocierea.

12. Profilul ţărilor din Europa Centrală şi de Est
Cursul 5: Riscurile finanţării internaţionale

13. Metodologia de analiză a riscului de ţară
Selectarea grupului de ţări;
Selectarea setului de indicatori (calitativi şi cantitativi)
Gruparea indicatorilor;
Ponderarea indicatorilor
Selectarea surselor de informaţii
Colectarea datelor
Stabilirea listelor de control
Acordarea punctelor sau notelor
Calcularea indicatorului de risc de ţară
Harta de risc
Utilizarea indicatorului de risc de ţară în decizie.

14. Diferite modele de risc de ţară
Micro modele
Macro – modele
Număr mare de ţări
Număr mic de ţări
Modele Delphi (BERI; PRS)
Modele econometrice
Modele financiare (Euromoney)
Modele bancare
Modele “In House”
(DOW CHEMICAL)

15. Modelul de risc de ţară al “Institutional Investor”
Produsul: ratinguri pentru riscul de credit; Informaţii: indicatori calitativi; Sursa de informaţii: informaţii furnizate de băncile internaţionale; Indicatorii: mediul economic (10p), external debt service (10p), international reserves / current account balance (10p), fiscal policy (10p), political environment, capital market accessibility (10p), commercial balance (10p), international portfolio investment (10p), FDI’s (10p); Semnificaţia: credit rating măsurat pe o scală de la 0 la 90. Metodologia: un indicator scalar calculat prin însumarea punctelor obţinute de fiecare ţară pentru indicatorii menţionaţi mai sus.

16. Modelul de risc de ţară al lui “Standard & Poor’s”
Products: sovereign risk, international bond rating (public or private Information: qualitative and quantitative information; Source of information: published source, internal source; Indicators (sovereign risk): - political environment (stability, government changing, political system flexibility, political support, political parties orientation) - social environment (life standard, income distribution, labor conditions, relations with neighbor countries, social conflicts) - economic environment (international investment position, GDP, exports, economic structure, natural resources, currency regimes, taxation level; Significance: ordinal indicator by risk classes (using letters such as BB-) Methodology: weighted indicator.

17. Modelul de risc de ţară al lui - “Political Risk Services - PRS”
Products: country risk
Information: qualitative and quantitative information;
Indicators: economic evolution (6%), political parties (5%), external conflicts (5%), corruption (3%), invimplicarea of the religion in politic (3%), involvement of the army in politic (3%), racial or nationalist tensions (3%), terrorism (3%), civil wars (3%), historical evolution of the external debt (5%), transfer control (5%), expropriations (5%), inflation (5%), country’s financial leverage (5%), international liquidity (5%), current account (8%), FX market (5%).
Significance: scale indicator expressed by a number
Methodology: weighted average indicator using different weights for indicators groups: political (50%), financial (25%) and economical indicators (25%).

18. Modelul de risc de ţară al lui “The Economist”
Products: country risk Information: qualitative and qualitative indicators; Source of information: experts (political indicators), internal sources published sources (economic indicators); Indicators: GDP growth, inflation, external debt, exports, neighbor countries, government, army’s involvement in politics, corruption, ethnical conflicts, internal conflicts. Significance: scale indicator Methodology: weighted indicator using different points: economic (33 p), social (17 p) and politic (50 p).

19. II. Riscul valutar în finanţarea internaţională
Riscul valutar = Pierdere potenţială cauzată de evoluţia nefavorabilă a cursului de schimb
Formele de bază ale riscului valutar:
Riscul valutar tranzacţional: pierdere potenţială survenită în cazul unei tranzacţii simple denominată într-o altă monedă (de exemplu export, import sau credit extern);
Riscul valutar de translaţie: pierdere potenţială cauzată de modificarea cursului de schimb ce apare la translatarea bilanţurilor filialelor în bilanţul companiei mamă.
Riscul valutar economic: pierdere potenţială de flux de numerar net cauzată de evoluţia cursului de schimb.

20. Riscul valutar de tranzacţie
Foarte uşor de estimat;
Gradul de expunere se poate măsura prin raportarea randamentului curent în condiţiile unui curs fix la randamentul curent în condiţiile unui curs estimat:
Exemplu: Se dă un credit în valoare de USD, pe 4 ani, perioadă de graţie 2 ani, rambursare în anuităţi constante, dobândă de 10% p.a., curs iniţial de 2.9 RON / USD, depreciere estimată de 2% p.a.

