Presentation is loading. Please wait.

Presentation is loading. Please wait.

Aspecte endoscopice in micozele bronhopulmonare

Similar presentations


Presentation on theme: "Aspecte endoscopice in micozele bronhopulmonare"— Presentation transcript:

1 Aspecte endoscopice in micozele bronhopulmonare
Traian Mihaescu

2 Stiaţi că.... În 2002 în Statele Unite ale Americii existau circa de procese pe rol legate de soluţionarea problemelor de sănătate şi de disconfortul creat de prezenţa şi amplificarea fungică din spaţiile de muncă şi locuit (1). În acelaşi an firmele de asigurări au plătit despăgubiri în valoare de peste 2 miliarde de dolari ca urmare a revendicărilor contractuale legate de poluarea fungică din spaţiile de muncă şi locuit şi ca urmare a problemelor de sănătate sau disconfort reclamate de ocupanţii spaţiilor respective (1, 2). Cercetătorii ruşi de la Institutul pentru problemele Medico-Biologice şi cei de la Institutul Central de Cercetare Ştiinţifică (CSRI) au descoperit recent că aliajele de aluminiu din construcţia cabinelor presurizate ale avioanelor şi navetelor spaţiale cu pilotaj uman prezintă un grad mai mare de deteriorare, datorat dezvoltării fungice în substraturi, decât a celor dotate cu pilot automat (3). Aliajele de aluminiu sunt materialele cele mai rezistente la coroziune, biocoroziune şi degradare electrochimică chiar în condiţiile unui microclimat foarte ostil. Cu toate acestea, o serie de experimente desfăşurate pe Staţia Spaţială Internaţională (ISS) au relevat faptul că o serie de fungi precum; Penicillium expansum, Aspergillus versicolor, Cladosporium cladosporioides se pot dezvolta nestingheriţi, atât la suprafaţa cât şi în profunzimea acestor aliaje provocând apariţia unor microcaverne/fisuri datorate acţiunii acizilor organici rezultaţi din metabolismul fungic. Totodată a fost pusă în evidenţă şi rezistenţa remarcabilă la diverse soluţii de decontaminare precum şi capacitatea sporită de adaptare a fungilor la condiţiile agravitaţionale de zbor, existente în navetele spaţiale (umiditatea relativă mare şi radiaţiile ultrasonice). Mai mult, s-a constatat ulterior că radiaţiile ultrasonice de joasă intensitate, chiar în cazul unui zbor de lungă durată (de circa 18 luni), favorizează activitatea metabolică a fungilor, fiind astfel accelerat procesul de degradare al metalelor (3). Centrului National U. S. de statistică a sănătaţii a efectuat o serie de cercetări şi analize ce au demonstrat că infecţiile fungice se situează pe locul 7 privind mortalitatea în SUA şi că numărul acestora s-a triplat între anii Candidozele şi aspergilozele au deţinut o pondere însemnată în cadrul infecţiilor fungice ce au stat la baza celor mai multe decese. Într-un alt studiu efectuat de aceeaşi instituţie privind situaţia internărilor a fost evideţiat faptul că în 1994, de persoane au fost internate cu diagnosticul de infecţie fungică, înregistrându-se o creşterea anuală cu 10% a numărului de spitalizări începand cu anul 1980 (4, 5).

