Presentation is loading. Please wait.

Presentation is loading. Please wait.

AGENTII EXTERNI SI RELIEFUL CREAT

Similar presentations


Presentation on theme: "AGENTII EXTERNI SI RELIEFUL CREAT"— Presentation transcript:

1 AGENTII EXTERNI SI RELIEFUL CREAT
- principalii agenti externi: apele curgatoare, ploaia, zapada, gheata, apa marii, vantul, vietuitoarele, omul; exista si agenti a caror evolutie nu se observa ci se deduce din rezultatul manifestarii lor in timp PROCESE DE METEORIZARE - actiunea lor conduce la sfaramarea si distrugerea chimica a rocilor prin: dezagregare (sfaramare) prin dilatari si contractari datorita oscilatiilor de temperatura si inghet-dezghetului; alterare prin modificarea alcatuirii chimice a rocilor;

2

3 PROCESE LEGATE DE ACTIUNEA GRAVITATIEI
- gravitatia asigura deplasarea materialelor ajunse in stare de dezechilibru; - tipuri de deplasari: prabusiri = deplasari bruste de stanci, blocuri de roca prin cadere libera, surpare, rostogolire; alunecarile de teren = deplasari de materiale pe o suprafata inclinata, care este umezita puternic, formata din argile si marne; - elementele unei alunecari: rapa de desprindere; pat de alunecare; valuri de alunecare; treapta de alunecare; - masuri de combatere: eliminarea apei din masa alunecata; plantare de arbori iubitori de umezeala; curgerile de noroi = materiale imbibate cu apa care curg dupa ploi bogate;

4

5

6 sufoziunea = proces de sapare pe dedesubt de catre apa in loess;
tasarea = proces de indesare a rocilor afanate (loess); rezulta microdepresiuni numite crovuri, gavane si padine;

7 PROCESE LEGATE DE ACTIUNEA PRECIPITATIILOR
- siroirea = concentrarea apei de ploaie pe fagase din lungul versantilor, unde executa procese de eroziune, transport si depunerea materialelor la baza pantelor; forme rezultate: rigole, ravene, ogase; - torentialitatea = actiunea suvoaielor de apa produse de ploi bogate sau topirea zapezilor; ACTIUNEA APELOR CURGATOARE - apele curgatoare executa procese de eroziune, transport si acumulare; - rezultatul actiunii: vaile – cu lungimi de la zeci pana la mii de km si adancimi de zeci sau sute de m; in alcatuirea vailor intra: albia minora, albia majora (lunca), terasele, versantii.

8

9 Eroziune – exaraţie glaciară – smulge bucăţi de rocă de pe versanţi.
ACTIUNEA GHETII - precipitatiile sub forma de zapada, in timp, prin tasare, se transforma in gheata; formele rezultate din actiunea ghetii alcatuiesc relieful glaciar; - apare acolo unde temperatura medie anuală este sub -2 ºC, în munţii înalţi şi în zonele polare; - procese glaciare: Eroziune – exaraţie glaciară – smulge bucăţi de rocă de pe versanţi. Transport – al materialelor erodate sau căzute de pe versanţi. Acumulare – bucăţile de rocă sunt depuse pe fundul văii formând mări de pietre sau morene - tipuri de ghetari: Gheţari de calotă - au dezvoltare mare în suprafaţă : Antarctica (14 mil. kmp), Groenlanda (1,7 mil. kmp) - au grosimea medie de cca. 1500m dar pot atinge şi 4500m;

10 - sunt cea mai mare sursă de apă dulce de pe Glob.
se întâlnesc în: Antarctica, Groenlanda, Islanda, Novaia Zemlea; Gheţari montani -se formează pe vârfurile munţilor înalţi care depăşesc limita zăpezilor persistente. Tipuri de gheţari montani: -alpini – gheţari cu limbă glaciară ce coboară mult sub limita zăpezilor persistente. -pirineeni – gheţari de circ. -himalaieni – gheţari compuşi, fără un circ propriu zis, unde se întâlnesc mai multe limbi glaciare -stea – gheţarii din craterele unor vulcani stinşi. Forme ale reliefului glaciar: - de eroziune: circuri, văi glaciare, creste ascuţite - de acumulare: morene, mări de pietre.

11

12 Circ şi vale glaciară

13 Formarea morenelor

14 Vale glaciară în Munţii Alpi

15 Gheţar himalaian Zona de acumulare a zăpezii Limba glaciară
Morenă laterală Întâlnirea limbilor glaciare

16 seracsuri Limbă glaciară

17 Forme de eroziune Circ glaciar – depresiune circulară
unde se acumulează gheaţă. După topirea gheţarului, în circuri pot apărea lacuri glaciare.

18 Vale glaciară Profil transversal în forma literei U

19 Creste ascuţite (custuri),
rezultat al eroziunii glaciare

20 Forme de acumulare Morenă laterală

21 Gheţarii (continentali) de calotă Formarea aisbergurilor
BANCHIZĂ

22

23 Aisberguri Cea mai mare parte a aisbergului este situată în apă.

24

25 ACTIUNEA ZAPEZII - se manifesta in regiunile temperate, subpolare, polare si in munti, in etajul alpin; - forme: culoar de avalansa, rauri de pietre, conuri de pietre;

