Presentation is loading. Please wait.

Presentation is loading. Please wait.

Cancerul renal Copyright, 2004 © Debi Foli. Anatomie fiecare rinichi este de dimensiunea unui pumn în partea superioară a rinichiului se află glanda suprarenală

Similar presentations


Presentation on theme: "Cancerul renal Copyright, 2004 © Debi Foli. Anatomie fiecare rinichi este de dimensiunea unui pumn în partea superioară a rinichiului se află glanda suprarenală"— Presentation transcript:

1 Cancerul renal Copyright, 2004 © Debi Foli

2 Anatomie fiecare rinichi este de dimensiunea unui pumn în partea superioară a rinichiului se află glanda suprarenală rinichiul şi glanda suprarenală sunt înconjurate de o masă de ţesut grăsos şi de o fascie fibroasă (fascia Gerota)

3 Epidemiologie al 7-lea cancer ca frecvenţă şi al 10-lea ca mortalitate la bărbat în SUA reprezintă circa 3% din totalul cancerelor de obicei diagnosticat între 50 şi 70 ani, poate apărea la orice vârstă –majoritatea pacienţilor cu cancer renal sunt trecuţi de 40 ani de 2 ori mai frecvent la bărbaţi decât la femei există anumiţi factori genetici predispozanţi –aceştia apar doar în 5% din cazuri –2 celule maligne apar mai frecvent în cancerul renal celula clară, cauzată de o mutaţie a genei VHL celula papilară, cauzată de o serie de mutaţii genetice

4 Factori de risc Fumatul –fumătorii au risc dublu de cancer renal Obezitatea Hipertensiunea arterială Abuzul cu anumite medicamente Dializa de lungă durată Sindromul von Hippel-Lindau Ocupaţia –muncitoriide la cuptoarele din industria fierului şi oţelului –muncitorii expuşi la azbest sau cadmiu Sexul –bărbaţii au risc dublu

5 Patologie Adenocarcinoame (>85%) –cea mai frecventă formă de cancer renal, denumită şi hipernefrom tumoră Grawitz –cu câteva suptipuri cu celule clare (75-85%), având originea în tubul proximal papilar chromofob oncocitic (rar) – de obicei nu e agresiv Carcinoame tranziţionale –cu origine în celulele uroteliale din pelvisul renal Tumora Wilms –neoplasm embrional –8% din cancerele pediatrice, cea mai frecventă tumoră abdominală în copilărie –apare cu frecvenţă maximă la 3-4 ani –rata de vindecare este de aproape 90% –WT-1, o genă supresoare tumorală, este deletată sau mutată

6 Simptome Generale –inapetenţă –scădere ponderală inexplicabilă –fatigabilitate –febră recurentă (fără legătură cu infecţii) –HTA –anemie / policitemie Hematurie Durere în regiunea lombară –persistentă Presiune / masă / tumoră în flanc / regiunea lombară Edem de membru inferior Simptome de boală avansată –invazie locală (ficat, pancreas, colon) –boală metastatică (pulmonar, limfatic, osos, hepatic, cerebral, suprarenal, rinichi contralateral)

7 Diagnostic examen clinic laborator –teste sangvine (hemogramă, teste funcţionale renale şi hepatice) –teste de urină imagistică –ecografie –CT / RMN extensia bolii invazia limfatică / vasculară metastaze –urografie cu substanţă de contrast –scintigrafie osoasă biopsie

8 Stadializare

9 < 7 cm 50 – 60% supravieţuire la 5 ani tumoră limitată la un rinichi, nu invadează ganglionii limfatici / organe la distanţă > 7 cm 30 – 60% supravieţuire la 5 ani

10 Stadializare 0 – 20% supravieţuire la 5 ani tumora depăşeşte ţesutul perirenal, cu răspândire la distanţă 20 – 50% supravieţuire la 5 ani tumoră de orice mărime care invadează - ganglionii limfatici regionali - venele mari / ţesutul perirenal

11 Tratament tratamentul depinde de stadiul bolii –adesea se utilizează abordări multimodale chirurgia este tratamentul standard în cancerul renal localizat radioterapia şi chimioterapia nu sunt foarte eficiente în cancerul renal terapiile biologice (ţintite / imunoterapia) sunt tot mai mult utilizate