3 Stiaţi că.... În 2002 în Statele Unite ale Americii existau circa de procese pe rol legate de soluţionarea problemelor de sănătate şi de disconfortul creat de prezenţa şi amplificarea fungică din spaţiile de muncă şi locuit (1). În acelaşi an firmele de asigurări au plătit despăgubiri în valoare de peste 2 miliarde de dolari ca urmare a revendicărilor contractuale legate de poluarea fungică din spaţiile de muncă şi locuit şi ca urmare a problemelor de sănătate sau disconfort reclamate de ocupanţii spaţiilor respective (1, 2). Cercetătorii ruşi de la Institutul pentru problemele Medico-Biologice şi cei de la Institutul Central de Cercetare Ştiinţifică (CSRI) au descoperit recent că aliajele de aluminiu din construcţia cabinelor presurizate ale avioanelor şi navetelor spaţiale cu pilotaj uman prezintă un grad mai mare de deteriorare, datorat dezvoltării fungice în substraturi, decât a celor dotate cu pilot automat (3). Aliajele de aluminiu sunt materialele cele mai rezistente la coroziune, biocoroziune şi degradare electrochimică chiar în condiţiile unui microclimat foarte ostil. Cu toate acestea, o serie de experimente desfăşurate pe Staţia Spaţială Internaţională (ISS) au relevat faptul că o serie de fungi precum; Penicillium expansum, Aspergillus versicolor, Cladosporium cladosporioides se pot dezvolta nestingheriţi, atât la suprafaţa cât şi în profunzimea acestor aliaje provocând apariţia unor microcaverne/fisuri datorate acţiunii acizilor organici rezultaţi din metabolismul fungic. Totodată a fost pusă în evidenţă şi rezistenţa remarcabilă la diverse soluţii de decontaminare precum şi capacitatea sporită de adaptare a fungilor la condiţiile agravitaţionale de zbor, existente în navetele spaţiale (umiditatea relativă mare şi radiaţiile ultrasonice). Mai mult, s-a constatat ulterior că radiaţiile ultrasonice de joasă intensitate, chiar în cazul unui zbor de lungă durată (de circa 18 luni), favorizează activitatea metabolică a fungilor, fiind astfel accelerat procesul de degradare al metalelor (3). Centrului National U. S. de statistică a sănătaţii a efectuat o serie de cercetări şi analize ce au demonstrat că infecţiile fungice se situează pe locul 7 privind mortalitatea în SUA şi că numărul acestora s-a triplat între anii Candidozele şi aspergilozele au deţinut o pondere însemnată în cadrul infecţiilor fungice ce au stat la baza celor mai multe decese. Într-un alt studiu efectuat de aceeaşi instituţie privind situaţia internărilor a fost evideţiat faptul că în 1994, de persoane au fost internate cu diagnosticul de infecţie fungică, înregistrându-se o creşterea anuală cu 10% a numărului de spitalizări începand cu anul 1980 (4, 5).

4 Stiaţi că.... Cercetătorii ruşi de la Institutul pentru problemele Medico-Biologice şi cei de la Institutul Central de Cercetare Ştiinţifică (CSRI) au descoperit recent că aliajele de aluminiu din construcţia cabinelor presurizate ale avioanelor şi navetelor spaţiale cu pilotaj uman prezintă un grad mai mare de deteriorare, datorat dezvoltării fungice în substraturi, decât a celor dotate cu pilot automat (3). Aliajele de aluminiu sunt materialele cele mai rezistente la coroziune, biocoroziune şi degradare electrochimică chiar în condiţiile unui microclimat foarte ostil. Cu toate acestea, o serie de experimente desfăşurate pe Staţia Spaţială Internaţională (ISS) au relevat faptul că o serie de fungi precum; Penicillium expansum, Aspergillus versicolor, Cladosporium cladosporioides se pot dezvolta nestingheriţi, atât la suprafaţa cât şi în profunzimea acestor aliaje provocând apariţia unor microcaverne/fisuri datorate acţiunii acizilor organici rezultaţi din metabolismul fungic. Totodată a fost pusă în evidenţă şi rezistenţa remarcabilă la diverse soluţii de decontaminare precum şi capacitatea sporită de adaptare a fungilor la condiţiile agravitaţionale de zbor, existente în navetele spaţiale (umiditatea relativă mare şi radiaţiile ultrasonice). Mai mult, s-a constatat ulterior că radiaţiile ultrasonice de joasă intensitate, chiar în cazul unui zbor de lungă durată (de circa 18 luni), favorizează activitatea metabolică a fungilor, fiind astfel accelerat procesul de degradare al metalelor (3). Centrului National U. S. de statistică a sănătaţii a efectuat o serie de cercetări şi analize ce au demonstrat că infecţiile fungice se situează pe locul 7 privind mortalitatea în SUA şi că numărul acestora s-a triplat între anii Candidozele şi aspergilozele au deţinut o pondere însemnată în cadrul infecţiilor fungice ce au stat la baza celor mai multe decese. Într-un alt studiu efectuat de aceeaşi instituţie privind situaţia internărilor a fost evideţiat faptul că în 1994, de persoane au fost internate cu diagnosticul de infecţie fungică, înregistrându-se o creşterea anuală cu 10% a numărului de spitalizări începand cu anul 1980 (4, 5).