26 ACTIUNEA APEI DE MARE - se manifesta asupra tarmului prin valuri, curenti, maree; procese: eroziune (abraziune), transportul spre larg a materialelor erodate si acumulare de nisip, pietris. - tarmuri inalte: cu fiorduri (Scandinavia, Scotia, Labrador) = golfuri marine rezultate din vai glaciare adanci invadate de mare dupa topirea ghetarilor; cu riass = vai scurte si inguste care se deschid spre mare sub forma unor palnii; cu canale = regiuni cu asociatii de culmi, vai si depresiuni invadate de apele marii; - tarmuri joase: cu lagune si limane ( formate prin inchiderea unor golfuri si guri de varsare ale raurilor cu cordoane de nisip); cu delte (la gura de varsare a fluviilor neafectate de maree care aduc cantitati importante de aluviuni); cu estuare (gura de varsare a fluviilor care se varsa in regiuni cu maree);

27

28

29 ACTIUNEA VANTULUI - se manifesta in regiunile unde roca este lipsita de covor vegetal, prin 3 procese: eroziune (coroziune), deflatie (spulberare) si acumulare; - forme rezultate: campuri de pietre (hamade), dune de nisip, campuri de dune de nisip (erguri);

30

31

32

33

34 ROCILE – FACTOR IN GENEZA RELIEFULUI
- prin proprietatile lor, rocile reactioneaza diferit la actiunea agentilor externi si impun un relief specific numit petrografic; - relieful dezvoltat pe calcare – prin dizolvare rezulta: lapiezuri, doline, uvale, polii, platouri calcaroase, avenuri, chei, pesteri; - relieful dezvoltat pe conglomerate – ciuperci (babe), sfincsi; - relieful dezvoltat pe argile alunecari de teren, siroiri, badlands; - relieful dezvoltat pe loess – crovuri, gavane, padine, vai seci; - relieful dezvoltat pe nisip – dune de nisip, vai largi; - relieful dezvoltat pe roci magmatice – blocuri rotunde (climate calde), forme ascutite (climate reci), platouri, coloane.

35

36

37

38

39

40 CLIMA – FACTOR IN GENEZA RELIEFULUI
- clima impune asocieri ale agentilor externi; se manifesta mai ales in regiunile unde vegetatia lipseste, astfel ca rocile intra in contact direct cu elementele meteo; - in regiunile desertice: stancarii, hamade, erguri; - in regiunile glaciare: creste, relief glaciar, grohotis; - in regiuni periglaciare: stancarie, campuri de pietre;

41 ANALIZA SI INTERPRETAREA RELIEFULUI
- presupune: - observatii; masuratori; - descrieri efectuate pe teren; - realizarea hartilor gomorfologice, proflelor, diagramelor; - interpretarea valorilor altitudinilor, adancimilor, ponderii pantelor, densitatii fragmentarii; - descrierea proceselor de albie si versant; - evolutia reliefului; RELIEFUL SI SOCIETATEA OMENEASCA - relieful constituie suportul pe care omul traieste si pe care il foloseste potrivit intereselor sale: asezari, cai de comunicatie, plantatii, baraje; - omul modifica relieful fie direct (cariere, nivelari, santuri, diguri), fie indirect (defrisari, extinderea culturilor, desecari);

42 RELIEFUL ORIZONTULUI LOCAL
- pot fi analizate componentele reliefului ex. vaile (albia, terasele – forma, dimensiuni, alcatuire), versantii (inclinare, inaltime, procese – siroire, torentialitate, alunecari); interfluviile (forma, varfuri principale, modul de folosinta); - teritoriul pe care se afla Bucurestiul si localitatile ce intra in componenta judetului Ilfov cuprinde doua subunitati ale Campiei Vlasiei: in sud-Campia Bucurestiului, in nord-Campia Snagovului. - Campia Bucurestiului are un aspect plan , prezentand o inclinare usoara , spre sud-est si se situeaza la altitudini variind intre 96,3 m la Chiajna, 88,9 m in Piata Scanteii si 54,5 m in Valea Dambovitei , la Popesti Leordeni. Singurele vai care o fragmenteaza pe directia NV-SE sunt cele ale Dambovitei si Colentinei , adancimea acestora inregistrand 15-20m. Cursurile paralele ale vailor mentionate impart teritoriul Bucurestiului in cateva zone , sub forma unor campuri insotite de terase si lunci. Astfel , de est catre vest , intre Pasarea si Colentina se desfasoara campurile Baneasa si Pantelimon , intre Colentina si Dambovita , campurile Giulesti-Floreasca si Vergu , iar la vest de Dambovita , campurile Domnesti-Militari si Popesti-Leordeni. Prezenta a doua trepte de terase locale (2-4 m si 8-12 m ) in lungul vailor amintite , ca si a luncilor respective , da varietate reliefului vetrei Capitalei. Versantii celor doua vai principale , multi transformati de om , prezinta procese complexe de eroziune clar observabile in malurile concave , subsapate , si in cariere;

43 - atat in zona Bucurestiului, cat si in imprejurimi, vaile au caracter de campie, reflectat indeosebi in numarul relativ mare de cursuri meandrate. Vaile sunt largi, evazate, cu 1-2 terase de meandru, cu intense fenomene de colmatare minerala si biogena; - procesele de eroziune a versantilor si vailor din zona Bucurestiului au dus la crearea unui relief cu aspect variat , cu numeroase gradisti sau popine (martori de eroziune ) , care apar sub forma unor inaltimi izolate , cum ar fi cele de la Chiajna , Dealul Spirii , Dealul Mitropoliei; - lunca, initial larga , Dambovitei a fost puternic modificata prin lucrarile de canalizare si regularizare efectuate. Un exemplu elocvent in acest sens este zona Cismigiu care a fost candva un lac de meandru (belciug) al Dambovitei. o zona de agreement si odihna de o deosebita atractie pentru bucuresteni.

44 Autor: prof. Anca Tudor, Liceul Teoretic “Lucian Blaga”, Bucuresti


Download ppt "AGENTII EXTERNI SI RELIEFUL CREAT"

Similar presentations


Ads by Google