Presentation is loading. Please wait.

Presentation is loading. Please wait.

Citologie şi Histologie Practică 2009. Scopul cursului Familiarizarea cu noţiunile de bază ale citologiei –Aspectele normale –Modificările inflamatorii.

Similar presentations


Presentation on theme: "Citologie şi Histologie Practică 2009. Scopul cursului Familiarizarea cu noţiunile de bază ale citologiei –Aspectele normale –Modificările inflamatorii."— Presentation transcript:

1 Citologie şi Histologie Practică 2009

2 Scopul cursului Familiarizarea cu noţiunile de bază ale citologiei –Aspectele normale –Modificările inflamatorii –Tumori Citologia clinică: absentă din curricula medicală din România Criteriile de malignitate celulară Corelarea noţiunilor citologice cu cele histologie şi patologie Aplicarea lor în diagnosticul patologic Acumularea noţiunilor: patologia chirurgicală Clinicianul: utilizarea informaţiilor pe care le primeşte de la patolog –buletinul histopatologic –buletinul citologic

3 Patologia chirurgicală şi non- patologii Acurateţea rezultatului depinde atât de clinician cât şi de patolog Cunoaşterea de către patolog a datelor clinice, paraclinice şi procedurilor terapeutice Avizaţi asupra limitei specialităţii lor Examinarea microscopică este uneori subiectivă

4 Raportul patologic Document medical important Descrierea concisă a aspectelor macro/microscopice relevante pentru caz Se vor evita descrierile microscopice exhaustive Se va evita jargonul histologic: nu are consecinţe clinice Concentrat pe diagnostic, prognostic, terapie Importantă colaborarea clinician-patolog

5 Componentele raportului Date clinice, aspect intraoperator, biopsii anterioare Decrierea macroscopică (anomalii, localizare, mărime, culoare, dimensiuni, greutate Fără comparaţii plastice (cât o cireaşă)

6 Componentele raportului Descrierea microscopică: –pentru clinician în majoritatea cazurilor inutilă –neinteresat de tipul nucleilor, caracterul citoplasmei Diagnosticul: –cel mai important capitol; –ex: Carcinom ductal infiltrativ (varianta clasică) G 2, pT 2 N 1 M X, cod ICD-O: Comentarii: diagnostic diferenţial, interpretare, elemente prognostice şi cu impact terapeutic Prezent: raportul patologic standardizat pentru fiecare organ şi tip de leziune

7 Biopsia Fragmentul prelevat pentru examinarea microscopică Incizională: prelevă doar o parte din leziune Excizională: prelevată întreaga leziune cu strat de ţesut normal Biopsia excizională: valoare diagnostică şi terapeutică Prelevare: cu bisturiul rece, cauterul, acul, endoscopic Atenţie la cauter!

8 Recoltare Fragmente multiple: se trimit toate Strivire cu pensa, incluzionarea incorectă: artefacte Fixarea imediată, fără manipulare de către chirurg La multe cazuri sunt necesare metode adiţionale (speciale)

9 Examenul intraoperator (extemporaneu) Pentru examenul extemporaneu nu se pun fragmentele în fixator Important/dificil Experienţă, cunoaştere, capacitatea de a lua rapid decizii Limitele metodei Trebuie sau nu să fac extemporaneu?

10 Practicat pentru: –Prezenţa şi natura leziunii –Diagnosticul marginilor –Prezenţa elementelor diagnostice în material Diagnostic microscopic sofisticat: inutil Durata medie: 20 minute Acurateţea: 89-98.9% Fals negative: erori de interpretare, absenţa elementelor diagnostice Diagnostic de certitudine la parafină Examenul intraoperator (extemporaneu)

11 Prelucrarea primară Laborator în proximitatea sălii de operaţie Specimen proaspăt, trimis imediat Transport: container de plastic NU se adaugă lichide! Întârzierea trimiterii: păstrare la 4 C (ore, nu zile)

