1. Modul cum culegi, administrezi şi foloseşti informaţia fac din tine un câştigător sau un înfrânt în viaţă.
Bill Gates

2. Componentele unui calculator din punct de vedere structural:
HARDWARE
– partea materială -
Ansamblul elementelor fizice şi tehnice cu ajutorul cărora datele se pot culege, verifica, transmite, stoca şi prelucra.
Exemple: monitorul, tastatura, mouse-ul, boxele etc
SOFTWARE
– partea logică –
Ansamblul programelor care controlează funcţionarea corectă şi eficientă a elementelor hard
Exemple:
programele, sistemul de operare

3. Tehnologia informaţiei şi comunicării (ICT – Information and Communication Tehnology) reprezintă totalitatea procedeelor de colectare, memorare, prelucrare şi transmitere a datelor în formă digitală, cu ajutorul calculatorului personal, a reţelelor de calculatoare şi altor echipamente.
Din punct de vedere funcţional, un calculator este alcătuit din:
Unitatea Centrală (UC)
Dispozitive periferice
Interfeţe
Medii de stocare

4. Unitatea centrală (UC) este alcătuită din
Unitatea Centrală de Prelucrare este implementată cu ajutorul microprocesorului (numit procesor la microprocesoare).
Unitatea de memorie internă.
Dintre funcţiile procesorului:
Realizează calculele şi operaţii logice
Execută instrucţiuni individuale pentru programe şi controlează operaţiile efectuate de alte componente ale computerului.

5. Unitatea de memorie (UM) = memorie internă = memorie principală este folosită pentru stocarea datelor şi instrucţiunilor programelor.
Cea mai mică unitate de măsură a informaţiei este Bitul (binary digit – 0 şi 1).
Cea mai mică unitate de măsură a memoriei este
1 Byte (octet ) = 23 biţi=8 biti
Multipli unui byte:
1 Kbyte (KB)= 210 bytes = 1024 octeţi
1 Mbyte (MB)= 210 KB = 220 bytes
1 Gbyte (GB)= 210 MB = 220 KB = 230 bytes
1 Terabyte (TB)= 210 GB= 220 MB= 230 KB = 240 bytes
1 Petabyte (PB) = 250 bytes
1 Extrabyte (EB)= 260 bytes
Din punct de vedere al volatilităţii memoria este de două tipuri:
ROM (Read Only Memory)
RAM (Random Access Memory)

6. Memoria ROM ( Read Only Memory)
– memorie care poate fi doar citită.
scrisă de fabricant
Capacitatea până la 2MB
conţine informaţii despre componentele hardware, mici programe de iniţializare şi configurare a diferitelor dispozitive, BIOS-ul (Basic input Output System) calculatorului.
este o memorie nevolatilă - nu îşi pierde conţinutul la oprirea calculatorului.
numită memorie permanentă
La pornirea calculatorului, din memorie ROM se verifică informaţii referitoare la componentele tehnice, adică tipul plăcii de bază, dimensiunea memoriei RAM, tipul hard disk-ului, precum şi existenţa dispozitivelor periferice (ex.: monitor, tastatură, mouse)

7. Tipuri de memorie ROM
PROM (Programable Read Only Memory) este similară cu memoria ROM, dar poate fi programată de utilizator, cu ajutorul unui echipament special. Ceea ce este foarte util pentru companiile care își fac propriul ROM.
EPROM (Erasable PROM) poate fi ștearsă prin expunere la radiații ultraviolete și poate fi rescrisă. Memoria poate fi ștearsă și rescrisă de un număr finit de ori.
OTPROM (One Time Programable ROM) este o memorie EPROM, dar cu cipul dispus într-o capsulă din material plastic, fără orificiu, care este mult mai ieftină. Viteza este bună, dar aplicațiile sunt lipsite de flexibilitate.
EEPROM (Electrically Erasable PROM) poate fi ștearsă electric de unitatea centrală cu ajutorul unui anumit soft, în timpul funcționării. Este cel mai flexibil tip de memorie.