12 Chirurgia dacă nu a metastazat, cancerul renal poate fi vindecat exclusiv chirurgical nefrectomia radicală –înlătură în întregime rinichiul afectat şi ţesutul înconjurător –ganglionii perirenali pot fi şi ei înlăturaţi –nefrectomie de debulking în boala metastatică – creşte supravieţuirea nefrectomia parţială (chirurgie conservativă) –înlătură tumora prezervând cât mai mult din rinichiul afectat –recomandată în stadiul I, tumori bilaterale sau la pacienţi cu rinichi unic chirurgia laparoscopică (tumoră < 10 cm) –morbiditate şi spitalizare reduse ablaţia prin radiofrecvenţă crioablaţia

13 Chirurgia nefrectomia parţială

14 Chirurgia ablaţia prin radiofrecvenţă

15 Terapia moleculară ţintită inhibitori de tirozinkinază –sunitinib (Sutent) –sorafenib (Nexavar) inhibitori de mTOR kinază –temsirolimus (Torisel) –everolimus (Afinitor) –inhibă o enzimă cu rol în controlul creşterii celulare şi a angiogenezei anticorpi monoclonali –bevacizumab (Avastin) –încetineşte evoluţia carcinomului renal metastatic –afectează neoangiogeneza tumorală există o ferventă cercetare medicală clinică în cancerul renal, se testează noi combinaţii de molecule existente, dar şi molecule noi

16 Imunoterapia stimulează apărarea naturală împotriva cancerului –cancerul renal este unul din cancerele cele mai imunoresponsive –alături de melanom, unul din puţinele cancere cu care imunitatea poate lupta eficient, odată ce sunt deja instalate Interleukina-2 (IL-2) este cel mai eficient imunoterapic în cancerul renal –rată de răspuns 14% (7% răspuns complet!) –4% deces în cursul terapiei! Interferonul alfa este şi el utilizat în forme avansate de cancer renal –rată de răspuns 15% vaccinuri tumorale, fabricate din propria tumoră sau cu antigene tumorale renale cunoscute, sunt în diverse faze de cercetare

17 Radioterapia diferite metode de administrare –radioterapia externă –brahiterapia (implanturi) rareori utilizată ca unică abordare, doar când pacientul e inoperabil cel mai adesea se utilizează paliativ, pentru ameliorarea simptomatologiei date de metastazele osoase, pulmonare, cerebrale etc. radioterapia stereotactică –optimizează administrarea cu reducerea iradierii ţesutului sănătos

18 Chimioterapia chimioterapia clasică este ineficientă în majoritatea formelor de cancer renal carcinomul tranziţional renal şi tumora Wilms sunt mai sensibile la chimioterapie monochimioterapie / polichimioterapie –Vinblastină: 2.5 – 25% rată de răspuns –Floxuridină: 10-20% rată de răspuns –Gemcitabină / 5FU: 17% rată de răspuns sunt testate noi molecule şi combinaţii

19 Îngrijiri paliative / suportive durere –medicaţie analgezică –RT pe metastazele dureroase (în special metastaze osoase) –RT în compresiunea medulară hemoragie –angioinfarctizare (embolizarea arterei renale) colică renală –stent ureteral –hidratare hipercalcemie –bifosfonaţi –hidratare fatigabilitate, febră, inapetenţă –AINS –stimularea apetitului

20 Prognostic cancer limitat renal (40% of patients) –tratat exclusiv chirurgical –curativ în 90% din cazuri cancer extins (60% of patients) –în general nu este vindecabil exclusiv chirurgical –prognostic mai rezervat 79% din pacienţii cu nefrectomie parţială nu fac recidivă, comparativ cu 77% din pacienţii cu nefrectomie radicală –incidenţa insuficienţei renale este de 11% în nefrectomia parţială, comparativ cu 22% în nefrectomia radicală –nefrectomia parţială este la fel de eficientă ca şi nefrectomia radicală, dar cu morbiditate mai redusă

21 Cancerul de vezică urinară

22 Epidemiologie incidenţă 20/100000/an (Europa) mortalitate8-9/100000/an al 4-lea cancer ca frecvenţă la bărbat şi al 7-lea la femeie la diagnostic >70% din pacienţi au > 65 ani

23 Factori de risc Sex –risc triplu la bărbat Vârstă –incidenţă crescută în decada a 7-a de viaţă Rasă –albii au risc dublu Fumat Abuz de analgezice –fenacetina creşte riscul