21. Riscul valutar de translaţie
Mult mai dificil de estimat decât riscul de tranzacţie
Este un risc specific companiilor multinaţionale cu filiale Specific for MNC’s with many subsidiaries that requires periodically a consolidation for the balance sheets of this subsidiaries into mother company one;
Translatarea activelor şi pasivelor se face folosind una din metodele de mai jos:
Metoda ratei curente;
Metoda “current / non – current”;
Metoda monetară;
Metoda temporală (pentru stocuri se foloseşte cursul de schimb estimat).

22. Riscul de translaţie
Example:
Rata istorică: 1 USD= 2 Euro= 3 Pounds= 4 Yen
Rata curentă: 1 USD= 3 Euro= 6 Pounds= 8 Yen

23. Riscul economic Cea mai complexă formă a riscului valutar
Analiza sa are la bază fluxul de numerar viitor generat de o afacere
Gradul de expunere la acest risc se măsoară prin variabilitatea fluxurilor de numerar generată de variabilitatea cursului de schimb;

24. Riscul economic

25. III. Riscul de dobândă
Riscul de dobândă = pierdere potenţială generată de evoluţia nefavorabilă a ratelor de dobândă.
Este un risc ce îl poate afecta atât pe debitor cât şi pe creditor;
Poate afecta atât creditele cu dobândă fixă dar mai ales pe cele cu dobândă variabilă;
Analiza acestui risc se bazează pe următorii indicatori:
Maturitatea;
Sensibilitatea;
Durata.

26. Riscul de dobândă - exemplu

27. IV. Riscul de neplată
Riscul de neplată = pierdere potenţială cauzată de incapacitatea de plată a debitorului;
Este un risc cu precădere al creditorului
Analiza acestui risc se bazează pe raţiile financiare:
Raţiile de lichiditate
Raţiile privind profitabilitatea activităţii firmei
Raţiile privind structura financiară a companiei
Raţiile privind rentabilitatea companiei
Raţiile privind capitalul propriu (acţionariatul)

28. Bilanţul unei companii
DENUMIREA INDICATORULUI
A ACTIVE IMOBILIZATE
I. IMOBILIZARI NECORPORALE 1
II. IMOBILIZARI CORPORALE 2
III. IMOBILIZARI FINANCIARE 3
ACTIVE IMOBILIZATE - TOTAL (rd. 1 la 3) 4
B. ACTIVE CIRCULANTE
I. STOCURI 5
II. CREANTE 6
III. INVESTITII FINANCIARE PE TERMEN SCURT 7
IV. CASA SI CONTURI LA BANCI 8
ACTIVE CIRCULANTE - TOTAL (rd. 5 la 8) 9
C. CHELTUIELI IN AVANS 10
D. DATORII CE TREBUIE PLATITE INTR-O PERIOADA DE PANA LA UN AN 11
E. ACTIVE CIRCULANTE NETE, RESPENCTIV DATORII CURENTE NETE (rd ) 12
F. TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE (rd ) 13

29. Bilanţul unei companii - continuare
G. DATORII CE TREBUIE PLATITE INTR-O PERIOADA MAI MARE DE UN AN 14
144279
237693
H. PROVIZIOANE PENTRU RISCURI SI CHELTUIELI 15
171085
260270
I. VENITURI IN AVANS (rd ) 16
- suventii pentru investitii 17
- venituri inregistrate in avans 18
J. CAPITAL SI REZERVE
I.CAPITAL 19
2000
- capital subscris nevarsat 20
- capital subscris varsat 21
- patrimoniul regiei 22
II. PRIME DE CAPITAL 23
III. REZERVE DIN REEVALUARE - sold C 24
- sold D 25
IV. REZERVE 26
400
V. REZULTATUL REPORTAT - sold C 27
549582 28
VI. REZULTATUL EXERCITIULUI FINANCIAR - Sold C 29
549983
461412
- Sold D 30
Repartizarea profitului 31
CAPITALURI PROPRII - TOTAL (rd ) 32
551983
Patrimoniul public 33
CAPITALURI - TOTAL (rd ) 34

30. Contul de profit şi pierdere al unei companii
Denumirea indicatorului
1. Cifra de afaceri netă
Producţie vândută
Venituri din vânzare mărfuri
Venituri din subvenţii de exploatare aferente CA net
2. Variaţie de stoc
Sold C
Sold D
3. Producţia imobilizată
4. Alte venituri din exploatare
VENITURI DIN EXPLOATARE
5.a. Cheltuielile cu materile prime şi materiale consumabile
5.b. Alte cheltuieli materiale
5.c. Alte cheltuieli din afară cu energia şi apa
5.d. Cheltuieli privind mărfurile
6. Cheltuielile cu personalul
a) Salarii
b) Cheltuielile cu asigurările şi protecţia socială
7.a. Amortizări şi provizioane pentru deprecierea imobilizărilor corporale şi necorporale
a.1. Cheltuieli
a.2. Venituri
7.b. Ajustarea valorii activelor circulante
b.1. Cheltuieli
b.2. Venituri
Cursul 5: Riscurile finanţării internaţionale

