Presentation is loading. Please wait.

Presentation is loading. Please wait.

Vitamina D vitamina antirahitică 1921 – Elmer McCohlum

Similar presentations


Presentation on theme: "Vitamina D vitamina antirahitică 1921 – Elmer McCohlum"— Presentation transcript:

1 Vitamina D vitamina antirahitică 1921 – Elmer McCohlum
1928 – 7-dehidrocolesterolul este precursor de D3

2 Surse

3 Vitamina D - UV 295-297 nm, UV 3 expunere 10-15 min. x 2/săpt.
melanină

4

5 Efecte biologice 1,25 (OH)2 vitamin D3 fixare pe VDR reglarea nivelului Ca seric – creşte abs, scade elim, eliberarea din depozite 1,25 (OH)2 vitamin D3 inh. proliferarea şi stim. diferenţierea celulelor modulator al sistemului imunitar reglarea secreţiei de insulină reduce TA

6 Hipovitaminoza cauze - alimentaţie excesivă la sân expunere redusă la radiaţiile solare vârstnici malabsorbţie lipidică obezitate afecţiuni hepatice, renale dependenţă de vitamină D deficit de vitamină D  deficit de 25-OH-D   PTH  resorbţie osoasă rahitism osteomalacie slăbiciune şi dureri musculare

7 Hipervitaminoza hipertensiune arterială polidipsie, poliurie reducerea densităţii osoase nefrocalcinoză stoparea creşterii

8 Vitamina E tocoferoli surse – uleiuri vegetale, ficat, ou, unt, alune, avocado, măsline, vegetale frunze, germeni de grâu necesar – mg absorbţie - IS prin mecanismul de abs a lipidelor - circulă fixată de o proteină (a-TTP) - metabolizare hepatică

9 Efecte biologice antioxidant – protecţie pt. AG nesat, vit. A, carotenoizi, lipoproteine reduce agregarea plachetară, VD γ – tocoferol – reduce riscul de cancer de prostată anticataractă reduce nivelul stresului oxidativ şi Hb-glicozilată Hipovitaminoză tulburări neurologice tulburări de reproducere anemie hemolitică Hipervitaminoză tulburări de coagulare

10 Vitamina K K1 (fitomenadiona) K2 (menachinona)
- surse – brocoli (220 μg), spanac (145 μg), pătrunjel (246 μg), avocado, kiwi necesar – μg/zi absorbţie - IS prin mecanismul de abs a lipidelor – proximal (K1), distal (K2) - depozitare în ficat

11 acid glutamic  acid γ-carboxi glutamic
Efecte biologice cofactor carboxilaze microsomiale acid glutamic  acid γ-carboxi glutamic activarea factorilor coagulării mineralizarea osoasă creşterea celulelor

12 Hipovitaminoză cauze – alimentaţie excesivă la sân, afectarea florei intestinale, tulburări hepatice, supradozare cu anticoagulante cumarinice, copii tulburări de coagulare hemoragii anemie hemolitică

13 Vitamina B1 (tiamina) surse – carnea de porc, ficat, rinichi, făină de cereale integrale, conopidă prelucrarea termică, conservarea reduc conţinutul în B1 necesar – 1 mg femei, 1,4 mg bărbaţi absorbţie - IS prin mecanism activ şi difuzie pasivă fixare pe albumină şi în eritrocite depozitare în muşchii scheletici, creier, inimă, ficat

14 Efecte biologice coenzimă – decarboxilarea α-cetoacizilor, transcetolizare

15 Efecte biologice procesul de conducere axonală transmiterea impulsului nervos Hipovitaminoză cauze - aport alimentar redus - consum ridicat de glucide - malabsorbţie - alcoolism beri-beri – letargie, oboseală, polinevrite periferice, atrofie musculară, edeme, cardiomegalie, encefalopatie sindromul Wernicke-Korsakoff – amnezie antero şi retrogradă, fabulaţie

16 Vitamina B2 (riboflavina)
surse - lapte, brânză, vegetale frunze, soia, drojdii, alune, plămâni, ficat, peşte - biosinteză - fungi - Ashbya gossypii, Candida famata, Candida flaveri - bacterii – Corynebacterium ammoniagenes, Bacillus subtilis riboflavin-5’-fosfat - băuturi necesar – 1,1 – 1,3 mg/zi