5 Stiaţi că.... Cu toate acestea, o serie de experimente desfăşurate pe Staţia Spaţială Internaţională (ISS) au relevat faptul că o serie de fungi precum; Penicillium expansum, Aspergillus versicolor, Cladosporium cladosporioides se pot dezvolta nestingheriţi, atât la suprafaţa cât şi în profunzimea acestor aliaje provocând apariţia unor microcaverne/fisuri datorate acţiunii acizilor organici rezultaţi din metabolismul fungic. Totodată a fost pusă în evidenţă şi rezistenţa remarcabilă la diverse soluţii de decontaminare precum şi capacitatea sporită de adaptare a fungilor la condiţiile agravitaţionale de zbor, existente în navetele spaţiale (umiditatea relativă mare şi radiaţiile ultrasonice). Mai mult, s-a constatat ulterior că radiaţiile ultrasonice de joasă intensitate, chiar în cazul unui zbor de lungă durată (de circa 18 luni), favorizează activitatea metabolică a fungilor, fiind astfel accelerat procesul de degradare al metalelor (3). Centrului National U. S. de statistică a sănătaţii a efectuat o serie de cercetări şi analize ce au demonstrat că infecţiile fungice se situează pe locul 7 privind mortalitatea în SUA şi că numărul acestora s-a triplat între anii Candidozele şi aspergilozele au deţinut o pondere însemnată în cadrul infecţiilor fungice ce au stat la baza celor mai multe decese. Într-un alt studiu efectuat de aceeaşi instituţie privind situaţia internărilor a fost evideţiat faptul că în 1994, de persoane au fost internate cu diagnosticul de infecţie fungică, înregistrându-se o creşterea anuală cu 10% a numărului de spitalizări începand cu anul 1980 (4, 5).

6 Stiaţi că.... …..infecţiile fungice se situează pe locul 7 privind mortalitatea în SUA şi că numărul acestora s-a triplat între anii Candidozele şi aspergilozele au deţinut o pondere însemnată în cadrul infecţiilor fungice ce au stat la baza celor mai multe decese. Într-un alt studiu efectuat de aceeaşi instituţie privind situaţia internărilor a fost evideţiat faptul că în 1994, de persoane au fost internate cu diagnosticul de infecţie fungică, înregistrându-se o creşterea anuală cu 10% a numărului de spitalizări începand cu anul 1980 (4, 5).

7 Respiration. 2007;74(1):88-104. Epub 2006 Jul 20.
Endobronchial fungal disease: an under-recognized entity. Karnak D, Avery RK, Gildea TR, Sahoo D, Mehta AC

8 Karnak D et al. Respiration. 2007;74(1):88-104
“Bronchoscopic findings in EBFI vary from mild mucosal inflammation to central airway obstruction. We searched English literature related to the topic and found 228 total cases of EBFI: Aspergillus species (121), Coccidioides immitis (38), Zygomycetes (31), Candida species (14) Cryptococcus neoformans (13), and Histoplasma capsulatum (11).”

9 The Annals of Thoracic Surgery Volume 78, Issue 1, July 2004, Pages 277-281
Endobronchial histoplasmosis: a masquerade of primary endobronchial neoplasia—a clinical study of four cases

10 Endobronchial histoplasmosis may mimic primary bronchogenic carcinoma, presenting as a fixed obstructing endobronchial lesion associated with hemoptysis; the latter potentially necessitating surgical intervention. Endobronchial histoplasmosis should be considered in the differential diagnosis of obstructing endobronchial lesions associated with hemoptysis, especially when prior and(or) concurrent biopsies fail to disclose malignancy.

11

12 Infectie cu Aspergillus spp grefata pe cicatrice bont bronsic – arhiva “Spt. Clinic Pneumologie Iasi”

13

14

15 Aspegiloza pulmonară specii omniprezente ce cresc în vegetaţia aflată în descompunere, în sol şi apă fără nici o predilecţie geografică cei mai comuni colonizatori ai căilor aeriene la gazdele imunocompromise şi principala cauză a micozei invazive

16 Aspegiloza pulmonară Aspegiloza pulmonară
izolaţi de la 57% dintre pacienţii cu fibroză chistică La pacienţii recipienti ai transplantului de plămân, incidenţa infecţiei variază de la 3 la 22%, iar incidenţa traheobronşitei izolate este de peste 5%. Aspegiloza pulmonară invazivă constituie aproape 90% dintre toate prezentările clinice datorate acestui agent. Aproximativ 7 -20% dintre invaziile pulmonare asociază simultan manifestări datorate implicării traheobronşice

