Presentation is loading. Please wait.

Presentation is loading. Please wait.

Limba român ă contemporan ă : Stilistica. Curs 3 Limbajul popular Limbajul familiar (colocvial) 3 decembrie 2013.

Similar presentations


Presentation on theme: "Limba român ă contemporan ă : Stilistica. Curs 3 Limbajul popular Limbajul familiar (colocvial) 3 decembrie 2013."— Presentation transcript:

1 Limba român ă contemporan ă : Stilistica. Curs 3 Limbajul popular Limbajul familiar (colocvial) 3 decembrie 2013

2 - Opoziţia popular / cult - Popular: limbajul necultivat, nestandardizat, spontan, non- instituţionalizat - în cultura român ă : conotaţii pozitive – mai ales prin prototipul "rural", ţ ă r ă nesc (limbajul culturii populare) - de fapt, include şi: limbaje urbane (argouri); limbaj familiar (colocvial) - abstractizare: nu ţinem cont de particularit ă ţile dialectale, dar de fapt ele exist ă în realiz ă rile concrete ale limbajului popular - se realizeaz ă preponderent în oralitate – din care îi provin tr ă s ă turile principale - Corespondenţ ă Popular / cult = Oral / scris. Deşi exist ă texte populare scrise (ex.: scrisori), şi o bun ă parte din cele culte – orale (ex.: conferinţ ă, dezbatere) - Importanţa pentru comparaţii interlingvistice şi interculturale şi pentru traduceri!

3 Limbajul popular (destul de omogen; totuşi oarecare diversificare intern ă ); accepţia general ă de "limbaj necultivat" - popular (tradiţional, rural) – limbaj curent, al vieţii cotidiene - variante "solemne", supravegheate - limbaje "tehnice", ale meşteşugurilor tradiţionale - limbaje artistice (mai ales în poezie) + diferenţe sociolingvistice (sex, vîrst ă, grad de educaţie) + interferenţe cu limbajul cult - familiar - argotic Vulgaritate şi eufemism

4 Diversificarea intern ă a limbajului popular - destul de omogen  Diferenţele în funcţie de situaţia de comunicare - între conversaţia curent ă şi situaţiile "solemne" – nu sînt foarte mari, dar exist ă. Sfera public ă / privat ă. În interiorul aceluiaşi mediu sau la contactul cu vorbitori din afar ă ("cum zicem noi") - variaţii situaţionale: la cîrcium ă / la priveghi - evitarea limbajului vulgar, eventual (diferenţe regionale?)  Diferenţe sociolingvistice: de sex, vârst ă Diferenţe între vorbirea b ă rbaţilor şi cea a femeilor? Un studiu – bazat pe proza lui Marin Preda Cf. ŞTEFAN, Ion, b ă rbaţii – mai implicaţi în viaţa public ă – nr. mai mare de neologisme ("devine dup ă facult ă ţi", "ocupaţiunea ta mintal ă ") - femeile – mai regional (ga, bia, bîtul), neologisme deformate (percitor, fonciire, primu-ntâi), vocabular rudimentar (Guica); "vorbeşte ca lumea, nu te mai fandosi"

5  Terminologii tehnice populare - sînt comparabile cu limbajele ştiinţifice şi tehnice din limba literar ă ? - nu, în m ă sura în care sînt relativ puţin dezvoltate, şi sînt cunoscute de aproape toţi în zona dat ă - oierit, mor ă rit, meşteşuguri (prelucrarea lemnului, ol ă rit, ţesut), medicin ă popular ă, culinari - S-a considerat c ă nu sînt "stiluri" (nu au şi tr ă s ă turi sintactice); merit ă îns ă studiate; în dialectologie, în genere înregistrate ex.: stâna, calul, portul moara: dreve, grindei, roata cu m ă sele, prîsnel, piscoaie, coş, fruntar, pereţi, acoperiş, cerdac, bab ă, oişte, cupe, colaci, "ursoaica morii" - surse: limbajul curent (metafore, specializ ă ri semantice: polisemii), împrumuturi, alte terminologii}

6 Permisivitatea faţ ă de influenţa limbii literare - permeabilitate foarte mare; prin şcoal ă, mass-media, contactul cu alte instituţii publice, politice ş.a. - în funcţie de situaţia de comunicare şi adaptarea la interlocutor: în interviu v. Pop (Maramureş), Dumistr ă cel, anchete dialectale - mai ales lexic - cuvinte, frazeologisme - de multe ori modific ă ri - fonetice, semantice, sintactice. Inclusiv prin hipercorectitudine (benoclu) şi etimologie popular ă (umflaţie) v. în literatur ă

7 Limbajul popular (rural) Cf. I. Coteanu, Stilistica..., se face abstracţie de diferenţele dialectale (manifestate mai ales în fonetic ă, lexic); de fapt, se realizeaz ă prin variante regionale - tr ă s ă turile generale ale oralit ă ţii