17 Efecte biologice coenzimă – FMN, FAD

18

19 Efecte biologice FMN, FAD – coenzime - r. de ox., dehidrogenare glutation reductaza – FAD glutation peroxidaza xantinoxidaza α-aminoacid oxidaza aldehid dehidrogenaza + CYP 450 – metabolizarea med. şi toxine

20 Hipovitaminoză cauze - aport alimentar redus - malabsorbţie, alcoolism sindrom oral-ocular-genital - buze roşii, fisurate, ulceraţii bucale, “limbă violet” - fisuri ale comisurii bucale (cheilită) - înroşirea ochilor, prurit ocular, sensibilitate la lumină - dermatită genitală deficit de PLP, NAD, NADP, H4F cataractă, migrenă

21 Vitamina B3 (niacina, PP)
1873 – Hugo Weidel surse - exogenă - carne, germeni de grâu, lactate, ton, ouă, avocado, vegetale frunze, nuci - endogenă – triptofan  kinurenină  niacină necesar – copii – 2-12 mg/zi, adulţi mg/zi mg/zi - hipolipidemiant

22 Efecte biologice NAD, NADP – coenzime

23 Efecte biologice coenzime - r. de ox-red. - calea pentozo-fosfaţilor - biosinteza AG

24 Hipovitaminoză cauze - alimentaţie excesivă cu porumb - cancer, sindrom Hartnup pelagra - sensibilitate la lumină - agresivitate - dermatită, alopecie, edeme - diaree -boala celor 4 D: dermatită, diaree, demenţă, deces Hipervitaminoză hiperemie facială, prurit, uscăciunea pielii, hiperglicemie

25 Vitamina B5 (acidul pantotenic)
D – activ biologic surse - exogenă - carne, cereale integrale - endogenă – bacteriile intestinale necesar – copii – 3-4 mg/zi, adulţi 5-6 mg/zi

26 transport activ difuzie pasivă
Absorbţie hidrolaze CoA, acil-CoA IS 4’-fosfopanteteină - H3PO4 fosforilază panteteină panteteinaza intestinală acid pantotenic transport activ difuzie pasivă

27 Efecte biologice Co-A – biosinteza AG, colesterolului, metabolismul glucidic tratamentul acneei neuropatia diabetică cosmetică – hidratant, emolient

28 Hipovitaminoză oboseală, alergie, dureri abdominale

29 Vitamina B6 (piridoxina)
1930 surse – carne, cereale integrale (2 mg), legume, nuci, banane, ton, somon necesar – copii 0,5-0,6 mg/zi, adulţi 1,3 mg/zi absorbţie – IS, fosforilată/defosforilată

30 Efecte biologice coenzime - piridoxal-5’-fosfat (PLP), piridoxamin fosfat enzime - decarboxilaze – histidina  histamina, glutamat  GABA - racemaze – D-aa  L-aa - aldolaze – treonina  glicina - transaminaze – GTP, GOT - dehidraze – HO-aa  ceto-acid sinteza sfingolipidelor Hb -  sinteza, fixarea O2

31 Efecte biologice memorie autism antidepresiv

32 Hipovitaminoză cauze - aport redus, alcoolici - tratament cu HIN, L-DOPA - vegetarieni dermatită seboreică glosită atrofică, ulceraţii bucale tulburări neurologice – somnolenţă, confuzie, neuropatie reducerea toleranţei la glucoză

33 Vitamina B7 (biotina) surse – exogenă - drojdia de bere, roşii, salată, morcovi, alune, ouă, conopidă, varză, avocado, ficat - endogenă – bacterii din IG, IS necesar – copii 8-12 μg/zi, adulţi 30 μg/zi absorbţie – IS – mec. activ

34 Efecte biologice coenzime – carboxilaze – acetil-CoA-carboxilaza α,β - propionil –CoA-carboxilaza - piruvat carboxilaza biotinilarea histonelor

35 Efecte biologice menţine integritatea firelor de păr şi a pielii sinteza şi eliberarea insulinei

36 Hipovitaminoză cauze - aclorhidrie, alimentaţie neraţională - epilepsie - fumat, sarcină reducerea apetitului dermatită scurtarea şi subţierea oaselor hiperemia tegumentului periocular, nazal, bucal, genital

37 Vitamina B9 (acidul folic)
surse – exogenă – spanac, mazăre, cereale, seminţe de floarea-soarelui, ficat, drojdia de bere necesar – adulţi 400 μg/zi, sarcină 600 μg/zi