17 Prezentare caz bărbat de 54 de ani
tuse cronică şi hemoptizie recidivantă de aproximativ şase luni antecedentele personale silico-tuberculoza diagnosticată şi tratată în urmă cu aproximativ nouă ani

18 radiografia toracică postero anterioară şi de profil a ridicat suspiciunea prezenţei unui aspergilom intracavitar; examinarea sputei expectorate spontan nu a relevat prezenţa unor elemente fungice aspirat bronşic –examinat rapid prin fluoromarcare (Congo red), relevându-se prezenţa hifelor de Aspergillus flavus,confirmată ulterior prin culturi pe medii special

19 examinarea computer tomografică toracică efectuată pentru precizarea oportunităţii intervenţiei chirugicale a confirmat prezenţa formaţiunii fungice intracavitare – dar extensia lezională şi rezerva funcţională modestă a contraindicat această abordare

20

21

22

23 Aspegiloza pulmonară Amfotericina B administrată intravenos (1-1,5 mg/kg/zi) Amfotericina B lipozomală (5 mg/kg/zi) Itraconazol 400mg/zi administrat oral. Voriconazol doză de atac de 6 mg/kg la fiecare 12 ore; doză de întreţinere de 4 mg/kg la fiecare 12 ore

24 Aspegiloza pulmonară durata terapiei este ghidată de răspunsul clinic
poate fi extinsă de la câteva săptămâni până la un an răspunsul la terapie antifungică în legătură strânsă cu factorii intrinseci (reducerea gradului de imunosupresie). Alterntive terapeutice caspofungina voriconazol + amfotericină B iv sau amfotericină B lipozomală

25 Infectie cu Aspergillus spp grefata pe cicatrice bont bronsic – arhiva “Spt. Clinic Pneumologie Iasi”

26

27

28 Malar J Jul 20;8:167. Invasive Aspergillus fumigatus infection after Plasmodium falciparum malaria in an immuno-competent host: case report and review of literature. Eckerle I, Ebinger D, Gotthardt D, Eberhardt R, Schnabel PA, Stremmel W, Junghanss T, Eisenbach C.

29 Coccidioidomicoza Tablou clinic
Dispneea şi wheezing-ul sau stridorul sunt cele mai frecvent întâlnite simptome consecutive afectării parenchimatoase şi/sau compresiei extrinseci a căilor aeriene prin creşterea de volum a nodulilor limfatici. Aspecte radiologice Variabile –imagini infiltrative, conensări de tip pneumonic şi noduli excavaţi sau miliari

30 Coccidioidomicoza Endoscopic aspecte inflamatorii ale bronhiilor
bronşita şi bronşiolita în asociere cu leziunile parenchimatoase şi ocazional acompaniate de leziuni inflamatorii care obstruează lumenul ulcere ale mucoasei nodulii sesili neuniformi şi submucoşi

31 Coccidioidomicoza infecţie fungică endemică ce apare după inhalarea artroconidiilor de Coccidioides immitis şi poate fi întâlnită la orice grup de vârstă aproximativ 100,000 de cazuri noi de coccidioidomicoza annual (partea de Sud-Vest a Statelor Unite ale Americii) un caz din 200 avansează spre o formă sistemică

32 Coccidioidomicoza Diagnostic
metode chirurgicale, laringoscopice sau biopsii endobronşice ale leziunilor periajul bronşic efectuat într-o zonă afectată poate asigura un diagnostic cert metodele serologice sunt disponibile (rezultate inconcludente în cazul gazdelor imunocompromise)

33 Coccidioidomicoza Tratament
Amfotericina B administrată intravenos (0,5-0,7mg/kg/zi), ketoconazol oral (400mg/zi), fluconazol oral sau intravenos ( mg/zi), itraconazol oral (200mg). o doză totală intravenoasă de Amfotericină B de 1,5-3 g să fie urmată de tratamentul oral cu agenţi azolici cu durată de la 3 la 24 de luni în funcţie de răspuns.

34 Coccidioidomicoza Tratament
tratamentul pe toată durata vieţii posibil in cazul imunocompromisilor rezecţia chirurgicală necesară pentru leziunile refractare localizate sau pentru cele asociate cu hemoptizie semnificativă Amfotericina B administrată intravenos (0,5-0,7mg/kg/zi), ketoconazol oral (400mg/zi), sau fluconazol oral sau intravenos ( mg/zi), sau itraconazol oral (200mg) folosite simplu sau combinat.