8 Tr ă s ă turi generale I. Vocabular 1. SISTEM Vocabular redus ca întindere – compensat printr-o polisemie foarte bogat ă EX. praştie (< sl.), DLR: 1. arm ă rudimentar ă. 2. funie la c ă ruţ ă. 3. c ă p ă stru; 4. împletitur ă de sfoar ă, plas ă ; 5. chimir; 6. unealt ă în form ă de pr ă jin ă – pentru cules fructe; 7 stîlp la cas ă ; 8. b ă ţ de undiţ ă ; 9 fîşie de p ă mînt arabil; 10. loc, la rîu, în care apa e mai puţin adînc ă - a (se) face praştie? V. a împr ă ştia? Sau praf ? a da – în expresii, sintagme, are sensuri pentru care limba literar ă foloseşte cuvinte diferite - nu atît expresivitate, cît necesitate a da foc (a incendia), a da pe brazd ă (a adapta), a da de veste (a anunţa), a da de gol (a demasca), a da greş (a rata), a da ghes (a stimula), a-i da mîna s ă (a-şi permite); a da de furc ă (?), a da nas (?)

9 - Impresia de mare bog ă ţie, de varietate lexical ă e creat ă la nivelul sistemului – din însumarea variantelor regionale; de fapt, în fiecare zon ă se folosesc elemente mult mai puţine (clişeu al puriştilor tradiţionalişti – "Limba nostr ă -i o comoar ă "). Reflectat în dicţionarele generale (DEX, DOOM): şteamp [pt. sf ă rîmarea minereurilor], şteand [putin ă ], şteap [cotor], şteaz ă [piu ă ], ştempar, ştemp ă ri, ştemp ă riţ ă, ştempel [pecete], ştemplui, ştempluire, ştempluit, ştemui [a presa nituri], ştemuire, ştemuitor, ştergur ă [ştergar], şterţ [b ă ţ de amestecat zerul], ştezar: 17 din 43

10 2. SISTEM - Sinonimie redus ă DSR a economisi – a priştipi, a r ă g ă dui, a sclipui (reg.) a mirui (Trans.); a scofeli (Olt., Munt.), a st ă ci (Ban.), a şporoli (Trans., Maram.), a zorobi (zone Maram.)

11 3. SEMANTICA - Lexicul e legat de viaţa practic ă ; din natur ă, au nume doar lucrurile care intereseaz ă (utile sau nocive); în rest, termeni generici ex.: iarb ă, buruian ă, gîz ă - Nu sînt lexicalizate detaliile proceselor interioare, operaţiile de gîndire; caracterul afectiv se manifest ă direct, prin construcţia mesajului – nu e prezentat descriptiv, analitic - Caracter concret / abstract al termenilor: exceptând vocabularul de baz ă : de exemplu verbe: - cu origine onomatopeic ă (şi valoare descriptiv ă ): a bubui, a fâsâi, a pocni NU- derivate de la instrumente: a ar ă ci, a cosi, a cosorî; de comportament: a burl ă ci, a ciob ă ni, a haiduci, a plug ă ri - cu origine metaforic ă : a se împ ă una, a pisa

12 4. COMBINATORIA - Caracterul concret e vizibil în expresii şi locuţiuni (multe cu origine metaforic ă ). Frazeologia bogat ă (suplineşte alte mijloace - derivare, compunere) Caracterul clişeizat, prefabricat (inventivitate - dar şi reluare şi substituire în tipare date)  viaţ ă ţ ă r ă neasc ă, p ă storeasc ă, viaţ ă curent ă a se strânge funia la par - treieratul cu cai a-i veni apa la moar ă - situaţie favorabil ă a se amesteca unde nu-i fierbe oala a nu-i fi boii acas ă - a fi nec ă jit, indispus la botul calului - în faţa cârciumii, f ă r ă a se aşeza la mas ă a c ă lca în str ă chini  realit ă ţi istorice a-şi aprinde paie în cap - obicei turcesc pentru a semnala înaintarea unei petiţii a (se) da în stamb ă - ngr. stamba "tipar" a-şi da arama pe faţ ă - referire la monedele aurite tocite a trage la aghioase - de la cânt ă rile bisericeşti conţinând cuvântul aghios "sfânt"  corporalitate uman ă a i se aprinde c ă lcâiele - a nu mai sta pe loc? a-şi lua inima în dinţi