24 Factori de risc Inflamaţii urinare cronice Nefropatia endemică balcanică –boală de cauză necunoscută ce determină inflamaţia progresivă a parenchimului renal –creşte riscul de cancer cu celule tranziţionale din pelvisul renal şi uretere Ocupaţia –compuşi chimici organici –industria maselor plastice –industria coloranţilor şi a vopselelor –radiaţiile ionizante Factori genetici –familii cu risc crescut de carcinom tranziţional –nu este cunoscută încă baza genetică a acestei agregări familiale

25 Patologie carcinomul cu celule tranziţionale (90-95%) –70% din tumori sunt superficiale –10-20% progresează în tumori invazive carcinomul scuamocelular (<7%) adenocarcinomul (<3%) –adenocarcinomul situat în domul vezical e considerat ca având origine uracală carcinomul in situ –30% din cancerele de vezică urinară prezintă focare multiple de carcinom in situ La prezentare: –75-85% sunt superficiale (pTa, pTis, pT1) –10-15% sunt invazive muscular (pT2, pT3, pT4) – 5% sunt metastatice (N+, M+)

26 Simptome Hematurie –aprox. 80% din pacienţi prezintă hematurie macroscopică, indoloră –aprox. 20% din pacienţi prezintă doar hematurie microscopică Disurie şi simptome iritative –sunt prezente la circa 30% din pacienţi, în special la cei cu carcinom in situ Obstrucţia tractului urinar superior –rară la prezentarea iniţială –semn de boală avansată în 50% din cazuri

27 Diagnostic examen clinic laborator –teste sangvine (hemogramă, teste funcţionale renale şi hepatice) –teste de urină imagistică –ecografie –CT / RMN extensia bolii invazia limfatică metastaze –urografie cu substanţă de contrast –scintigrafie osoasă cistoscopie –pacienţii suspectaţi ar trebui să efectueze o cistoscopie atentă şi examinare bimanuală citologie urinară –citologie selectivă şi biopsie prin periaj biopsie endoscopică –se biopsiază regiunile anormale

28 Carcinom cu celule tranziţionale A: defectul de umplere este reprezentat de tumoră. B: CT al aceluiaşi pacient ca şi în imaginea A. Calcificări în interiorul tumorii (indicate prin săgeţi). Diagnostic

29 Carcinom cu celule tranziţionale A şi B: Imagini RMN coronale şi axiale care demonstrează invazia tumorii prin grăsimea perivezicală în peretele pelvin lateral

30 Stadializare Stadiul 0 TisN0M0 TaN0M0 Stadiul I T1N0M0 Stadiul II T2N0M0 Stadiul III T3-T4aN0M0 Stadiul IV T4b N1-3 M1

31 Prognostic leziunile până la T1 fără carcinom in situ au supravieţuire de 95% leziunile T1 de grad mare au supravieţuire la 10 ani de 50% carcinoamele invadante în musculară au supravieţuire la 5 ani de 20-50% în cazul invaziei limfatice supravieţuirea la 5 ani scade la 0-20% boala metastatică are supravieţuire medie de 6 – 9 luni Stadiul supravieţuirea la 5 ani 0 >85% I 70% II 57% III 31% IV0 - 24%

32 Tratament Chirurgie –rezecţia endoscopică (TUR) în T0, Tis, T1, T2 grad mic –laserul NDYAG poate fi utilizat cu succes în controlul local al tumorilor superficiale –cistectomia parţială se utilizează în tumorile care nu se pretează la rezecţie transuretrală –cistectomia radicală cu reconstrucţie urinară folosind conduct intestinal în tumori mari tumori de grad mare tumori multiple invazie locală extinsă, inclusiv invazie prostatică stromală Chimioterapie –intravezical –sistemic Radioterapie

33 Cancerele de vezică urinară superficiale pTa, pTis, T1 terapia standard este intravezicală rezecţie transuretrală rata de recidivă este 70% chimioterapie intravezicală adjuvantă gradul de diferenţiere este important G1G2G3 rata de recidivă42%50%80% rata de progresie2%11%45% chimioterapia intravezicală adjuvantă reduce rata de recidivă cu 30- 80% –Doxorubicin săptămânal 6-8 săpt. / lunar 6-12 –Mitomicina C săptămânal 6-8 săpt. / lunar 6-12 –BCG săptămânal 6-8 săpt. / lunile 3 şi 6