31. Contul de profit şi pierdere al unei companii – cont.
8. Alte cheltuieli de exploatare
8.1. Cheltuieli privind prestaţiile externe
8.2. Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte similare
8.3. Cheltuieli cu despăgubiri, donaţii şi activele cedate
8.4. Cheltuieli privind dobânzile de refinanţare înregistrate de entităţile de leasing
9. Ajustări privind provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli
Cheltuieli
Venituri
CHELTUIELI DE EXPLOATARE
REZULTATUL DIN EXPLOATARE
PROFIT
PIERDERE

32. Contul de profit şi pierdere al unei companii – cont.
10. Venituri din interese de participare
- din care în cadrul grupului
11. Venituri din alte investiţii financiare şi creanţe care fac parte din activele imobilizate
12. Venituri din dobânzi
13. Alte venituri financiare
VENITURI FINANCIARE
14. Ajustarea valorii imobilizărilor financiare şi a investiţiilor financiare deţinute ca active circulante
Cheltuieli
Venituri
15. Cheltuieli privind dobânzile
16. Alte cheltuieli financiare
CHELTUIELI FINANCIARE
REZULTATUL FINANCIAR
PROFIT
PIERDERE
Cursul 5: Riscurile finanţării internaţionale

33. Contul de profit şi pierdere al unei companii – cont.
REZULTATUL CURENT
PROFIT
729804
540101
PIERDERE
VENITURI EXTRAORDINARE
CHELTUIELI EXTRAORDINARE
REZULTATUL EXTRAORDINAR
VENITURI TOTALE
CHELTUIELI TOTALE
REZULTATUL BRUT
IMPOZITUL PE PROFIT
179821
78689
Alte cheltuieli cu impozite care nu apar în elementele de mai sus
REZULTATUL NET al exerciţiului financiar
549983
461412

34. Analiza financiară a unei companii pe baza CPP şi Bilanţ
Echilibrul financiar al companiei
Soldurile intermediare de gestiune
Raţiile financiare

35. I. Echilibrul financiar al companiei
Denumire indicator
Formula
Interpretare
Situatia neta
Situatia neta = Active totale – Datorii totale
Este egal cu averea actionarilor
Crestere arata ca activele au avut o dinamica mai mare decat datoriile totale.
Fondul de rulment
FR = Capital propriu + DTL – Active fixe
In managementul modern se tinde spre un FR cat mai aprope de 0
Variatia trebuie redusa.
Negativ ar putea reflecta probleme in functie modul de finantare al acestui deficit (ex: finantare stocuri prin credite bancare)
FR>0
Nevoia de fond de rulment net
NFR = Creante + Stocuri + Chelt. in avans – DTS – Venituri in avans
In managementul modern se tinde spre NFR cat mai aproape de 0
Pentru NFR mai mare ca 0 inseamna ca stocurile si creantele s-au finantat prin capitalul propriu sau datorii pe termen lung
NFR>0
NFR<FR
Trezoreria neta
TN = Conturi la banca + Investitii pe TS
Cresterea trezoreriei prea mult fara motiv nu e ok

36. II. Soldurile intermediare de gestiune
Cifra de afaceri
Cresterea e ok
Urmeaza o analiza pe structura
Valoarea adaugata (toate)
O crestere e ok
Producţia exercitiului
Excedentul brut din exploatare
EBE = Valoarea adaugata + Alte venituri din exploatare - Chelt. Pers – Alte chelt de exploatare
Profitul din exploatare
PExploatare = EBE – Amortizari si provizioane pentru deprecierea imobil – Ajustari privind provizioanele pentru riscuri si cheltuieli
Profitul curent
PCurent = Venituri din exploatare – Cheltuieli din exploatare + Venituri financiare – Cheltuieli financiare

37. II. Soldurile intermediare de gestiune – cont.
Profitul net
PNet = Venituri totale – Cheltuieli totale – Impozit pe profit – Alte cheltuieli cu impozitele
O crestere e ok
EBIT
Rezultatul net + Cheltuieli cu dobanzile + Impozitul pe profit
E bine cat mai mare.
Evolutia EBIT trebuie comentata si prin prisma evolutiei amortizarii
Daca EBIT a scazut mult nu e rau daca e scazuta din cauza amortizarii
EBITDA
EBIT + Amortizari si provizioane pentru deprecierea activelor fixe
E bine cat mai mare
Exprima potentialul afacerii