13 5. LEGATURA CU ALTE VARIANTE - Arhaisme p ă strate (regional) - Neologisme – mai puţine, dar nu absente a. Iac ă, dragu tatii, finc ă m-ai întrebat, s ă -ţ spui: mi-a vint telegram ă din cutare ţar ă, s ă m ă du dimpreun ă cu m ă -ta pentru trei-patru zile la adunarea asta. Oare pentru ce suntem chiemaţi, nu putem s ă ştim. Şi eu m ă fr ă mânt c ă n-am un om d ă -ncredere s ă ne conduc ă - mp ă r ă ţia pân ă când viu înd ă r ă t! b. A fost într-un sat, într-o ţar ă, un bog ă taşi… S ă ducea-n oraş s ă cumpere alemente, mîncare. «Cât cost ă cutare lucru?» loa banii dintr-un buzunar, cât costa-i b ă ga-n buzunaru ă l ă lant. Şi-aşea c ă iel venea complect acas ă cu aceiaşi bani cu care pleca, c ă nu s ă -ndura s ă ia nimic. c. Acuma, o slug ă d-acolo, t ă ind la copac, la nuc, ia o surcic ă mare d-acolo şi-o azvârle-n drum. În timpu- ă sta p ă drum trecea o bab ă, venea d ă la servici.

14 LEXICO-GRAMATICAL inventar destul de redus şi frecvenţ ă mai mic ă a adjectivelor (not ă : fenomen universal). Evaluarea fundamental ă (bun /r ă u, participiale. Mai ales în poziţie de NP. Cele relaţionale postpuse, dar şi majoritatea calificativelor. Excepţie – cele cu valoare constant diferit ă : mare Ex.: Io ieream în ceat ă... c ă ieram la grîu, fârşis ă m în nuaptea aia, pusas ă m nişte vii aici.... TDMI 320 Adjective: odinit, ostenit, NP “Iel, cum a pleca d ă lîng ă bab ă, d- acolea, s-a-s mai d ă parte şi-a pus o nuc ă jos şi-a da cu bolovanu, a spar nuca-n timpu- ă sta a ieşit o zîn ă frumoas ă din nuc ă. Iel, cînd a v ă zut, s ă fr ă mînta c ă n-avea ap ă s ă bea, pîine n-avea, n-a mai putut. În fine-a plezni zîna!"

15 II. Sintax ă - mai simpl ă, uniform ă - diferit ă de cea cult ă - exist ă toate funcţiile sintactice, toate tipurile de coordonare şi subordonare din limba literar ă, dar unele sunt foarte puţin folosite - fraza e mai scurt ă, simpl ă, cu puţine subordonate - şi nu de multe tipuri diferite (mai ales completive directe şi indirecte). Lipseşte fraza arborescent ă cult ă. Extinderea - prin acumulare: juxtapunere, coordonare copulativ ă, incidenţ ă - câteva conjuncţii foarte frecvente - c ă, s ă, de - cumuleaz ă mai multe valori circumstanţiale: c ă - cauzal ("Vin, c ă mi-e foame"); consecutiv ("Atâta a b ă ut, c ă s-a umflat") de - final ("Mergi de adu ap ă "), consecutiv (inclusiv pentru a indica valoarea superlativ ă : "Bea de stinge") - şi atributiv ("Omu' de l-ai v ă zut tu ieri...") Caracterul concret e manifestat şi prin frecvenţa circumstanţialelor de loc, timp. (?) - care invariabil - fenomenele specifice oralit ă ţii: anacolut (discontinuitate) elips ă repetiţie - redundanţ ă

16 III. Fonetic ă - caracterele generale ale oralit ă ţii - accidente fonetice - procedee afective (lungiri de sunete, intonaţie, accent frastic, pauze) - rime, aliteraţii, asonanţe - fixate în expresiile idiomatice, în proverbe (tura-vura, harcea-parcea, a tunat şi i-a adunat) - tr ă s ă turi regionale - tendinţe specifice: ale sistemului fonetic tradiţional - aplicate la neologisme (proces blocat în limba cult ă ) - preiotarea - (din ieu, iepure) - extins ă la împrumuturi culte cu e iniţial: iepoc ă, ierou - evitarea hiatului prin epenteza unei semivocale (aleie), contracţia vocalelor identice (coperativ ă, alcol, fin'c ă ), sinerez ă (foarte r ă spândit ă în pronunţarea rapid ă : atenţie) - închiderea vocalelor neaccentuate e> i (fetili), mai puţin o > u (avucat) - adaptarea unor sunete sau grupuri atipice din împrumuturi: birou, piunez ă - p ă strarea alternanţelor neobligatorii: h ă ini, obsearv ă, engleji

17 IV. Morfologie - tendinţa analitic ă se dezvolt ă în dauna celei sintetice: exprimarea relaţiilor sintactice prin cuvinte de leg ă tur ă, nu prin flexiune (modificarea formei cuvântului): mai simplu (simplific ă şi acordul) la / lu D: Scrie la un prieten. I-am dat cartea la mama. / I-am dat cartea lu mama. G: Din cauza la o vecin ă. Din cauza lu vecina. - vocativul marcat, cu terminaţii specifice: -e, -ule, -o, : Vlade, Nicule, Ioano şi feminin "nearticulat": Ioan ă - omiterea acordului adjectivului, la distanţ ă ; acordul dup ă înţeles şi prin atracţie Regionale, dar foarte raspândite: - conjunctivul preferat infinitivului (diferenţe regionale): poate s ă fac ă, începe a spune - demonstrativele ă sta, ă la, ă l (diferenţe regionale) - formele de viitor perifrastic: a avea + conjunctiv, o (or) + conjunctiv - adjectivul posesiv invariabil a (regional) - forme iotacizate: ţiu, v ă z, spui (regional) - extinderea omonimiei 3 sg. = 3 pl.