12 Fixarea Întreruperea evoluţiei, previne autoliza, păstrează structurile Formalina tamponată 10% Compatibilă cu majoritatea coloraţiilor speciale Păstrare specimen perioade îndelungate Excepţie: IHC, 48 ore Retracţia: datorată ţesutului muscular, nu formalinei (e.g. Biopsii colice, retracţie 57%) Alte soluţii fixatoare: Zencker (B5), Bouin, Carnoy Volumul de fixator: 10x volumul piesei

13 Fixarea - proceduri T camerei 4 C (formalina îngheaţă la -3 C) Viteza de penetrare a fixatorului: 1 mm/h Biopsia: 1,5/0.3 cm Microunde: 300 MHz-300 GHz, 55 C, 1-2 min (poate induce artefacte)

14 Marginile de rezecţie Identificare Marcarea marginilor Suprafaţă netedă, consistenţă dură: identificare uşoară Includ limita periferică de rezecţie a specimenului Dacă se găseşte tumoră: precizare anatomică

15 1. orientarea 2. măsurarea 3. Marcarea marginilor cu cerneală 4. specimenul, evaluarea,marginilor

16 Coloraţii speciale HE este coloraţia uzuală Informaţii interpretate de patolog/citolog Subiectivismul examinatorului Introduse numeroase metode noi

17 Metode de colorare Morfologice (HE, tricrome) Histochimice (PAS, AA, AT) –Histoenzimologice Imunohistochimice –Metode cantitative Citologice (Papanicolaou, APT-Drăgan, MGG)

18 Metode histochimice Reacţia PAS: glicogen, glicoproteine, fungi, paraziţi, mucine neutre Impregnări argentice –fibre de reticulină –celule neuroendocrine –neuroni şi celule gliale Coloraţii pentru microorganisme (Giemsa pt HP) Coloraţii pentru amiloid (roşu de Congo) Coloraţii pentru fibre elastice (orceină) Coloraţii pentru mucine (AA, AA- PAS) –Sialomucine : AA+ la pH 2,5 şi negative la 0,5 –Sulfomucine : AA+ la ph 0,5 şi 2,5

19

20 Histoenzimologie Aplicare considerabil redusă Tehnici complexe Necesită material proaspăt Enzimele pot fi identificate şi IHC Aplicare: –Miopatii –Megacolon (Ach-aza) –Seria mieloidă: cloroacetat esteraza –Fosfataza acidă

21 Imunohistochimia Esenţială calitatea procesării primare Importantă acurateţea tehnicii Necesară standardizarea procedurilor Preparate control Stabilirea indicaţiilor : –în special pentru tumorile slab diferenţiate –tumori cu origine neprecizată –evaluarea ratei de proliferare –evaluarea receptorilor Panel de anticorpi: –Imunofenotipizare primară –Imunofenotipizare secundară Semnalează diferenţierea celular tisulară Preţ de cost relativ crescut Utilizare limitată în citologie

22 HER-2/neuER ChrAKi67

23 Metode cantitative Măsurarea obiectivă a aspectelor microscopice Indexul proliferativ: Ki67 Densitatea celulelor pozitive pentru receptori hormonali (ER, PR, AR etc) Valoare prognostică pentru rata de succes la terapia adjuvantă.

24 Microscopia electronică Utilizată în general pentru cercetare Identificarea histogenezei şi diferenţierii Patologia renală, tegumentară Contribuţie diagnostică: –Tu celule granulare –Tu teacă nerv periferic –Histiocitoză Langerhans –Mezoteliom –Carcinoid –Carcinom cu celule mici

25 Limitele ME Examinarea de fragmente foarte mici Absenţa criteriilor de mare specificitate Erori de interpretare: ţesut non-neoplazic inclus Dificultăţi de evaluare spaţială

26 Cursul următor: Diagnosticul citologic. Buletinul citologic. De unde facem citologie? Cum se efectuează un frotiu? Criteriile de malignitate celulară. Clasificarea Papanicolaou a frotiurilor.


Download ppt "Citologie şi Histologie Practică 2009. Scopul cursului Familiarizarea cu noţiunile de bază ale citologiei –Aspectele normale –Modificările inflamatorii."

Similar presentations


Ads by Google