8. Memoria RAM (Random Access Memory)
este o memorie volatilă - se pierde la închiderea calculatorului
poate fi citită dar şi scrisă
folosită pentru stocarea programelor şi datelor cu care se lucrează
numită memorie de lucru, memorie principală, memorie volatilă.
În ea se încarcă sistemul de operare şi programele de aplicaţie.
Memoria RAM beneficiază în plus faţă de alte medii de stocare a informaţiilor de o viteză extrem de mare.

9. Tipuri de memorii RAM!
Memorii SDRAM(Synchronous Dynamic RAM): un astfel de tip de memorie reprezintă un modul DRAM ce lucrează în mod sincron cu procesorul (prin construcţie, la origini memoriile DRAM convenţionale funcţionau în mod asincron)– au un numar de 164 de pini si 2 crestaturi in partea de jos. Acestea nu pot fi conectate in nici un alt slot decat SDRAM.
Funcţionează pe o frecvenţă de la 66 MHz până la 133 MHz (PC133) oficial; neoficial poate ajunge până la 180 MHz.

10. Tipuri de memorii RAM!
Memorii DDR (DDR1) – au un numar de 184 de pini si o singura crestatura in partea de jos. Aceste memorii se pot conecta numai in sloturi DDR MHz (PC1600) şi 400 MHz (PC3200)
Memorii DDR2 – au un numar de 240 de pini si o singura crestatura in partea de jos. Crestatura este asezata diferit fata de DDR1 si DDR3, astfel acest tip de memorie este compatibila doar cu slotul DDR2. frecvenţă între 400 MHz şi 800 MHz
Memorii DDR3 – au un numar de 240 de pini si o singura crestatura in partea de jos. Crestatura este asezata diferit fata de DDR1 si DDR2 astfel incat, aceste memorii sa se potriveasca numai in slotul DDR3. frecvenţă între 800 MHz şi 1600 MHz şi care este la ora actuală cea mai performantă memorie RAM.

11. Memoriile RAM pentru laptopuri – sunt se numesc SODIMM
Memoriile RAM pentru laptopuri – sunt se numesc SODIMM. Dimensiunile acestora sunt cam jumatate din memoriile RAM pentru calculatoare
memoriile VRAM (Video RAM) – este o memorie rapidă folosită în special pentru plăcile video

12. Memoria cache suplimentează viteza mică de răspuns a memoriei RAM faţă de cerinţele microprocesorului, stocând pentru un timp limitat părţi ale programelor sau datele cele mai des utilizate de procesor.

13. Dispozitivele periferice se împart în:
dispozitive periferice de intrare – care permit introducerea datelor în memoria calculatorului
Exemple: tastatura, mouse, creionul optic, trackball, scanner, joystick, microfonul
dispozitive periferice de ieşire – care permit extragerea datelor ce au fost prelucrată de microprocesor
Exemple: monitorul, imprimanta, plotter, boxele, căştile
dispozitive periferice de intrare / ieşire - care permit introducerea datelor în memoria calculatorului dar şi extragerea rezultatelor
Exemple: modem-ul, faxul, touchscreen

14. 3. Interfeţe de conectare - componente ce asigură o conexiune unitatea centrală şi dispozitivele periferice
Interfeţele (porturile) pot fi de mai multe tipuri:
a) Seriale - sunt interfeţe universale care permit transmiterea datelor bit cu bit;
(ex.: modem-ul sau un alt calculator);
b) Paralele permit transmiterea simultană a 8 biţi (= 1 octet); se folosesc, îndeosebi (ex.: imprimanta);
c) USB (universal Serial Bus) permit conectarea oricăror periferice.