35 Coccidioidomicoza Amfotericina B
Este recomandata ca o doză totală intravenoasă de Amfotericină B de 1,5-3 g să fie urmată de tratamentul oral cu agenţi azolici cu durată de la 3 la 24 de luni în funcţie de răspuns. În rândul gazdelor imunocompromise, tratamentul supresiv pe toată durata vieţii poate fi necesar. Rezecţia chirurgicală poate fi de asemenea necesară pentru leziunile refractare localizate sau pentru cele asociate cu hemoptizie semnificativă [52]

36 Zigomicoza (Mucormicoza)
Mucor, Rhizopus, Absidia şi Chlamydoabsidia (prezenta ceton reductazei favorizeaza aparitia la pacienti diabetici) 90 de cazuri de mucormicoză pulmonară, înregistrate în literatură, 31 (34%) cu implicaţii endobronşice. Mucor izolat la 20 (64%), Rhizopus la 4 (13%) şi Chlamydoabsidia la 1 (3%)

37 Zigomicoza Tablou clinic
evoluţia de obicei foarte rapidă, infecţie pulmonară difuză severă şi potenţial fatală organism angioinvaziv, infarctul şi hemoptizia sunt căi de evoluţie frecvente dacă este implicat segmentul endobronhial sunt afectate în principal bronhiile mari şi este remarcată o rată mare a mortalităţii

38 Zigomicoza Aspecte radiologice
forme endobronşice - modificările radiologice nespecifice de la consolidare focală la efect de masă Aspecte sugestive pentru infarct pulmonar, leziuni cavitare. Aspecte endoscopice leziune masivă sau un dop fibros gri-albcios ce poate determina obstrucţie totală. leziuni granulare, ulceratii, stenoză sau formaţiuni pseudomembranoase

39 Zigomicoza biopsia endobronşică - hifă caracteristică, lată, neseptată ramificându-se în unghi drept la analiza recoltatului prin fluoromarcare. absenţa hifelor nu exclude diagnosticul într-un mediu clinic specific. specimenele de spută sau lavajul bronhoalveolar pot releva prezenţa hifelor specifice.

40 Zigomicoza Tratamentul recomandat este o doză intravenoasă mare de Amfotericină B sau Amfotericină B lipozomală, precum şi rezecţia chirurgicală sau endobronşică [66]. De remarcat faptul că mucormiceţii sunt rezistenţi la azoli. Având în vedere că Mucor este angioinvaziv şi un fung care creşte extrem de rapid, eventuala intervenţie chirurgicală trebuie demarată cât mai precoce şi mai agresiv. Tratamentul sistemic concomitent este de asemenea necesar [67, 68]

41 J Med Case Reports. 2007 May 3;1:17.
Concurrent pulmonary zygomycosis and Mycobacterium tuberculosis infection: a case report. Patel T, Clifton IJ, Kastelik JA, Peckham DG.

42 Zigomicoza Tratament Amfotericină B sau Amfotericină B lipozomală,
rezecţia chirurgicală sau endobronşică precoce si agresiv Mucormicetele sunt rezistente la derivati azolici.

43 Candidoza levuri saprofite, comensali normali ai pielii umane şi ai tractului gastro-intestinal cele mai multe infecţii endobronşice sunt cauzate de Candida albicans şi produc implicaţii bronhice unilaterale. Au fost raportate complicaţii traheale cu C. albicans o singură raportare a unei infecţii bronhice cauzate de Candida parapsilosis cu formarea ghemurilor fungice.

44 Candidoza Diagnostic Criterii propuse
culturi pozitive pentru Candida utilizând material recoltat bronhoscopic; culturi micobacteriene negative; absenţa unei alte etiologii probabile a afectării pulmonare, demonstrarea prezenţei Candida în specimenul bioptic

45 Diagnostic diferential
Aspect radiologic si endoscopic de micetom determinat de Actinomyces spp. Thorax Feb;51(2):221-2.Pulmonary actinomycosis appearing as a "ball-in-hole" on chest radiography and bronchoscopy.Hsieh MJ, Shieh WB, Chen KS, Yu TJ, Kuo HP, Tsai YH.

46 Yale J Biol Med. 2007 Sep;80(3):105-11
Yale J Biol Med Sep;80(3): Pulmonary Schizophyllum commune infection developing mucoid impaction of the bronchi.Ishiguro T, Takayanagi N, Tokunaga D, Kurashima K, Matsushita A, Harasawa K, Yoneda K, Tsuchiya N, Yamaguchi S, Miyahara Y, Yano R, Saito H, Ubukata M, Yanagisawa T, Sugita Y, Kawabata Y.