18 V. Pragmastilistic ă Caracterul afectiv, comunicarea oral ă direct ă 1. M ă rci expresive, conative, fatice (interjecţii, particule adverbiale, specifice dialogului) 2. M ă rci de nedeterminare, atenuare, aproximare frecvente (v...hedges) – cam, niţel, un pic Ex.: nu ştiu ce 3. Umor, paradox, tautologie - na-ţi-o frânt ă, c ă ţi-am dres-o 4. Fenomene anaforice (tipice oralit ă ţii)

19 5. Diminutivul - frecvenţ ă mare - sens denotativ - obiect mai mic - m ă suţ ă - sensuri conotative - mai ales la cuvinte care nu denumesc obiecte: a) tandreţe, simpatie, afecţiune: Vasilic ă, m ă muc ă b) depreciere, minimalizare, ironie: studenţaş, profesoraş, poezea - valoare ironic-eufemistic ă : b ă uturic ă, chefuleţ Nu sunt reguli absolute: în funcţie de obiect şi context - nume proprii şi comune - inclusiv cele de m ă sur ă exact ă, care nu pot accepta lectura "mai mic": anişori, ziulic ă - adjective: frumuşel, cur ă ţic ă - adverbe: binişor, încetinel, olecuţ ă, c ă lduţ - clişeul "ging ă şiei" - diferenţe regionale Şi categoria fixat ă în limb ă - sens denotativ (porumbel, verişoar ă ) Ex.: "o l ă s ă m olecuţâc ă di s ă mai r ă şeşti" (TD Mold 8) "iel tot... tot obr ă znişel îi..." (TD Mold 53) "eream... mai tinerel" (TDMunt II, 65)

20 6. Superlativul (hiperbola) - adverbul-morfem antepus: bun foarte (popular şi învechit); alte adverbe: tare bun (popular şi familiar), rece r ă u: " ă rea lumea pruast ă r ă u!" (TDO 1) - adverbe legate prin prepoziţii: grozav de bun - locuţiuni adverbiale: bun din cale-afar ă (din cale-afar ă de bun); nevoie mare, peste m ă sur ă - substantive cu valoare adverbial ă : "beat tun / turt ă / criţ ă ", "îngheţat bocn ă ", "scump foc", "gol puşc ă ", "ud leoarc ă / ciuciulete" - construcţii exclamative: aşa de..., atâta de..., ce (de)...! - repetarea: bun-bun; adjective substantivizate: bun ă tatea bun ă t ă ţilor - adj. substantivizat: o frumuseţe de... - mai ales pentru verbe, acţiuni - construcţia consecutiv ă cu de Toh ă neanu (p. 63) "superlativ stilistic"; Coteanu (134) "termen de intensificare explicit ă " - "bea de stinge", "m ă nânc ă de rupe" - Creang ă : (şmotream) de-i merge colbul, (v ă croiesc) de v ă merg petecele; (cânt ă ) de te scot din cas ă ; (plângea) "de s ă rea c ă meşa de pe dânsa" - de-auzi câinii din Giurgiu; de-ţi merg fulgii; de-i sfârîie c ă lcâiele

21 VI. Interacţiunea social ă - politeţea - pluralul modestiei (v. GA) - adresarea invers ă : mam ă, tat ă... - termeni de adresare (diferenţe regionale): lele, ţaţ ă, uic ă - v. Vulpe - formule de politeţe: - formule de salut: v. Petreanu - pronume de politeţe - nimic; mata...

22 Limbajul literaturii populare Tr ă s ă turi generale: arhaic / şi deschis la influenţe Tr ă s ă turi ale oralit ă ţii - în texte f ă cute s ă fie memorate şi reproduse

23 1. dramatizare: dialog, text adresat: participare intens ă a E, asociere a R: exclamaţie, imprecaţie - interjecţii prezentative, de apel etc. (m ă re) - vocative exclamative (nene, neic ă ) - interogative fatice, retorice, narative: ce s ă vezi? Brâncuş: "interogative narative de adresare"; preg ă tesc o surpriz ă, segmenteaz ă textul; intercalate în balade "Dar la mas ă cine şade?" "Dar Ioviţ ă ce-mi f ă cea?" - dativul etic, al particip ă rii - simpatia, interesul pentru personaj: mi ţi-l lua