38. III. Ratele financiare 1. Rate de lichiditate Rata curenta
RC = (A circulante + Ch. In avans) / (DTS + Venituri in avans)
Interpretarea se face in functie de dinamica componentelor activelor circulante
Daca lichiditatea curenta e mare din cauza stocurilor e nasol
Rata rapida
RR = (Active circulante + Ch. In avans – Stocuri)/(DTS + Venituri in avans)
Crestere e ok insa atentie la cash din banca
FRN raportat la CA
De recomandat o scadere, catre 0 e ideal
2. Rate de profitabilitate
Marja bruta de profit
Valoarea adaugata totala / Cifra de afaceri neta
E bine sa crească
Marja bruta de profit / Productia vanduta
Valoare adaugata productie / Productie vanduta
E bine sa creasca
Marja bruta de profit / Marfuri vandute
Valoarea adaugata productie / Marfa vanduta
E bine sa creasca.
O valoare prea mare poate sa inhibe productia
Marja de profit operational
EBIT / Cifra de afaceri neta
Marja de profit net
Profit net / Cifra de afaceri neta

39. III. Ratele financiare - cont
3. Rate privind eficienta
Rotatia stocurilor
Costuri bunuri vandute / Stocuri
Cat mai mare
Rotatia activelor totale
Cifra de afaceri neta / Active totale
Rotatia activelor fixe
Cifra de afaceri neta / Active imobilizate
Tendinta pozitiva
De comparat cu concurenta
4. Rate privind indatorarea
Indatorare totala
(DTS + DTL)/Capitaluri proprii
Efectul de levier trebuie stabilit de actionari.
Raportat la sector
Indatorare la termen
DTL / Capital propriu
Mai mare decat indatorarea totala ca dinamica
Reflecta echilibru pe termen lung al firmei
Rata de indatorare
(DTS + DTL) / Active totale
Efect de levier la total pasive si trebuie stabilit de actionari
Rata de indatorare pe termen lung
DTL / Active totale
In functie de sector
Solvabilitatea
Active totale / (DTS + DTL) este inversul ratei de indatorare
Efect de levier interpretabil, de comparat cu sectorul
Rata de acoperire a dobanzilor
EBIT / Cheltuieli privind dobanzile
E bine sa fie cat mai mare (atentie insa la interpretare)
Rata de acoperire a cheltuielilor financiare fixe
(EBIT + Leasing )/ (Dobanzi + Leasing)
E bine sa fie cat mai mare

40. III. Ratele financiare - cont
5. Rentabilitate
Rentabilitatea economica
EBIT / (Active imobilizate + Active circulante + Cheltuieli in avans) = EBIT / Active totale
E bine sa fie cat mai mare
ROA
Profit net / Total active
Cat mai mare
ROE
Profit net / Capitaluri proprii
Rentabilitatea CA
Profit net / CA
Rentabilitatea generala
Profit net / Cheltuieli totale

41. INDICATOR FORMULA POOR ACCEPTABLE INTERMEDIATE GOOD VERY GOOD
Current liquidity
Current assets
Cl< 0,7 1p
0,7≤Cl<1 4p
1≤Cl<1,3 7p
1,3≤Cl<1,6 9p
1,6<Cl
10p
Current liabilities
Debts service ratio
Gross profit + depreciation
0,00 – 0,49
0,50 – 0,99
1,00 – 1,49
1,50 – 1,99
2,00 – …
Instalment + due interest
Solvency
Own capital*100
S<9
9≤S<14
14≤S<20
20≤S<26
26<S
Total liabilities
Profitability
Net profit*100
Negative value 0p
Up to 5% 5p
Over 5%
Turnover
Speed of turnover
Stocks*n
DISTRIBUTION COMMERCE AND SERVICES
Over 181 days 2p
151 – 180 days 6p
121 – 150 days
91 – 120 days
13p
Up to 90 days
15p
INDUSTRY AND AGRICULTURE
Over 281 days
241 – 280 days
181 – 240 days
121 – 180 days
Up to 120 days
Clients period collection
Receivables*n
Profitability ratio
Operating profit*100
1 – 4,9% 3p
Between 5 – 9,9%
More or equal with 10%
Trend of turnover
Turnover 1-Turnover 0
Decreasing
Decreasing in comparison with last 6 months 3
Constant 7
Increasing 10
Turnover 0