15. d) FireWire – Interfaţă ce permite rate mari de transfer al datelor de până la 400Mbps; se pot conecta diferite periferice.
e) Portul de reţea – face posibilă conectarea calculatorului cu alte calculatoare din reţeaua locală sau Internet
4. Mediile de stocare – reprezintă suportul fizic pe care se stochează informaţia: hard disk, CD, DVD, memory stick, memory card. Ele reprezintă o memorie suplimentară. Pentru accesarea mediilor de stocare se folosesc unitatea CD-ROM, unitatea DVD-ROM

16. Componentele unităţii Centrale (UC)
placa de bază
unitatea de floppy
hard discul

17. unitatea de CD-ROM
sursa de alimentare
porturile
ventilatorul

18. DISPOZITIVE PERIFERICE DE INTRARE
Dispozitive de intrare sunt dipozitivele care permit introducerea informaţiei în memoria calculatorului.
Tastatura
Grupele de taste sunt:
1. Taste funcţionale – F1…F10
2. Taste cu litere a…z
3. Taste cu cifre 0..9
4. Taste de editare şi poziţionare : săgeţile, Page Up, Page Down, End, Home, Delete, Insert
5. Taste speciale care se clasifică în
pasive – Ctrl, Alt, Shift
active : Space, Tab Caps Lock, Num Lock, Enter, Escape, Backspace, Delete, Print Screen,
Tastatura flexibila

19. Mouse-uri
Trackball

20. Touchpad-uri
Joystick

21. Scanner
Scanner-ul este un dispozitiv periferic de intrare ce permite transformarea imaginilor (de pe suport material: hârtie, fotografii) sub formă de date recunoscute de calculator. Scanner-ele moderne au capacitatea de a recunoaşte textul cu ajutorul unor programe de tip OCR (Optical Character Recognition) care convertesc imaginea scanată în şiruri de caractere ce pot fi prelucrate ulterior cu ajutorul editoarelor de text.
Scanner-ul este caracterizat de:
rezoluţia care reprezintă numărul de puncte pe unitate de lungime ( dots per inch ) pe care le poate citi scanner-ul.
numărul de culori reprezintă setul de culori care sunt codificate de scanner. Calitatea imaginii creşte odată cu numărul de culori;
viteza de scanare este viteza de lucru a scanner-ului adică viteza de prelucrare a imaginii.

22. Creionul optic
Creionul optic este un dispozitiv asemanator unui creion, avand in varf un senzor optic. Ofera posibilitarea desenarii si scrierii direct in calculator prin intermediul unor monitoare speciale .

23. Dispozitive periferice de iesire
Monitoare cu tub catodic
Monitoare cu cristale lichide
Monitoare cu plasma

24. Caracteristici monitorului sunt:
Dimensiunea ecranului. Este dată de lungimea ecranului, exprimată în unităţi de ˝ (inch, 1 inch = 2,54 cm).
Rezoluţia. Defineşte fineţea de afişare a monitorului. Se exprimă ca produs al numărului de puncte de imagine (pixeli) afişabile pe orizontală şi a celor pe verticală.
Frecvenţa de împrospătare (rata de refresh). Indică numărul de reîmprospătări ale ecranului, adică de câte ori se regenerează imaginea pe ecran, deci cu cât frecvenţa este mai mare cu atât calitatea imaginii este mai bună. Este măsurată în Hz (Hertz).
Nivelul de radiaţie emis. Monitoarele moderne emit o radiaţie redusă (Low Radiation), având un efect neglijabil asupra organismului.

25. Imprimata
Imprimanta este un dispozitiv de ieşire prin care calculatorul comunică rezultatele obţinute în urma prelucrării prin intermediul unui suport de hârtie.
Caracteristici:
1. rezoluţie care reprezintă numărul de puncte pe inch afişate (dpi (dots per inch))
2. viteza de imprimare care se măsoară în caractere pe secundă (cps) sau pagini pe minut (ppm);
3. dimensiunea maximă a hârtiei este dată de formatul pe care poate să scrie imprimanta: A4, A3, etc;
4. memoria proprie reprezintă capacitatea de memorare proprie imprimantei în care sunt transferate informaţiile ce urmează a fi tipărite. Viteza de prelucrare a procesorului este mult mai mare decât viteza de imprimare. Memoria imprimantei permite stocarea informaţiilor până în momentul în care vor fi tipărite, evitând blocarea magistralei de date.