38 Efecte biologice - coenzimă de transfer a unui rest de 1 at. de C

39

40 Efecte biologice - sinteza, refacerea, funcţionalitatea ADN-ului creşterea şi diferenţierea celulară – celule roşii spermatogeneză

41 Hipovitaminoză cauze – aport insuficient, alcoolism, sarcină, AINS anemie megaloblastică – astenie, tulburări respiratorii tulburări cognitive defecte de tub neural – spina bifida

42                              

43 Vitamina B12 (cobalamina)
surse – ficat, moluşte, lapte, ouă - bacterii: Pseudomonas denitrificans, Propionibacterium shermanii necesar – 2-3 μg/zi

44 Absorbţie

45 Efecte biologice coenzimă – metil-malonil-CoA-mutaza (MUT) - homocistein-metil-transferaza (MTR)

46 Efecte biologice maturarea eritrocitelor mielinizarea fibrelor nervoase HO-B12 – intoxicaţia cu CN-

47 Hipovitaminoza cauze – aport insuficient, deficit de factor intrinsec - gastrită atrofică, ulcer gastric, administrare de antiulceroase anemia megaloblastică (pernicioasă) 1920 – George Whipple George Minot, William Murphy astenie, depresie, tulburări de memorie, psihoze tulburări gastro-intestinale

48 Hipovitaminoza afectare neuronală - ţesut neural spongiform, edeme, scleroză fibroasă - ataxie, reducerea reflexelor, tulburări de percepţie - creşte riscul de cancer cervical

49 Vitamina C (acidul ascorbic) Albert Szent-Gyöorgyi
– Albert Szent-Gyöorgyi, Joseph L. Svirbely – procedeul Reichstein 1934 – Hoffman la Roche – Redoxon nu este sintetizat în organismul uman – L-gulono-lactonoxidaza

50 - surse descompus la cald supliment nutritiv Terminalia ferdinandiana
- surse Plante mg / 100g kakadu 3100 pătrunjel 130 lămâi 40 camu camu 2800 kiwi 90 grapefruit 30 măceşe 2000 brocoli lime cătină 695 soc 60 mure 21 coacăze 200 căpuşuni struguri 10 piper roşu 190 portocale 50 mere 6 Terminalia ferdinandiana (Kakadu) Myrciaria dubia (Camu camu) descompus la cald supliment nutritiv

51 necesar – 90 mg/zi absorbţie – stomac, IS legare redusă de proteinele plasmatice depozitare – ţesutul adrenal, retină, leucocite, eritrocite, metabolizare în organism t1/2 30’ eliminare renală

52 Efecte biologice coenzimă – reacţii de reducere ½ O2  O2- Fe3+  Fe2+ metHb  Hb HF  H4F - reacţii de hidroxilare R-H + AAS + O2  R-OH + ADHAS + H2O γ-butirobetaina  carnitina dopamina  NA prolina  HO-prolina lizina  HO-lizina - reacţii de oxidare triptofan  5-OH triptofan

53 Efecte biologice sinteza - colagenului - ADR - hormoni steroizi - acizi biliari absorbţia fierului inhibă formarea nitrozaminelor refacerea GSH antioxidant reduce toxicitatea Pb replicarea HIV spermatogeneză AVC – dehidroascorbatul

54 Efecte biologice 1-2 g/zi – gripă, răceală 300 mg/zi – boli cardio-vasculare 500 mg - 1 g/zi – vindecarea plăgii chirurgicale Linus Pauling – 11 g/zi – “How to live longer and feel better”

55 Hipovitaminoza cauze – aport redus 400 î.e.n. – Hippocrat – descrie scorbutul 1536 – Jacques Cartier – tuia 1617 – John Woodall – suc de lămâie 1747 – James Lind – “Tratarea scorbutului” 1795 – lime  “limey”

56 Hipovitaminoza scorbut – pete hemoragice la nivelul coapselor inferioare, picioare, abdomen, braţe - hemoragii - gingii spongiforme, edentaţie - dureri articulare - căderea părului

57 Reacţii adverse indigestie diaree hiperemia feţei hemocromatoză litiază renală avort spontan

58 METABOLISMUL ENERGETIC
principiile termodinamicii sunt valabile şi pentru procesele din celula vegetală I – energia nu se pierde, trece de la un sistem la altul II – orice transformare are loc în sensul creşterii entropiei