34 Cancerele de vezică urinară invazive radioterapia în comparaţie cu cistectomia are rezultate inferioare terapia standard este cistectomia radicală cu limfadenectomie pelvină probabilitate mare de metastazare la distanţă după cistectomie sau radioterapie ca tratamente unice (50% în primii 2 ani) doar circa 50% din pacienţii cu boală invazivă cu grad mare se vindecă cancerul de vezică urinară invadant în musculară este de obicei o boală sistemică terapie multimodală Rezultate ale cistectomiei radicale stadiufără recidivă la 5 ani limitat la vezică (< T2N0) 73% avansat(> T2N0)56% ganglioni pozitivi(T1-4, N+)33%

35 Chimioterapie sistemică Cancerul de vezică urinară este o boală chimiosensibilă Monochimioterapie –Cisplatină –Carboplatină –Gemcitabină –Ifosfamidă Polichimioterapie –MVAC –Gemcitabină / Cisplatină –Gemcitabină / Carboplatină –Paclitaxel / Carboplatină

36 Chimioterapie sistemică Chimioterapie adjuvantă limitată la –afectare ganglionară –invazie limfatică / venoasă –margini pozitive Chimioterapie neoadjuvantă (terapie de inducţie) –+/- radioterapie –reduce riscul de deces cu 13% –5% beneficiu absolut la 5 ani Chimioterapie paliativă –în boala metastatică –creşte supravieţuirea şi calitatea vieţii

37 Radioterapie Radioterapie adjuvantă limitată la –tumoră > T2 –invazie limfatică / venoasă –margini pozitive Radioterapie neoadjuvantă –+/- chimioterapie –când se tentează intervenţii chirurgicale conservatoare Radioterapie paliativă –în boala metastatică –la pacienţi cu contraindicaţie chirurgicală

38 Supraveghere postterapeutică Program de follow-up după TUR –la 3 luni în primul an –la 6 luni în al doilea an –la 12 luni în continuare

39 Cancerul testicular

40 Au fost mereu de mărimi diferite acolo, dar n-am ştiut... Aş fi continuat să aştept dacă n-ar fi început să mă doară, devenise atât de dureros încât nu mai puteam sta pe bicicletă. Lance Armstrong

41 Ştiaţi că... La depunerea unui jurământ în Roma antică, bărbaţii îşi apucau testiculele într-o mână în timp ce vorbeau. De atunci provin cuvinte precum testament, testimonial, atestare. Conform informaţiilor din al doilea război mondial referitoare la sănătatea recruţilor, au existat 9 cazuri de bărbaţi cu 3 testicule. În decursul unei vieţi, testiculele generează în medie 53 litri de spermă. Ejacularea se produce cu o viteză medie de 43 km / oră.

42 Anatomie

43 Epidemiologie incidenţa anuală este de 4 /100 000 bărbaţi 1% din totalul tumorilor maligne 99% din tumorile testiculare sunt maligne 90% - 95% din tumorile testiculare sunt cu celule germinale bilateral în 2 - 3% din cazuri afectează adulţi tineri –20 - 40 ani –când fluctuaţiile testosteronului sunt maxime –determină probleme psihologice şi de fertilitate la bărbaţii tineri detecţia şi tratamentul precoce determină rezultate superioare –supravieţuire globală la 5 ani de 92% (stadiul I > 97%) –rata de vindecare > 80% (global)

44 Factori de risc Sexul - masculin!? Vârsta Antecedente heredo-colaterale –riscul creşte la membrii familiilor cu bolnavi Antecedente personale –cancer testicular contralateral –orhită în copilărie –hernie inghinală în copilărie –hidrocel în copilărie

45 Factori de risc Ocupaţia –miner –muncitor în industria petrochimică –muncitor în industria pielăriei Rasa –riscul este de 5 ori mai mare la albi Criptorhidia –3% din bărbaţi au criptorhidie –risc de malignitate de 14 – 48 ori mai mare Sindrom Klinefelter Infecţie cu HIV Status socioeconomic înalt

46 Patologie Tumori germinale (95%) Seminoame (40%) cele mai frecvente sunt radiosensibile Nonseminoame apar mai frecvent în a treia decadă metastazare rapidă în plămâni şi ganglionii retroperitoneali –Carcinom embrional (20 - 25%) –Teratom (25 - 35%) –Coriocarcinom (1%) –Tumoră de sac Yolk Tumori non-germinale (5%)