26. Imprimanta matriciala au un cap de serie format din mai multe ace care apăsă o bandă tuşată, generând caracterul printr-o matrice de puncte.
Imprimanta laser se bazează pe principiul copiatoarelor. Razele laser polarizează electrostatic un cilindru care atrage o substanţă numită toner. Acesta se depune pe cilindru în conformitate cu informaţia care trebuie tipărită. Tonerul de pe cilindru este transferat apoi pe hârtie.
Imprimanta cu jet de cerneala scriu pe hârtie trimiţând un jet de tuş cu o anumită intensitate.
Imprimanta termica tipăresc informaţia prin fixare termică a vaporilor de cerneală pe o hârtie specială (principiul Fax-ului)

27. Plotter
Plotterul este un dispozitiv de ieşire prin care calculatorul desenează pe hârtie imagini de mare precizie: hărţi, desene tehnice, etc.
Caracteristici :
hârtia poate fi parcursă în ambele sensuri;
acceptă formate mai mari de hârtie;
precizia desenelor este mult mai mare, având o rezoluţie de 2400 dpi.
Tehnologiile de imprimare sunt cu seturi de tocuri, cu jet de cerneală, cu laser sau electronic.

28. Dispozitive de intrare – ieşire
Modemul permite calculatorului să transmită informaţii pe liniile de comunicaţie. Rolul modemului, cum arată şi numele (modulator – demodulator), este să moduleze semnalul digital, transformându-l în semnal analogic, respectiv să demoduleze semnalul analogic sosit de pe linia telefonică, transformându-l în semnal digital utilizabil de calculator.
Touch screen-ul – un ecran acoperit cu o folie transparentă rezistentă şi sensibilă la atingere. Selectarea elementelor de pe ecran făcându-se cu degetele.

29. Multifuncţionale – înglobează în acelaşi echipament: imprimanta, scanner-ul, copiatorul şi fax-modemul.

30. Dispozitive de stocare
Timpul de acces la informaţia de pe hard disk este mult mai mare decât timpul de acces la memoria internă.
Caracteristicile tehnice care determină viteza unui hard disk sunt:
Timpul de acces la date – timpul necesar pentru accesul la un sector ( 85 până la 65 ms)
Viteza de transmisie a datelor- cantitatea de informaţii citite într-o secundă.
Capacitatea unei dischete este de 1.44 Mb.
Dischete Zip sunt dispozitive de stocare având o capacitate 100, 250 şi 750 MB

31. Discheta JAZ sunt dispozitive de stocare având o capacitate de 1GB şi 2GB
Există două tipuri de CD – uri imprimabile:
CD-R care pot fi scrise o singură dată;
CD-RW care pot fi scrise de mai multe ori;
DVD-ul are capacitatea de 4,7 GB. Sunt şi DVD-uri double-layer care au capacităţi de 9,4 GB.
Data cartridge sunt casete magnetice folosite aproape în exclusivitate pentru salvarea informaţiilor de tip backup, altfel spus pentru realizarea unor copii de rezervă. Capacitatea lor de stocare, la ora actuală, este cuprinsă între 2 GB şi 36 GB, în funcţie de lungimea benzii (90m – 170m). Prin comprimare se poate dubla această capacitate.

32. Memorii flash sunt memorii speciale, portabile, de capacitate peste 32MB, folosite pentru stocarea datelor. Aceste memorii sunt indispensabile pentru memorarea şi transportul imaginilor în cazul camerelor digitale. Au forme şi denumiri diferite (Memory Stick, Compact Flash, Smart media, etc.).
Flash Pen Drive USB este un dispozitiv de stocare care se poate conecta la calculator prin interfaţa USB. Au capacitatea cuprinsă între 32MB şi 16 GB.