59 după modul de utilizare a surselor de carbon
autotrofe heterotrofe utilizarea resurselor energetice depinde de: ţesut alimentaţie starea hormonală a organismului ţesuturi biosinteză consum

60 sisteme biologice reacţii dintr-o cale metabolică celulă cultură de celule ţesut organismul

61 A B C D E glucoza X1 X2 CO2 + H2O + Q X3 celula vie laborator bioenergetica – procesele de eliberare, transfer şi utilizare a energiei în sistemele biologice

62 Variaţia energiei libere în reacţiile biochimice
ΔG = ΔH – T · ΔS ΔG = ΔE – T · ΔS ΔG < 0 – reacţii exergonice ΔG > 0 – reacţii endergonice ΔG = 0 – echilibru

63 ΔG1 ΔG2 ΔG3 A B C D < 0 – cale metabolică exergonică ΔG1 + ΔG2 + ΔG3 = ΔG > 0 – cale metabolică endergonică

64 A + B  C + D ΔG = ΔGo + RT ln [A] · [B] [C] · [D] [A] = [B] = [C] = [D] ΔG = ΔGo [A] = [B] = [C] = [D] = 1 M ΔGo < 0 Kech > 1 ΔGo > 0 Kech < 1 ΔGo = 0 Kech = 1 ΔG0’ – variaţia energiei libere, pH = 7, temperatură şi presiune standard

65 - reacţii redox ΔG0’ = - n · F · ΔE0’ ΔE0’ = E0’ acceptor de e- - E0’ donor de e-

66 Cuplarea proceselor exergonice cu cele endergonice
utilizarea energiei sinteza de molecule complexe contracţia musculară transport de molecule transmisia impulsului nervos

67 a. A + B  C + D ΔG < 0 +G ΔGtotal < 0 E + F ΔG > 0 ex.
fosfogluco mutaza glu-1-P glu-6-P ΔG < 0 glucozo-fosfat izomeraza glu-6-P fru-6-P ΔG > 0 glu-1-P fru-6-P ΔG < 0

68 b.

69 Compuşi macroergici ATP ADP + P ATP AMP + PP 2 P ΔG = - 7,3 kcal/mol
pirofosfataza 2 P ΔG = - 6,6 kcal/mol

70 respingerea electrostatică între O-
ΔG = - 7,3 kcal/mol respingerea electrostatică între O- stabilitatea crescută a produşilor de reacţie

71 Hidroliza ATP -ului a. ATP  ADP + P gal + ATP gal-1-P + ADP
galacto kinaza gal + ATP gal-1-P + ADP b ATP  AMP + PP ATP AMP + PP R-COOH + CoA-SH R-CO~S-CoA + H2O tiokinaza

72 Energia eliberată prin hidroliză
fosfaţi cu energie înaltă – fosfoenolpiruvat (14,8), creatinfosfat (10,3) fosfaţi cu energie joasă – pirofosfat (6,6), glicerol-3-P (2,2) ADP + P  ATP AMP + PP  ATP X + 2 P AMP + ATP ADP ATP

73 Alţi compuşi macroergici
tioesteri – conţin CoA UDP-glu 5-fosforibozil-1-pirofosfat - compuşi fosfageni – creatinfosfat

74 Căile de sinteză a ATP-ului in vivo
reacţii exergonice aerobe – 38 moli ATP/mol glucoză anaerobe – 2 moli ATP/mol glucoză căi de sinteză fosforilarea la nivel de substrat lanţul respirator cuplat cu fosforilarea oxidativă

75 Fosforilarea la nivel de substrat
1. 2.

76 3.