24 2. actualizare ("concretizare") Explicaţii, referiri la situaţia actual ă - "cum îi de aici pân ă..." - explicaţii, glos ă ri - metadiscurs: "se bag ă diavolul sub car, adic ă dracu, cum îi zicem noi" 3. repetitivitate - caracter prefabricat - combinaţii, dar mai puţin ă inovaţie decât în literatura cult ă

25  Limbaj poetic popular - inventar de termeni, figuri care circul ă doar prin textele poeziei populare - comparaţia: figura specific ă, principala figur ă de stil popular ă - explicit ă, cu doi termeni şi proprietatea comun ă - cu dezvolt ă ri, elemente corelative - "comparaţia egocentric ă " - raportat ă la persoana I: "cum n-am v ă zut de când sânt" - Sfera semantic ă : fiinţa uman ă / lumea înconjur ă toare, regn vegetal, animal, alimentar, metale, pietre preţioase, obiecte casnice, de gospod ă rie; abstracte - floare (cel mai r ă spândit): trandafir, garoaf ă, crin, cicoare (cu "statut poetic") - mura, fraga, c ă lina; brad, m ă r; iarba, frunza, trestia, grâul - p ă s ă ri: cuc, p ă un, leb ă d ă, porumbel - cerul cu stelele, luna, roua, z ă pada - laptele, caşul, mierea, zah ă rul - aur, argint, cleştar, m ă rg ă ritare - c ă rbune, cerneal ă, s ă geat ă - gând

26 - cumul de comparaţii Tr ă s ă turile revelate de comparaţii: efemeritate, ging ă şie, viguare, culoare, str ă lucire, durere, întristare etc. Culorile: alb (str ă lucire, lumin ă : lapte, caş, nea, hârtie, var), negru (str ă lucire; durere: corb, mur ă, neghin ă, c ă rbune, p ă mânt, cerneal ă ); roşu (bujor, trandafir, mac, c ă lin ă, m ă r, şânge), verde (prospeţime, tinereţe), galben. Practic inexistente: albastru, vân ă t. Sistemul de baz ă al culorilor Cromatismul - valori simbolice - gust: dulce / amar - metafore

27 contrastul relevant - paralelism negativ - metafor ă infirmat ă - prin interogaţie retoric ă sau negare. Metafor ă coalescent ă (cu ambii termeni exprimaţi): "Pe sub lun ă, pe sub stele / Merge-un cârd de rândunele / D'acelea nu-s rândunele / Ci-s gânduri de-a puicii mele" - clişee, formule-tip (rol mnemotehnic) - "frunz ă verde" - personific ă ri (dorul, codrul) Cuvinte-cheie (în liric ă ): dor, dragoste, noroc, bine, urât, jale... Dor: durere (dolus) + dorinţ ă (a dori). Concretiz ă ri, personific ă ri. - valori simbolice ale culorilor, anotimpurilor, elementelor naturale etc. - versificaţie (6-7, trohaic, rim ă al ă turat ă ) - conserv ă arhaisme, care nu mai sînt înţelese ("De-i fi rea ca o c ă tuş ă / Noi te-om pune dup ă uş ă "; c ă tuş ă > c ă puş ă ; întrebat ă, pretinde c ă a spus "c ă puş ă ") - "relicve lexicale" - diminutive (şi pentru rim ă, ca şi imperfectul) - dativ etic - întrebare narativ ă ("Da' X ce-mi f ă cea?") - repetiţie, paralelism sintactic (cf. formalismul rus) Evalu ă ri în genere pozitive (simplitate, sinceritate, naivitate, autenticitate; caracter mitic)

28 Care e raportul cu limbajul popular al conversaţiei cotidiene? Cf. Magdalena VULPE 1983: "Termeni dialectali şi termeni poetici în poezia popular ă ", in "Limba Român ă ", XXXII, n. 2, pp termeni care se opun uzului curent, sînt marcaţi stilistic - de cele mai multe ori exteriori graiului local (comparabili cu neologismul în poezia cult ă ) ex.: codru "Se duce în codru – se zice de ă ia, de basme, a fugit în codru"; "e reţinut de la cîntecele eştea, dup ă mine ar însemna un cuvînt de voioşie" (L recunoaşte contextul tipic, dar nu poate preciza sensul). În aria în care a ieşit din uz (Oltenia, Muntenia) e simţit ca specific basmului, poeziei ex. bade, lele – o tân ă r ă interpret ă e întrebat ă dac ă aşa vorbeşte cu "mîndrul". R: "numai în cântece" ex. monede vechi (zlot, creiţar), nume de plante (în formula "frunz ă de...") – sens vag - funcţia poetic ă chiar decurge din exotismul lor în raport cu graiul local - şi fenomenul invers: excluderea unor termeni cotidieni din limbajul poeziei (Ex.: interjecţia no, foarte frecvent ă în Maramureş, nu apare în poezia zonei) - exist ă o diferenţ ă stilistic ă poetic / non-poetic Obs.: culegerile au fost supuse unei implicite selecţii, prelucr ă ri (epurarea unor tr ă s ă turi regionale, dar mai ales de oralitate şi de limbaj "vulgar") Tocilescu 1900, Materiale folcloristice: purisan