33. Tipuri de calculatoare
Microcalculatoarele = calculatoare personale (Personal Computer - PC)
Minicalculatoarele sunt calculatoare de dimensiuni medii, compuse din module structurate cu funcţii specifice.
Mainfraime operează cu viteze ridicate şi administrează un volum foarte mare de date. Permit acces multiutilizator (pot suporta sute şi chiar mii de utilizatori simultan). În general ele funcţionează fără întrerupere, ceea ce presupune accesul controlat de date şi un sistem de protecţie adecvat.
Supercalculatoarele sunt cele mai puternice, complexe şi scumpe sisteme electronice de calcul, care pot executa peste un bilion de instrucţiuni pe secundă. Au procesorul format dintr-un număr mare de microprocesoare (de ordinul miilor.)

34. Tipuri de calculatoare personale
Din punct de vedere al mărimii, vitezei de lucru, costuri, utilizări specifice calculatoarele personale sunt:
Desktop
Tower
Laptop (notebook)
Tablet PC calculator personal portabil cu funcţii şi caracteristici similare laptop-ului, ce utilizează un ecran tactil ca dispozitiv principal de introducere a datelor; în general este folosită o tastatură virtuală şi un stilou ca înlocuitor de mouse.

35. Palm PC – utilizat ca bloc notes, agendă telefonică, calculator de buzunar, calendar.
Facilităţi
Posibilitatea transferului de date prin PC
Recunoaşterea scrisului de mână
Accesarea la internet
Datorită dimensiunilor reduse procesarea textelor este destul de dificilă.
PDA (Personal Digital Assistant) combină facilităţile de calcul, telefon/fax cu cele de reţea
Folosesc un stilou special în locul tastaturii (recunoaşterea scrisului de mână)

36. Alte dispozitive portabile:
Smartphone – telefon mobil cu funcţii avansate de calculator, ce au un sistem de operare ce permite instalarea aplicaţiilor şi conectarea cu alte dispozitive. Majoritatea acestor dispozitive vă permit să trimiteţi şi să primiţi -uri, să navigati pe web, să deschideţi documente, să ascultaţi muzică şi să vizionaţi videoclipuri şi fotografii.
Telefon mobil – folosit pentru a iniţia şi primi apeluri telefonice.
Player multimedia – dispozitiv ce stochează şi deschide muzică, videoclipuri, fotografii. Poate avea funcţii de radio şi de înregistrare a vocii.

37. Performanţa unui calculator
Aprecierea performanţelor unui calculator electronic, în procesul de utilizare, depinde de indicatorii de performanţă ai componentelor, cum ar fi:
viteza de lucru a procesorului (frecvenţa);
dimensiunea memoriei RAM;
dimensiunea hard disk-ului;
dimensiunea memoriei cache;
viteza de transmitere a comenzilor şi a datelor pe magistrala de date.

38. Tipuri de software
Software = ansamblul programelor care controlează funcţionarea corectă şi eficientă a elementelor hard ale unui calculator personal.
Principalele tipuri de produse software sunt:
software de bază (programele de sistem);
software de aplicaţii
Softul de bază are ca sarcină gestiunea resurselor hardware ale calculatorului şi anume: timpul de prelucrare, memoria internă şi externă, dispozitivele periferice, legăturile de comunicaţie.
El cuprinde următoarele categorii de programe:
Sistemul de operare;
Programele translatoare efectuează traducerea în limbaj maşină a programelor scrise în limbaje de programare;
Programele utilitare realizează gestiunea datelor (crearea şi întreţinerea fişierelor) şi operaţiile de rutină cu acestea (sortare, afişare, listare).
Programele de comunicaţii realizează comunicaţiile atât între unitatea centrală şi perifericele sistemului de calcul cât şi între calculatorul respectiv şi alte calculatoare sau alţi utilizatori aflaţi la distanţă. ;
Interfaţa grafică cu utilizatorul (GUI = Graphical User Interface) foloseşte în locul comenzilor: ferestre, pictograme (iconuri), meniuri şi cursorul grafic (mouse).