47 Simptome Tumoră nedureroasă testiculară (90%) Durere / discomfort în testicul / scrot (10%) –durere surdă în abdomenul inferior / zona inghinală Testicul mărit –se simte diferit la autopalpare –senzaţie de greutate în scrot Lichid scrotal Modificări mamare (5%) –sensibilitate –creştere în dimensiuni Simptome de cancer avansat (10%) –dureri lombare –dispnee –dureri toracice –hemoptizie

48 Depistare precoce poate fi deseori depistat precoce multi bărbaţi depistează cancerul testicular prin autopalpare autopalparea lunară la bărbaţii de 15 – 55 ani autopalparea testiculară –sub duş / după o baie caldă, când tegumentul scrotal este relaxat –inspecţie în oglindă –se ţine scrotul în palme –se examinează pe rând fiecare testicul –se rulează uşor între degete, cu ambele mâini, fiecare testicul, cu degetul mare plasat în partea superioară a testiculului –se urmăreşte o tumoră dură pe suprafaţa testiculului umflarea / mărirea testiculului creşterea durităţii testiculare durere / discomfort testicular / scrotal diferenţe anormale între testicule senzaţie de greutate scrotală o durere surdă în abdomenul inferior sau regiunea inghino-scrotală

49 Diagnostic Examen clinic Echografie Laborator Markeri tumorali –AFP – - HCG –LDH CT / RMN de torace, abdomen şi pelvis Diagnosticul se confirmă prin înlăturarea chirurgicală a testiculului afectat Biopsia cu ac nu se practică (decât în situaţii foarte specifice) Examen anatomopatologic

50 CT axial cu hidronefroză stângă, datorate unei mase ganglionare paraaortice masive, consecinţa unei tumori germinale testiculare Diagnostic

51 Stadializare Stadiul 0 –carcinom in situ, numit şi neoplasm germinal intratubular Stadiul I –în scrot –Stadiul IA - doar în testicul, markeri normali –Stadiul IB - diseminare în vasele limfatice / sangvine testiculare, markeri normali –Stadiul IS - markeri peste valorile normale după înlăturarea testiculului neoplazic Stadiul II –diseminare în ganglionii retroperitoneali –markeri - normali / uşor crescuţi –Stadiul IIA - ganglioni: 1 - 5 şi toţi < 2 cm –Stadiul IIB - ganglioni: > 5 sau 2 – 5 cm –Stadiul IIC - ganglioni > 5 cm Stadiul III –metastaze la distanţă –Stadiul IIIA – diseminare pulmonară/ggl. non-locoregionali, markeri normali/uşor crescuţi –Stadiul IIIB – pulmonar/ggl.non-locoregionali dar nu alte organe,markeri substanţial crescuţi –Stadiul IIIC – diseminare de organ non-pulmonară, markeri mult crescuţi

52 Tratament Tratamentul depinde de stadiul cancerului şi tipul tumorii Poate fi necesar un tratament combinat Chirurgia –orhiectomia inghinală radicală este terapia standard de primă linie Radioterapia –seminoamele sunt radiosensibile –tumorile non-seminomatoase sunt radiorezistente (ideal tratate chirurgical) Chimioterapia –boala avansată sau metastatică răspunde bine la chimioterapie –tumorile metastatice / retroperitoneale masive sunt micşorate prin chimioterapie Pacienţii ar trebui să discute cu doctorul probleme de dinamică sexuală şi fertilitate, înaintea începerii tratamentului

53 Chirurgia Orhiectomia inghinală radicală –înlăturarea testiculului afectat –manevră diagnostică şi terapeutică –rareori este afectată erecţia normală –bărbaţii cu afectare sexuală ar trebui să efectueze dozare serică de testosteron –protezare – implant de testicul artificial Orhiectomia bilaterală –în cancerele bilaterale –unii pacienţi decid prelevare şi stocare de spermă anterior intervenţiei chirurgicale –este necesar tratamentul de substituţie hormonală Disecţia ganglionară retroperitoneală –înlăturarea ganglionilor retroperitoneali –efectuată în 2 situaţii: tumoră non-seminomatoasă stadiul I sau IIa tumoră retroperitoneală restantă după terminarea chimioterapiei pentru boala avansată