29 - Şi diferenţe între specii - limba descîntecelor: arhaizant ă, creativ ă - limba colindelor, baladelor, doinelor (cea mai "clasic ă ", totuşi cu diferenţe) - limba unor strig ă turi, texte comice, desacralizante (anti- colindatul, cf. Petru Caraman)  Limba descântecelor - terminologia magic ă (...) - funcţia magic ă a limbajului (creaţii, arhaisme de neînţeles, repetiţii obsesive, aliteraţii) - "oala s-a olat", "Din coarne-ncornând" - repetarea radicalului, cuvinte inventate

30  Preluarea unor termeni culţi, uneori deformaţi sau cu modific ă ri semantice - nu e un fenomen nou; a fost mascat de purismul selecţiei culte (ex.: la G. Dem Teodorescu – "Foaie verde ş-o lalea, / Ce caţi neic ă pe şusea?" Vlaşca, 1867) - moda, influenţa l ă ut ă reasc ă : amor, amant ă - v. Hasdeu Coteanu: aranja, avansa, interes, avion, balcon, bal, minister - în basme - amestec de situaţii: "d ă nainte o telegram ă s-aştiepte-mp ă rat, c ă sos ă fecioru cu mnireasa, cu Mândra Lumnii" ; cei 24 de fii de împ ă rat se întâlnesc la restaurant; Albei ca z ă pada i se fac injecţii ca s ă învie Ex.: "A plecat dracu liniştit, pe baz ă c ă vine copilu în iad"

31  Limbajul prozei populare - prezentul istoric - dialogul în dialog - v. B ă l ă şoiu - replici scurte, care nu mai au nevoie de verb dicendi - repetarea insistent ă a verbului dicendi (zice) - marc ă pragmatic ă, automatism, cuvânt de umplutur ă Ei, acuma b ă iatu zîce: - Tat ă – zîce – an s ă plec s ă -n g ă ses şi ieu soţia, unde-oi g ă si-o p-acolo. Ce: - Pleac ă, tat ă, da nu ştiu dac ă ai s ă g ă seşi, c ă prea ieji z ă p ă cit! - Ei - zice – o g ă sesc io.

32  Limbajul popular "stilizat" - v. Eminescu,...Odobescu, Ispirescu  Cazul "folclorului nou": fals, acţiune de propagand ă - exemple - "C ă lumina care spui / E raza partidului" - "Frunz ă verde mure coapte / Eu cu partidu sânt frate/ (...) Şi facem noi, fraţii lui / Cinste colectivului" - "Partidul Muncitoresc / M ă -nvaţ ă ca s ă citesc" - "Foaie verde-o viorea / Lucrez la maşina mea / Lucrez şi eu mult doresc / Norma s ă o dep ă şesc" - "Eu muncesc cu drag şi spor / Pentru patrie şi popor"

33 Cu cuvântu cel frumos laudes ă i Isus cristos Pe o crenguţ ă de malin tot-de auna în Veci amin dute carte cât de iute la sora Sate s ă rute c ă si ieu team s ă rutat când în Poşt ă team b ă gat dute carte prin trifoi şi Iar ă vin ă în ă poi cu r ă spuns de pela voi Hei tu drag ă p ă s ă rea ieatu asta c ă rticea şi O du la sora mea şi o pune pe fereast ă iea Frumos s ă o citeasc ă lacr ă mile s ă i porneasc ă Pe cum mia pornit şi mie când am început Ascrie hei tu sor ă draga mea de când de Acas ă i plecat casa pustie ar ă mas pe mime Naud horind nici glasuri leg ă nând vei şti Drag ă sor ă an ă c ă ci dou ă flori sunt cu pupi Cele din gr ă dinuţ ă de la todor ă din cr ă ceşti şi una din l ă diţ ă cele din gr ă dinuţ ă v ă a Fi roşie cele din l ă diţ ă nuştiu cum a fi ţi Voi scrie dup ă cea în flori şi a venit m ă rie Lui onisim de la bucureşti şi mia Dat 4 b ă tiste şi un bot mare de fit ă u în toat ă forma şi un ghemuţi de bumbac şi Violile sunt toate în florite şi abe nu avem Nici una numai albastre şi am 20 de sire De maieran şi la noi prunile cele albuţa sunt coapte câte una doau ă şi s ă ştii C ă dup ă afine am fost pela camnic c ă pe Gut ă i înc ă nusunt coapte frunz ă verde de S ă nsiu m ă a pucai şi eu s ă scriu carte în Patru cornurele scris ă cu drag şi cu jele În to sar ă p ă n s ă rat mare dor mo apucat Mare jele macuprins şi mam apucat de Scris eu team scris carte la nor sora tea citi cu dor eu team scris carte la stele Sora tea citi cu jele şi ţam scriso tot plâng Gând şila tine tot gndind cânepa este Cum îţi place ţie sup ţire la pai aşa cum Nam avut de mult alte cele nam ce scrie Numai dor şi bucurie şi înapoi carte s ă m Vie îţi trimit sor ă prin carte voie bun ă S ă n ă tate caci de tine sunt de partea cum p ă r ă m ă r gic de barşon dei afla Vişovan M ă rie(1950, Breb - Maramureş)