47

48 Dupa tratament cu Itraconazol 200 mg/zi

49

50

51 Referinte bibliografice
1. Karnak D, Avery RK, Gildea TR, Sahoo D, Mehta AC: Endobronchial Fungal Disease: An Under-Recognized Entity. Respiration 2007;74:88-104 2. Pervez NK, Kleinerman J, Kattan M, Freed JA, Harris MB, Rosen MJ, Schwartz IS: Pseudomembranous necrotizing bronchial aspergillosis. A variant of invasive aspergillosis in a patient with hemophilia and acquired immune deficiency syndrome. Am Rev Respir Dis 1985; 131: 961–963. 3. Berlinger NT, Freeman TJ: Acute airway obstruction due to necrotizing tracheobronchial aspergillosis in immunocompromised patients: a new clinical entity. Ann Otol Rhinol Laryngol 1989; 98: 718–720. 4. Verea-Hernando H, Martin-Egana MT, Montero-Martinez C, Fontan-Bueso J: Bronchoscopy findings in invasive pulmonary aspergillosis. Thorax 1989; 44: 822–823. 5. Dikman SH: Asbestosis, endobronchial aspergillus infection, and bronchocentric granulomatosis presenting with hemoptysis. Lung 1991; 169: 25–30. 6. Hines DW, Haber MH, Yaremko LS: Pseudomembranous tracheobronchitis caused by aspergillosis. Am Rev Respir Dis 1991; 143:1408–1411. 7. Long RF, Berens SV, Shambag GR: Case reports. An unusual manifestation of pulmonary cryptococcosis. Br J Radiol 1972; 45:757–759.

52 Referinte bibliografice
8. Ruscani S, Meroni G, Galli M: Tracheoesophageal fistula in an HIV-positive man due to dual infection of Candida albicans and cytomegalovirus. Chest 1994; 106: 284–285. 9. Sahoo D, Southwell C, Karnak D, Mehta AC: Endobronchial cryptococcosis. J Bronchol 2005; 12: 236–238. 10. Azoulay E, Cohen Y, Zahar JR, Garrouste-Orgeas M, Adrie C, Moine P, de Lassence A, Timsit JF: Practices in non-neutropenic ICU patients with Candida-positive airway specimens. Intensive Care Med 2004; 30: 1384–1389. 11. Zainuddin B: Steroid therapy in obstructive airway disease. Respirology 1997; 2: 17–31. 12. Kessler R, Massard G, Warter A, Wihlm JM, Weitzenblum E: Bronchial-pulmonary artery fistula after unilateral lung transplantation: a case report. J Heart Lung Transplant1997; 16: 674–677. 13. Nathan SD, Shorr AF, Schmidt ME, Burton NA: Aspergillus and endobronchial abnormalities in lung transplant recipients. Chest 2000; 118: 403–407.

53 Referinte bibliografice
14. Angelotti T, Krishna G, Scott J, Berry G, Weinacker A: Nodular invasive tracheobronchitis due to Aspergillus in a patient with systemic lupus erythematosus. Lupus 2002; 11: 325–328. 15. Helmi M, Love RB, Welter D, Cornwell RD, Meyer KC: Aspergillus infection in lung transplant recipients with cystic fibrosis:risk factors and outcomes comparison to other types of transplant recipients. Chest 2003; 123: 800–808. 16. Mehrad B, Paciocco G, Martinez FJ, Ojo TC, Iannettoni MD, Lynch JP 3rd: Spectrum of Aspergillus infection in lung transplant recipients: case series and review of the literature. Chest 2001; 119: 169–175. 17. Singhal P, Usuda K, Mehta AC: Post-lung transplantation Aspergillus niger infection. J Heart Lung Transplant 2005; 24: 1446–1447. 18. Sancho JM, Ribera JM, Rosell A, Munoz C, Feliu E: Unusual invasive bronchial aspergillosis in a patient with acute lymphoblastic leukemia Haematologica 1997; 82: 701–702. 19. Apetrei IC, Dulman O, Cojocariu LC, Carp-Cărare M, Mihaescu T, Hemolysis and cytotoxicity might be useful biomarkers of human and animal indoor fungal exposure, Series of Veterinary Medecine; Ed. „Ion Ionescu de la Brad” Iaşi, 2008; 51: 92