39. Sistemul de operare al unui calculator cuprinde un set de programe care oferă utilizatorilor posibilitatea de a folosi eficient resursele sistemului de calcul.
Funcţiile sistemului de operare
Gestiunea prelucrărilor – oferă posibilităţi de pregătire şi lansare în execuţie a programelor de aplicaţie
Gestiunea resurselor – identificarea programelor ce se execută, a necesarului de memorie, a dispozitivelor periferice şi a cerinţelor privind protecţia datelor.
Gestiunea fişierelor – realizează separarea fişierelor încărcate în memorie şi grupează fişierele pe diferiţi utilizatori;
Facilităţi puse la dispoziţia utlizatorului referitor la compresia datelor, sortarea, etc. Aceste facilităţi se referă la programele utilitare care pun la dispoziţie utilizatorilor o serie de programe pentru defragmentare, comprimare sau devirusare.
Planificarea execuţiei lucrărilor după anumite criterii (timp de execuţie, priorităţi etc.) astfel încât unitatea centrală să fie utilizată eficient.
Coordonarea execuţiei simultane a mai multor programe prin urmărirea modului de executare a instrucţiunilor, depistarea şi tratarea erorilor, lansarea în execuţie a operaţiilor de intrare/ieşire.
Asistarea execuţiei programelor de către utilizator, printr-o referinţă atât la nivel hardware, cât şi software.

40. Exemple:
Windows, Linux, Unix, Novell.
Aplicatii software
Sunt programele ce sunt realizate pentru utilizatori cu scopul de a folosi calculatorul într-o problemă specifică şi pentru a îndeplini o anumită sarcină.
Aplicaţii care se pot folosi la birou sau acasa:
Programe de procesare de text: Word, WordPerfect, AmiPro
Programe de calcul tabelar: Excel, Lotus 123
Programe de gestiune a bazelor de date: Visual FoxPro, Access, Oracle.
Program de prezentări: PowerPoint
Programe de navigare pe internet: Internet Explorer, Opera, Mozilla
Programe de poştă electronică: Outlook Express, Yahoo etc
Programe de manipulare şi gestiune a fişierelor: MS-DOS, Windows Explorer

41. REŢELE
O reţea de calculatoare este formată dintr-un ansamblu de calculatoare conectate între ele.
Calculatoarele pot să facă schimb de date şi pot folosi în comun resursele (imprimanta, aplicaţii).
CLASIFICAREA REŢELELOR
În funcţie aria de acoperire reţelele se pot clasifica în:
Reţele locale (LAN - Local Area Network) - se întind pe o suprafaţă relativ mică, cum ar fi o singură clădire sau un campus.
WLAN (Wireless LAN) – reţea locală fără fir
Reţele metropolitane (MAN - Metropilitan Area Network) - acoperă suprafaţa unui oraş;
Reţele de largă acoperire (WAN - Wide Area Network) - reţea teritorială (WAN) cuprinde multiple reţele LAN care se află în locuri geografice diferite.
Reţele globale (GAN-Global Area Network) - reţelele au o arie de răspândire geografică de mărimea unui stat sau continent.
În funcţie de tipul de arhitectură reţelele se pot clasifica în:
reţele punct la punct (peer to peer) - fiecare calculator are acces direct la celelalte calculatoare.
reţelele client/server – fiecare calculator este legat de un calculator principal (server):

42. În funcţie topologia reţelei (aranjarea spaţială a nodurilor reţelei) avem:
Topologia liniara sau magistrală (Bus Topology).
un singur canal de comunicaţie la care sunt conectate toate calculatoarele
Cablul de legătura formează o linie de legătura de la un capăt la altul al reţelei.
Fiecare calculator este conectat la canalul de comunicaţie şi transmite mesaje în reţea. Fiecare mesaj are un antet care conţine adresa calculatorului destinaţie.
2. Topologia inelară (Ring Topology)
calculatoarele sunt conectate circular.
mesajele circulă de la un calculator la altul, pe un traseu interior, până când un calculator recunoaşte mesajul transmis.
Defectarea unui calculator înseamnă întreruperea canalului de comunicaţie.
3. Topologia stea (Star Topology) - un calculator central (server) la care sunt legate toate celelalte calculatoare (workstations). Toate mesajele sunt schimbate prin intermediul calculatorului central, care are rol de dispecer şi distribuie mesajele în funcţie de adresa utilizatorului.
Topologia liniara
Topologia inelară
Topologia stea