34 Limbajul colocvial (familiar) apropiat de standard procent relativ mare de cuvinte culte, neologisme, împrumuturi recente tr ă s ă turile oralit ă ţii (clişeizare, discontinuit ă ţi, elemente afective, expresii vagi, m ă rci de apel, deictice etc.) - caracter ludic, umor, ironie Interacţiunea social ă - politeţea - politeţea pozitiv ă : pronumele de politeţe  formule de salut  formule de politeţe  termeni de adresare tu, dumneata, matale  dumnealui, dumneaei, dumnealor  pa, salut, servus, bye, ciao, bun ă, neaţa...  m ă i, bre, m ă, b ă... - asocierea politicoas ă (de atenuare) “şi eu” (vreau şi eu o cafea!) - adresarea invers ă - pluralul solidarit ă ţii, al asocierii

35 “Registru ironic”  Surse  cea mai important ă : arhaismele – cuvintele vechi +/- populare şi regionale (adesea indisociabile) Solemn/popular - fenomen universal: o manier ă de expresie desuet ă, demodat ă, solemn ă - nota specific ă la noi: asocierea cu popularul - litot ă, minimalizare: slujb ă, şcoal ă, târg, uliţ ă, boarfe, ţoale, troace, angarale - fenomene lexicale, dar şi gramaticale  lexical - june/jun ă, patalama, ţidul ă, diriguitor, muzichie, politichie,  gramatical (structuri solemne, ale stilului înalt): - antepunerea posesivului, genitivului, adjectivului ai s ă i p ă rinţi, - "cei de la Partizan şi pe a lor muzic ă " (EZ 2750, 2001, 16); "I-a muştruluit zdrav ă n pe ai noştri aleşi" (EM 48, 1992, 4); " noua subcultur ă de cartier cu a sa producţie muzical ă " (Cotidianul 29 apr. 2002) - dativul posesiv adnominal - "cu sarcasmu-i binecunoscut" (LAI 25, 2002)

36 - dup ă origine:  moşteniţi: june  slavi (vechi şi populari, uneori religioşi) odrasl ă, plod, pop ă,  turc ă : muşteriu, daraver ă, patalama patalama: "Un incompetent care vine şi se plînge pe la instituţii c ă are patalama, dar nu g ă seşte slujb ă " (EZ 2522, 2000)  greac ă : ipochimen, a se pricopsi, a catadicsi, muzichie, politichie „parerile mele pe tarimul "politichiei" nu coincid cu ale majoritatii” "Biserica vrea politichie" (EZ 1763, 1998, 1) "Muzic ă & muzichie" (LA&I 10, 2004) DEX (înv.) muzic ă (bisericeasc ă )./ (Înv.) Abilitate, isteţime, dib ă cie - suf. isi: cadorisi  latino-romanice (împrumuturi moderne) – ieşite din uz integral sau în anumite forme: amor, amic, naţie

37  sursa intertextual ă : cuvinte şi sintagme citate şi parafrazate; aluzii şi citate - din literatur ă, discurs oficial; rolul şcolii (canonul) - sursa : ironic ă / serioas ă - Caragiale: misie, catindat, adrisant, comersant, cestiune/cestie, docoment, rezon, boboru’ (unele sunt ale epocii, dar foarte probabil cunoscute prin textele lui Caragiale) - Eminescu - Blaga – mioritic Exemple: [politicienii noştri] "au de îndeplinit misii înalte" (ACaţ 7, 1997, 1) - “ocupat cu misiile sale planetare” (fcsteaua.ro); - “misie grea pentru prim ă rie” - “PNL pare preocupat de gasirea unui catindat” (sorin-tudor.ro) - “aplauzele au de fapt un alt 'adrisant'” (romanialibera.ro) - "justeţea puzderiilor de premii acordate de puzderia de comitete şi comiţii pentru puzderie de 'rezonuri' nu întotdeauna valorice" (Cotid. 193, 1996, 6) - "Programul guvernamental faţ ă cu realitatea" (RL 1424, 1994, 4)