54 Radioterapia cel mai adesea radioterapie externă mai eficientă în seminoame decât în non-seminoame utilizată în seminoame, stadiile I, IIa şi IIb efecte secundare –fatigabilitate –reacţii cutanate –ulcer peptic –cancere secundare testiculul restant se ecranează pentru păstrarea fertilităţii

55 Chimioterapia cele mai utilizate scheme sunt EP sau BEP Bleomicină Etoposid cisPlatină efecte secundare –astenie –infecţii –greţuri şi vărsături –alopecie –tulburări auditive –fibroză pulmonară ireversibilă (bleomicina are doză prag!) –afectare renală (cisplatina e nefrotoxică!) –cancere secundare (bărbaţi tineri!)

56 Seminoame stadiul I, IIA, IIB –orhiectomie inghinală radicală urmată de –radioterapie pe retroperitoneul ipsilateral şi ganglionii limfatici din grupul iliac ipsilateral stadiul II bulky şi stadiul III –orhiectomie inghinală radicală urmată de –chimioterapie Non-Seminoame stadiul I & IIA –orhiectomie inghinală radicală urmată de –disecţie ganglionară retroperitoneală stadiul IIB –disecţie ganglionară retroperitoneală şi eventual –chimioterapie adjuvantă stadiul IIC şi stadiul III –chimioterapie iniţială urmată de –chirurgie pentru boala reziduală Strategie

57 Supraveghere postterapeutică Regulată –CT (Rx torace) –examen clinic –markeri tumorali În non-seminoame –la 2 luni în primii 2 ani –mai rar apoi În seminoame –la 4 luni în primii 3 ani –mai rar apoi

58 Prognostic uşor crescut pentru seminoame Stadiul I95 - 99% Stadiul II 70 - 92% Stadiul III70 - 85%

59 Cancerul de prostată U/008/11/08 For internal use only

60 Anatomie 1. Cooperberg M et al. eMedicine 2006 http://www.emedicine.com; 2. McNeal JE. Am J Surg Pathol 1988; 12: 619–633 Zonele McNeal ZonaDescriere Zona centrală Canalele ejaculatoare traversează zona centrală in drumul lor către verum montanum. Cuprinde aproximativ 25% din volumul prostatei 1 Zona periferică Înconjoară zona centrală. Cuprinde aproximativ 70% din volumul prostatei 1 Zona tranziională Situată in partea mediană a prostatei, înconjurând uretra. Cuprinde aprox. 5% din volumul prostatei 1 Zona fibro- musculară anterioară Compus ă in principal din strom ă fibromuscular ă

61 Microanatomie Uretra Verum montanum Glande prostatice Capsula prostatică Exista 3 tipuri principale de celule la nivelul prostatei: –Celule musculare netede –Celule stromale –Celule epiteliale

62 Reglarea funciei hormonale a glandei prostatice Axa hipotalamo–pituitaro–gonadică (HPG)

63 Rolul DHT in progresia bolii Testicule (90%) Glanda suprarenala (10%) prin conversia steroizilor

64 Epidemiologie Cazuri noi de cancer in 2008 la barbati in SUA Prostat ă 186.320 (25%) Plămâni114.690 (15%) Colon si rect 77.250 (10%) Vezica urinar ă 51.230 (7%) Limfom non-Hodgkin 35.450 (5%) Melanom cutanat 34.950 (5%) Rinichi si pelvis renal 33.130 (4%) Cavitate oral ă si faringe 25.310 (3%) Leucemie 25.180 (3%) Pancreas 18.770 (3%) 1. Jemal A et al. CA Cancer J Clin 2008; 58: 71–96 *Sunt excluse cazurile de cancer cutanat bazocelular si pavimentos si carcinom in situ cu excepia cancerului la vezica urinara

65 Epidemiologie Rata la 100.000 020406080100120140 China Tailanda Kenia Zimbabwe Spania Japonia Marea Britanie Austria Australia Canada Norvegia Suedia SUA Noua Zeeland ă Incidena cancerului de prostată la nivel mondial standardizată după vârstă (la100.000 bărbai ) Haas et al. Can J Urol 2008; 15: 3866-3871

66 Epidemiologie Mortalitatea cancerului de prostata la nivel mondial, standardizata dupa varsta (la 100.000 barbati ) Rata la 100.000 Japonia Spania SUA Canada Australia Marea Britanie Austria Noua Zeelanda Africa de sud Zimbabwe Uganda China 5101520253035 0