54 Referinte bibliografice
20. Franquet T, Muller NL, Gimenez A, Guembe P, de La Torre J, Bague S: Spectrum of pulmonary aspergillosis: histologic, clinical, and radiologic findings. Radiographics 2001; 21:825–837. 21. Segal B: Mouldy oldy: how fungus lives among us? Blood 2005; 105: 2229. 22. Stanzani M, Orciuolo E, Lewis R, Kontoyiannis DP, Martins SL, St John LS, Komanduri KV: Aspergillus fumigatus suppresses the human cellular immune response via gliotoxin-mediated apoptosis of monocytes. Blood 2005; 105: 2258–2265. 23. Mehta AC, Dar MA, Ahmad M, Weinstein AJ, Golish JA: Thoracic aspergillosis (Part III). Invasive pulmonary and disseminated aspergillosis. Cleve Clin Q 1984; 51: 655–665. 24. Higgins R, McNeil K, Dennis C, Parry A, Large S, Nashef SA, Wells FC, Flower C, Wallwork J: Airway stenoses after lung transplantation: management with expanding metal stents. J Heart Lung Transplant 1994; 13: 774–778. 25. Hadjiliadis D, Howell DN, Davis RD, Lawrence CM, Rea JB, Tapson VF, Perfect JR, Palmer SM: Anastomotic infections in lung transplant recipients. Ann Transplant 2000;5: 13–19.

55 Referinte bibliografice
26. Nunley DR, Gal AA, Vega JD, Perlino C, Smith P, Lawrence EC: Saprophytic fungal infections and complications involving the bronchial anastomosis following human lung transplantation. Chest 2002; 122: 1185–1191. 27. Noppen M, Claes I, Maillet B, Meysman M, Monsieur I, Vincken W: Three cases of bronchial stump aspergillosis: unusual clinical presentations and beneficial effect of oral itraconazole. Eur Respir J 1995; 8: 477–480. 28. De Rosa FG, Shaz D, Campagna AC, Dellaripa PE, Khettry U, Craven DE: Invasive pulmonary aspergillosis soon after therapy with infliximab, a tumor necrosis factor-alphaneutralizing antibody: a possible healthcareassociated case? Infect Control Hosp Epidemiol 2003; 24: 477–482. 29. Clarke A, Skelton J, Fraser RS: Fungal tracheobronchitis. Report of 9 cases and review of the literature. Medicine (Baltimore)1991;70: 1–14. 30. Kim JS, Rhee Y, Kang SM, Ko WK, Kim YS, Lee JG, Park JM, Kim SK, Kim SK, Lee WY, Chang J: A case of endobronchial aspergilloma. Yonsei Med J 2000; 41: 422–425. 31. Gotway MB, Dawn SK, Caoili EM, Reddy GP, Araoz PA, Webb WR: The radiologic spectrum of pulmonary Aspergillus infections. J Comput Assist Tomogr 2002; 26:159–173.

56 Referinte bibliografice
32. Biggs VJ, Dummer S, Holsinger FC, Loyd JE, Christman BW, Frist WH: Successful treatment of invasive bronchial aspergillosis after single-lung transplantation. Clin Infect Dis 1994; 18: 123–124. 33. Kramer MR, Denning DW, Marshall SE, Ross DJ, Berry G, Lewiston NJ, Stevens DA, Theodore J: Ulcerative tracheobronchitis after lung transplantation. A new form of invasive aspergillosis. Am Rev Respir Dis 1991;144(3 Pt 1):552–556. 34. Wheat LJ: Rapid diagnosis of invasive aspergillosis by antigen detection. Transpl Infect Dis 2003; 5: 158–166. 35. Husain S, Kwak EJ, Obman A, Wagener MM, Kusne S, Stout JE, McCurry KR, Singh N: Prospective assessment of Platelia Aspergillus galactomannan antigen for the diagnosis of invasive aspergillosis in lung transplant recipients. Am J Transplant 2004; 4: 796–802. 36. Rogers TR, Haynes KA, Barnes RA: Value of antigen detection in predicting invasive pulmonary aspergillosis. Lancet 1990; 336:1210. 37. Patterson TF, Miniter P, Patterson JE, Rappeport JM, Andriole VT: Aspergillus antigen detection in the diagnosis of invasive aspergillosis J Infect Dis 1995; 171: 1553–