43. Avantajele folosirii reţelelor de calculatoare sunt:
mai mulţi utilizatori pot folosi în comun şi simultan resursele hardware şi software ale reţelei (partajarea resurselor);
este asigurată comunicarea şi schimbul de date între utilizatorii reţelei;
se asigură accesul rapid la colecţiile de date;
se poate face economie de resurse hardware (imprimate, memorii externe), de resurse software (aplicaţii instalate pe un singur calculator) şi de personal folosit pentru administrarea acestor resurse;
accesarea de la distanţă a unor aplicaţii de interes general (aplicaţiile WEB);
crearea condiţiilor pentru teleworking (lucru la domiciliu);
organizarea unor videoconferinţe.
Intranet-ul este o reţea privată a unei companii ce utilizează tehnologia Internet
Extranet-ul este o extensie a unei reţele Intranet
Internet-ul este o reţea globală de calculatoare legate cu ajutorul liniilor de comunicaţii.
Prin firewall („zid de apărare a incendiilor”) se înţelege o combinaţie de hardware şi software care formează un sistem de securitate, prin care se interzic accese neautorizate din exterior în interiorul reţelei proprii de tip LAN.

44. Ergonomie = elementele care duc la crearea unui mediu sănătos de lucru, şi anume:
Păstrarea unei distanţe optime faţă de monitor (recomandat 60 de cm), pentru a evita afectarea ochilor;
Utilizarea ecranelor de protecţie;
Poziţionarea adecvată a monitorului, mouse-ului şi tastaturii;
Utilizarea unor scaune reglabile;
Tastatură ergonomică cu un design ce permite o poziţionare corectă a mâinilor;
Luminozitate şi aerisire bună a încăperii;
Pauze de 10 minute după fiecare 50 de minute în faţa calculatorului.

45. Norme de siguranţă
folosire UPS (sursă continuă de curent)
folosire dispozitiv pentru avertizare creştere tensiune
salvare fişiere în mod regulat
realizare backup
Back-up – copierea fişierelor pe un dispozitiv auxiliar de stocare pentru a avea copii de siguranţă ale fişierelor în cazul defectării sistemului
Norme de securitate
adoptare politici de securitate
criptare date
folosire programe anti-virus
restricţionare acces la calculator

46. Virus – program creat de oameni cu scop distructiv
Virus – program creat de oameni cu scop distructiv. Se transmit prin descărcarea fişierelor de pe Internet, a fişierelor ataşate urilor sau de pe dischete şi CD-uri.
Modalităţi de protejare împotriva viruşilor:
instalarea unui program antivirus, actualizat periodic
scanarea dispozitivelor de stocare de provenienţă necunoscută
nerularea programelor de provenienţă necunoscută
dezactivarea macrocomenzilor existente în majoritatea aplicaţiilor
Copyright-ul este modalitatea legală de protejare a lucrărilor literare, ştiinţifice, artistice sau de orice alt fel, publicate sau nepublicate, cu condiţia ca aceste lucrări să aibă o formă tangibilă.
Licenţă – software achiziţionat de la autor, pentru care se plăteşte un drept de folosire. Licenţa nu acordă drept de comercializare şi distribuţie.
Shareware – software folosit gratuit pentru o perioadă, după care, pentru continuarea utilizării, trebuie plătită o taxă
Freeware – software difuzat gratis de autor, dar care nu pot fi vândut fără acordul autorului
Open source – software pentru care codul de programare este disponibil pentru oricine doreşte să dezvolte programul