67 Screening Ghid de screening pentru detecţia precoce a cancerului de prostată, American Cancer Society Peste 50 ani (45 ani la cei cu rude având cancer de prostată): –PSA –Tuşeu rectal

68 prostată normală cancer de prostată Tuşeu rectal

69 Diagnostic Anamneza Examen clinic Laborator Imagistic –scintigrama osoasă –radiografie osoasă –tomografie computerizată (CT) –rezonantă magnetică (RMN) –ecografie abdominală Biopsie – ghidată ecografic transrectal

70 PSA Prostate Specific Antigen: glicoproteină ideal ca marker tumoral, specificitate tisulară mare creşte şi în –hipertrofia benignă de prostată –prostatită Util pentru –diagnosticul de cancer de prostată –factor de prognostic –monitorizarea recurenţelor şi a răspunsului la tratament –screening-ul cancerului de prostată (+ tuşeu rectal)

71 Stadializare T umora localizată T1 Tumoră fără manifestări clinice (PSA crescut) T2 Tumoră limitată in interiorul prostatei local avansată T3 Tumora se extinde prin capsula prostatică –unilateral –bilateral –prinde veziculele prostatice T4 Tumora este fixată sau invadează structurile vecine altele decât veziculele seminale: –colul vezical, sfincterul extern –rectul, muchii elevatori –peretele pelvian

72 Stadializare N oduli locoregionali N0 absenţi N1 prezenţi la examinarea imagistică / chirurgicală ggl. din fosa obturatorie ggl. iliaci interni ggl. iliaci comuni ggl. presacrali M etastaze M0 absente M1 prezente la examinarea imagistică / chirurgicală osoase pulmonare

73 Grading Tumorile pot fi gradate in funcie de scorul Gleason / gradul de difereniere: –bine difereniate (Gleason 2 – 4) –moderat diferentiate (Gleason 5 – 6) –slab difereniate (Gleason 7 – 10)

74 Simptome Cancer de prostată localizat –asimptomatic –dureri la nivelul tractului urinar inferior Cancer de prostată local avansat –semne generale – astenie, inapetenţă, scădere ponderală –hematurie –dureri la urinare –probleme de miciune –nicturie –dureri colicative –uremie Cancer de prostată metastatic –edeme ale extremităilor inferioare –dureri osoase –dispnee, hemoptizie

75 Chirurgie Prostatectomia radicală –în stadii incipiente sau local avansate –abord perineal, retropubic sau endoscopic –nerve sparing techniques! –eficienţă comparabilă cu radioterapia TUR-P –metodă minim invazivă –se utilizează pt. controlul simptomelor locale, la vârstnici cu speranţă de viaţă redusă Orhectomia bilaterală –castrare chirurgicală

76 Radioterapia externă

77 Brahiterapia

78 Radioterapia paliativă utilizată pentru a obţine o ameliorare simptomatică rapidă –metastaze osoase –metastaze cerebrale utilizată pentru a îmbunătăţi calitatea vieţii se preferă doza şi numărul minim de fracţiuni ce determină efectul scontat se evită afectarea acută a ţesutului normal iradiat efectele secundare cronice pot fi irelevante

79 Supresia producţiei glandelor endocrine Castrare – chirurgicală – radioterapeutică Agonişti GnRH (castrare chimică) – GnRH (hipotalamus) LH & FSH (hipofiză) hormoni sexuali (gonade) – blocarea axului hipotalamo-hipofizo-gonadal opreşte sinteza de hormoni sexuali – analogi GnRH (Goserelin, Leuprolid, Triptorelin) Blocada receptorilor steroizi Anti-androgeni – Flutamidă – Bicalutamidă Hormonoterapia

80 Chimioterapia Se utilizează în cazurile hormonorezistente, rapid progresive La pacienţi cu speranţă de viaţă peste 5 ani De obicei terapie cu un singur citostatic –Docetaxel (Taxotere) –Mitoxantrona (Novantrone) –Paclitaxel (Taxol)

81 Prognostic


Download ppt "Cancerul renal Copyright, 2004 © Debi Foli. Anatomie fiecare rinichi este de dimensiunea unui pumn în partea superioară a rinichiului se află glanda suprarenală"

Similar presentations


Ads by Google