57 Referinte bibliografice
38. Kawazu M, Kanda Y, Nannya Y, Aoki K, Kurokawa M, Chiba S, Motokura T, Hirai H, Ogawa S: Prospective comparison of the diagnostic potential of real-time PCR, double-sandwich enzyme-linked immunosorbent assay for galactomannan, and a (1 ] 3)- β- D -glucan test in weekly screening for invasive aspergillosis in patients with hematological disorders. J Clin Microbiol 2004; 42: 2733–2741 39. Yoo JH, Choi JH, Choi SM, Lee DG, Shin WS, Min WS, Kim CC: Application of nucleic acid sequence-based amplification for diagnosis of and monitoring the clinical course of invasive aspergillosis in patients with hematologic diseases. Clin Infect Dis 2005; 40: 392–398. 40. Stevens DA, Kan VL, Judson MA, Morrison VA, Dummer S, Denning DW, Bennett JE, Walsh TJ, Patterson TF, Pankey GA: Practice guidelines for diseases caused by Aspergillus. Infectious Diseases Society of America. Clin Infect Dis 2000; 30: 696–709. 41. Andriole VT: Aspergillus infections: problems in diagnosis and treatment. Infect Agents Dis 1996; 5: 47. 42. Birsan T, Taghavi S, Klepetko W: Treatment of aspergillus-related ulcerative tracheobronchitis in lung transplant recipients. J Heart Lung Transplant 1998; 17: 437–438. 43. Boettcher H, Bewig B, Hirt SW, Moller F, Cremer J: Topical amphotericin B application in severe bronchial aspergillosis after lung transplantation: report of experiences in 3 cases. J Heart Lung Transplant 2000; 19:1224–1227.

58 Referinte bibliografice
44. Barnes C, Berkowitz R, Curtis N, Waters K: Aspergillus laryngotracheobronchial infection in a 6-year-old girl following bone marrow transplantation. Int J Pediatr Otorhinolaryngol 2001; 59: 59–62. 45. Avery RK: Prophylactic strategies before solid-organ transplantation. Curr Opin Infect Dis 2004; 17: 353–356. 46. Sole A, Morant P, Salavert M, Peman J, Morales P; Valencia Lung Transplant Group: Aspergillus infections in lung transplant recipients:risk factors and outcome. Clin Microbiol Infect 2005; 11: 359–365. 47. Chaturvedi V, Ramani R, Gromadzki S, Rodeghier B, Chang HG, Morse DL: Coccidioidomycosis in New York State. Emerg Infect Dis 2000; 6: 25–29. 48. Blair JE, Balan V, Douglas DD, Hentz JG:Incidence and prevalence of coccidioidomycosis in patients with end-stage liver disease. Liver Transpl 2003; 9: 843–850. 49. De Hoog, GS., Guarro, J, Gené, J, & Figueras, M. J. Atlas of Clinical Fungi, 2nd ed. Utrecht / Reus, CD-Rom version. Centraalbureau voor Schimmelcultures, The Netherlands. 2005; 1126 50. Polesky A, Kirsch CM, Snyder LS, LoBue P, Kagawa FT, Dykstra BJ, Wehner JH, Catanzaro A, Ampel NM, Stevans DA: Airway coccidioidomycosis – report of cases and review. Clin Infect Dis 1999; 28: 1273–1280. 51. George AS, Scott ED: Fungal Diseases of the Lung, ed 3. Washington, Lippincott Williams & Wilkins, 2000, p 123. 52. Galgiani JN, Ampel NM, Catanzaro A, Johnson RH, Stevens DA, Williams PL: Practice guideline for the treatment of coccidioidomycosis. Infectious Diseases Society of America. Clin Infect Dis 2000; 30:658–661. 53. Baker RD: Pulmonary mucormycosis. Am J Pathol 1956; 32: 287–307. 54. Watts WJ: Bronchopleural fistula followed by massive fatal hemoptysis in a patient with pulmonary mucormycosis. Arch Intern Med 1983; 143: 1029–1030. 55. Donohue JF: Endobronchial mucormycosis. Chest 1983; 83: 585.

59 Three easy steps to submitting your case report
1) Read our brief instructions for authors as all cases must be submitted using our Word template 2) Make sure you have a completed patient consent form 3) Submit your case report online


Download ppt "Aspecte endoscopice in micozele bronhopulmonare"

Similar presentations


Ads by Google