77 CICLUL ACIZILOR TRICARBOXILICI (CICLUL KREBS, CICLUL ACIDULUI CITRIC)

78 acetil CoA glicogen oxidare dezaminare aminoacizi hidroliză proteine lipoliză β-oxidare trigliceride acizi graşi piruvat glicogenoliză glucoză

79 E1 – piruvat-dehidrogenaza E2 – dihidrolipoil-transacetilaza
E3 – dihidrolipoil-dehidrogenaza E2

80

81 1 2

82 3 4

83 5 6

84 7 8

85 Reglarea ciclului acizilor tricarboxilici
[acetil-CoA] - piruvat-DH-aza - transportul AG în mitocondrie - β-oxidarea AG izo-citrat-DH-aza, α-ceto-glutarat-DH-aza, succinat-DH-aza produşi de reacţie succinil-CoA – inh. α-ceto-glutarat-DH-aza, succinat-DH-aza citrat – inh. citrat-sintaza NADH – inh. izo-citrat-DH-aza, α-ceto-glutarat-DH-aza, malat-DH-aza

86 ATP – inh. alosteric citrat-sintaza
[ATP] din celule

87 Ciclul acizilor tricarboxilici – cale amfibolică
echivalenţi reducători – NADH, FADH2 citrat  acetil-CoA  AG citrat  acetil-CoA + oxal-acetat α-ceto-glutarat  r. transaminare  glutamat  aa, purine  ac. nucleici succinil-CoA  corpi cetonici  DAL  Hb, mioglobină, porfirine oxal-acetat  r. transaminare  aspartat  pirimidine  ac. nucleici  malat  fosfoenol-piruvat  glucoză

88 Ciclul acizilor tricarboxilici – reacţii anaplerotice
piruvat  oxal-acetat fosfoenol-piruvat  oxal-acetat

89 aspartat  oxal-acetat
acid aspartic + acid α-cetoglutaric oxal-acetat + acid glutamic TGO (AST, ASAT) piruvat  malat glutamat  α-cetoglutarat acid glutamic + acid piruvic acid α-cetoglutaric + α-alanina TGP (ALT, ALAT)

90 aspartat  oxal-acetat
acid aspartic + acid α-cetoglutaric oxal-acetat + acid glutamic TGO (AST, ASAT) piruvat  malat glutamat  α-cetoglutarat acid glutamic + acid piruvic acid α-cetoglutaric + α-alanina TGP (ALT, ALAT)

91 LANŢUL RESPIRATOR oxidarea NADH, FADH2, transportul e-, sinteza H2O Structură NADH-dehidrogenaze flavin dehidrogenaze – FPN, FPS coenzima Q proteine cu Fe şi S - Fe2S2, Fe3S4, Fe4S Fe3+ + e-   Fe2+ citocromi - a, a3, b (bT, bK), c

92

93

94 I. NADH-CoQ-oxido-reductaza
(NADH-dehidrogenaza) - FPN, 4 Fe-S

95 II. succinat-CoQ-oxido-reductaza
(succinat-CoQ-reductaza) A, B, C, D FPS, 3 Fe-S

96 III. CoQ redusă-ferocitocrom c –oxido-reductaza
(CoQ-citocrom c-reductaza; complexul citocrom bc1) - bk, bT, 1 Fe-S - sd. Björnstad

97 IV. Ferocitocrom c –oxigen - oxido-reductaza
(citocrom oxidaza) cit. a, a3 10 subunit. proteice NADH H+ + O2  NAD H2O H+

98

99

100

101 Sisteme de transport a echivalenţilor reducători
1. Naveta glicerolfosfat

102 2. Naveta malat-aspartat

103 FOSFORILAREA OXIDATIVĂ
1777 – A. Lavoisier – “arderea alimentelor” 1906 – Arthur Harden – fosfat în fermentaţie 1929 – Cyrus Fiske, Yellapragada Subbarao – izolează ATP-ul 1930 – M. Engelhard – sinteza ATP datorită transportului de e- 1940 – Severo Ochoa – P/O 1940 – Herman Kalckar – ox. glu – sint. ATP 1949 – M. Friedkin, A. Lehninger – CATC-NADH-ATP 1961 – P.D. Mitchell – teoria chimiosmotică 1973 – P. Boyer – cataliza rotaţională 1997 – J. Walker, P. Boyer

104 FOSFORILAREA OXIDATIVĂ
ATP-sintaza F0 – a, b, c F1 – α3β3γδε

105 H+ din citoplasmă  neutralizarea aspartatului din unit. C  interacţiuni electrostatice  rotirea c  energie  sinteza ATP

106

107

108 Sinteza ATP depinde de:
- NADH/NAD+ [ATP] / [ADP] [P] pO2 mitocondrie - NADH  NAD+  3 moli ATP ,5 moli ATP FADH2  2 moli ATP ,5 moli ATP


Download ppt "Vitamina D vitamina antirahitică 1921 – Elmer McCohlum"

Similar presentations


Ads by Google