38  sursa popular ă – substandard – devierile de la norm ă - forme criticate, condamnate de norm ă – nu e vorba de lexicalizare, ci de un procedeu de “deformare” a nemeri, praftic ă, a vorovi, a doftorici dezacordul anglicisme recente transcrise fonetic, adaptate forţat (leptoape) etc.  limbajul copiilor – baby talk a p ă pa, gigea, buba, nani, nene, tanti, Doamne-Doamne, ata ete,  limbajul familiar-argotic – situaţie special ă : cuvinte, metafore ironice (eufemistice, antifrastice), jocuri de cuvinte – foarte multe, marcate puternic (ex.: tautologia voit ă ) a altoi, pension, album, produs, mecanic de buzunare,.... om cu persoan ă, antic ă şi de demult

39  Procedee, structuri (la nivel preponderent lexical) a) convertirea distanţei diacronice şi diastratice în marc ă ironic ă (v. mai sus) b) asocierea m ă rcilor deriv ă rii cu valoarea ironic ă - diminutive - viluţ ă, dos ă rel, ingineraş (Iordan), trebuşoar ă, demultişor, multicel, nimicuţa glumiţ ă, ţ ă rişoar ă etc. “D.V., care a avut şi poate mai are în aceast ă ţ ă rişoar ă firme” (AcCaţ 1, 2001); "atitudinea ministrului (...), facil ă, cu glumiţe nes ă rate" (EZ 3363, 2003, 3) - augmentative – viloi - sufixul suplimentar –esc (americ ă nesc) - derivate cu contrast stilistic sau semantic între tem ă şi sufix (-ism, ist) - substantivizarea supinului/inf. de la locuţiuni şi expresii familiare (datul la gioale) - antonomaza (nume de persoane articulate, la pl. etc.) * contrast între stabilitatea tr ă s ă turii – presupus ă de derivare – şi efemeritatea situaţiei

40 c) “devalorizarea” apreciativelor – mai ales în contextul unor acţiuni negative - pozitive bun, s ă n ă tos: “o p ă ruial ă s ă n ă toas ă ”, zdrav ă n, sfânt antepus: o sfânt ă indignare, vârtos - comparative mai breaz, mai acat ă rii, mai de Doamne-ajut ă „De ce guvernul Tariceanu nu e mai breaz ca guvernul Nastase” (catastif.com) - loc. adv. cu brio, cu succes... : “moţiunea a c ă zut cu brio” (roportal.ro); “Laz ă r Com ă nescu a picat cu brio la examenul de comunicare public ă ”(antena3.ro) "Observ, în schimb, o mârl ă nie a discursului care şi-a f ă cut timid loc pe Forum, şi a fost dezvoltat ă cu succes de c ă tre participanţi, pân ă a ajuns s ă fie norma" (FRL ) d) sintagmatic: ad ă ugarea unui modificator (atribut) tip naţiei, neamului (analiştii neamului, şuţii patriei) e) clişee-figuri: scos de la naftalin ă, în propria ograd ă...

41  Forme de distanţare enunţiativ ă a) vagul, aproximarea - ambiguitate ironic ă, neasumare, insinuare - subliniat de contrastul semantic cu contextul cam plecat, oarecum însurat, vag american - accentuat de caracterul popular (şi/sau învechit) niscaiva, oarece, oareşce, alde, fo - „Am niscaiva dubii în privinţa carierei mele de jurnalist”; niscaiva: “se instrumenteaz ă niscaiva dosare” (RL 2456, 1998, 1); "mai e nevoie şi de niscaiva munc ă " (contrast.20n.com) - „Consilierii locali au oarece probleme cu cultura”; “mai ştim şi noi oarece” - “îl susţine, dar are oareşice reţineri” alde Gigi, alde Videanu b) formule de distanţare (citaţionale): - vezi Doamne, cic ă, pas ă mite, pesemne, chipurile, m ă i s ă fie! vorb ă s ă fie, ei, aş! - "Reacţia stranie a Partidului Democrat, care, vezi Doamne, nu are nimic de comentat" (EZ 1763, 1998) - nu-i aşa? - aşa-zis, aşa numitul, autointitulat

42 c) convertirea formulelor de politeţe - o form ă de distanţ ă - instabilitate social ă (dependenţa de mode) - posibila falsitate  termenii de politeţe Ş ă ineanu – deprecierea lor: “Jupân şi chir erau alt ă dat ă cele mai înalte titluri de respect, ast ă zi ele au ajuns o curat ă b ă taie de joc!” madam ă, musiu, cucoan ă, duduie nene, tanti - treapt ă mai avansat ă : folosirea ca denominative: o cucoan ă, o duduie, un nene  pronumele de politeţe – proces în desf ă şurare matale, m ă t ă luţ ă dumnealui, dumneaei, dumneata “asta e p ă rerea lu’ matale”; “m ă t ă luţ ă ce mai vrei?” “Sau mataluta te crezi cumva impartitorul justitiei pe pamant ?”  formule: bine mersi, bravos


Download ppt "Limba român ă contemporan ă : Stilistica. Curs 3 Limbajul popular Limbajul familiar (colocvial) 3 decembrie 2013."

Similar presentations


Ads by Google